3,272 matches
-
1819. Trântorii sunt categoriile celor care nu fac nimic, proprietarii-rentieri. Albinele îi reprezintă pe adevărații producători, fără de care națiunea n-ar putea subzista. Să presupunem, scrie Saint-Simon, că Franța îi pierde subit pe primii trei mii de „savanți, artiști și meseriași” ai țării. O astfel de pierdere ar fi catastrofală pentru Franța, pentru că aceștia sunt, „la modul superlativ, francezii esențialmente producători”. În schimb, continuă Saint-Simon, „să presupunem că Franța își păstrează toții oamenii de geniu pe care-i are în științe
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cuțite, pe primii săi cincizeci de turnători și alte câteva sute de persoane din diverse domenii neprecizate aici, cei mai capabili în științe, în artele frumoase, în arte și meserii, totalizându-i pe primii trei mii de savanți, artiști și meseriași din Franța. Cum acești oameni sunt, la modul superlativ, francezii esențialmente producători, cei care fac produsele cele mai importante, cei care îndrumă lucrările cele mai utile pentru națiune și care o fac productivă și în științe, în arte frumoase, în
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Paris "l-a întâlnit pe fostul lector de la Iași, ML". Mai sunt și altele însă principiul saturației semantice și stilistice ne permite să nu le mai cităm. p "Cajvaneul: gagicar oarecare, paedicator, irrumator, amoros platonic, iertat de Dumnezeu, ascet, "pălmaș", meseriaș cu dare de mână, manustuprator sau... simplu pornosof? Aceasta e întrebarea, inocolibilă, incocoșabilă, inebranlabilă" notează obiectul monitorizării din ero(t)icele raportări semnate mai ales de reprezentate ale "sexului frumos" (vezi DAGI, 164). q Un Avizor face imprudența de a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
aceea, confruntarea cu modernitatea a fost mereu dificilă. Într-o lume marcată de penurie și lipsită de reflexele independenței lucrative, farmecul libertății cu aer tomnatic se preschimbă ușor în otravă. Din visători chemați să îmblânzească firea, unii țigani au ajuns meseriași ai fentei, deloc nostimă atunci când se cheamă furt sau hoție (de unde vorba despre „pomana țigănească”). Anticorpii nomazi în fața civilizației s-au reprodus frecvent pe orbita aberantă a resentimentului și a criminalității. În paremiologia majorității românești, radicalul „țigan” a consacrat câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a rămas fix, trecînd în atribuțiile castelor. În cosmogoniile indiene se spune că originea castelor ar fi în diferitele părți ale lui Brahmă: din gura lui s-a născut casta brahmanilor, din brațele sale casta războinicilor, din coapsa sa casta meseriașilor și, în sfîrșit, din piciorul său casta slujitorilor. Unii istorici au emis ipoteza că brahmanii ar fi format un popor propriu-zis de preoți. Un popor compus exclusiv din preoți este, desigur, cea mai mare absurditate, pentru că în fiecare popor trebuie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
avea pricepere să deosebiți dreapta de stânga. Dacă cel ce vine este un drumeț, ajutați-l cât puteți; dar să nu rămână la voi decât două sau trei zile, dacă e nevoie. Dacă vrea să se stabilească la voi ca meseriaș, să lucreze și să mănânce. Dar dacă nu are o meserie, socotiți-vă după priceperea voastră, ca să nu trăiască împreună cu voi un creștin trândav. Iar dacă nu vrea să facă așa, atunci face neguțătorie cu Hristos. Fiți cu luare aminte
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
, Dumitru (23.VIII.1941, Bărăganul, j. Brăila), critic, teoretician și istoric literar. Este fiul Alexandrinei (n. Cloșcă) și al lui Costache Tiutiuca, mic meseriaș. Învață la Brăila, unde în 1959 va absolvi Liceul „Nicolae Bălcescu”. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1959-1964), iar în 1974 își ia doctoratul cu teza Eseul. Privire comparativă asupra eseului românesc interbelic, susținută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
măsură foarte mare de ideile vehiculate în spațiul occidental de către reprezentanții ideologiei în numele căreia vorbea. Analizând documentul menționat, se poate constata mai întâi că, pentru liderul liberal, existau două categorii sociale care meritau întreaga atenție din partea statului român, anume negustorii și meseriașii. Aceștia se impuneau ca elemente de bază ale construcției economice și politice a societății românești, datorită calităților morale deținute și a contribuției pe care o puteau aduce la dezvoltarea economică. Pentru Brătianu existau astfel premisele necesare integrării națiunii românești în
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
nori", idealist, utopic, nerealist și nedescurcăreț, albatros baudelairian cu aripi prea mari pentru a putea merge firesc pe pământ, Eminescu șochează în redactarea corespondenței prin atenta șlefuire și dozare stilistică a mesajului potrivit propriilor obiective și conform așteptărilor destinatarului.Un meseriaș atent, nu un boem prefăcut, un bun administrator al propriului destin și mai deloc o figură atinsă de pitorescul experimentării diverselor ipostaze captatorii (Mihăilescu: 2009, 125). Recursul la perspectiva cititorului este dublată de autoreferențialitatea auctorială: "se vede că autorul vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Ora 9 inspectarea Școlii Militare, apoi a tuturor trupelor în Copou. Vizitat cazarma până la ora 12. Foarte cald, secetos. Ora 12½ dejun, invitat 30 de persoane. Puțin obosit. Ora 3 vizitat cu Sturdza Universitatea și Facultatea de Medicină, Școala de Meseriași, Sf. Spiridon, Trei Ierarhi etc. Ora 6 înapoi. Vine o furtună puternică, ploaie scurtă. Cinat singur. Ora 9 mare ovație cu facle etc., discursuri. Ora 8½ soarea muzicală cu 100 de persoane, doamne, cântă domnișoara Sion etc. Dansat un cadril
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Cerri. Vor lăsa loc însă și evreilor polonezi, a căror prezență în capitala țării e constatată încă la 1550. Ei figurează în toate categoriile de negustori, de la vânzătorii de postav până la aceia de mercur, așa cum figurează în majoritatea categoriilor de meseriași, de la măcelari și până la lumânărari. Privilegiile acordate în acest sens de Constantin Brâncoveanu sunt edificatoare. Școlile evreiești și rabinii nu vor lipsi, obștile având și aici organizarea lor interioară, unde educația și învățătura au fost prețuite așa cum se cuvine. Manifestările
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nu ne-a declarat soț și soție. Și parcă trebuia să semnăm ceva, nu? — Șșșș! Urmează un flash orbitor și amândoi clipim. — Becky, ce se întâmplă? Mă întoarce spre el. Suntem sau nu căsătoriți? — Hai, că ăsta-i un cadru meseriaș! spune fotograful. Rămâneți așa. — Spune-mi, suntem sau nu căsătoriți? Ochii lui îmi scrutează intens chipul. — Păi... OK, zic fără tragere de inimă. Adevărul e că nu suntem. Urmează alt flash orbitor. Când reușesc să focalizez din nou, Luke se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
unde se formase ca scrib și nu numai. Înțeleptul autor sfătuia cu precizie și pentru alte profesii sau situații de viață pe care le descria pe rând. Avem de-a face cu un curriculum complet. Ptah-hotep propunea reguli pentru nobili, meseriași, slujitori, funcționari, conducători, tineri, bătrâni; ba chiar și norme de viață în familie și de relaționare cu sexul opus. Coerența și sagacitatea discursului pedagogic năucește prin modernitate. Putem deduce că a fost extrem de riguros educat în tinerețe. Este posibil să
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cazul școlii de scribi de la Teba, situată lângă templul lui Ramses al II-lea. La fel, școala din Karnak se afla lângă templul zeiței Mut. În schimb, școala de la Deir-el-Medineh era lângă necropolă și-i adăpostea în permanență pe elevii meseriași, pictorii și scribii mormântului. Organizarea riguroasă a curriculumului atestă că aceste instituții educative complexe urmau o tradiție considerabilă. Planul de învățământ cuprindea un core curriculum având în centru scrierea hieroglifică, la care se adăugau desenul, legile, textele religioase, textele literare
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pierderea unității culturale care se obținea prin enkyklios paideia pitagoreică și elenistică. „Creștinarea” celor septem artes liberales s-a realizat nu din nevoi spirituale înalte, precum cea de formare a „omului desăvârșit”, ci din necesități practice, de formare a unor „meseriași” ai altarului creștin, preoții. Nivelurile de pregătire impuse de practica preoțească au impus o discriminare netă între trivium și quadrivium. Un pragmatism curricular care, inițial, a părut nevinovat. Dar el conținea sămânța otrăvită a marii „schizofrenii paideutice” europene care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ghildelor negustorești și ale breslelor meșteșugărești etc. Acestea din urmă au abandonat „caracterul informativ-livresc” al școlilor monastice și ecleziastice, renunțând chiar la septem artes liberales. Curricula vocaționale au adoptat cu prioritate discipline practice menite să formeze abilitățile ucenicului, calfei și meseriașului, renunțând total la discipline informative și livrești. Marile universități de dincolo de Atlantic s-au născut - cele mai multe - nu din școli episcopale, ca în Europa, ci din aceste școli vocaționale care produceau meseriași competenți, semianalfabeți, care disprețuiau idealuri educaționale precum l’uomo
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
discipline practice menite să formeze abilitățile ucenicului, calfei și meseriașului, renunțând total la discipline informative și livrești. Marile universități de dincolo de Atlantic s-au născut - cele mai multe - nu din școli episcopale, ca în Europa, ci din aceste școli vocaționale care produceau meseriași competenți, semianalfabeți, care disprețuiau idealuri educaționale precum l’uomo universale mirandolian sau homo pansophicus comenian. Dar cu Iluminismul și aceste curricula iluministe, Europa, cu școlile ei cu tot, a intrat în ceea ce istoricii numesc epoca modernă. Și abia în epoca
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și restaurator" Eforturile cercetătorilor de a concepe curricula eficientiste și curricula progresiviste contrastau flagrant cu rezultatele pe care școlile primare și secundare americane le obțineau. Aproape fără nici o deosebire, ele produceau cohorte de middle men: fie mediocrități inculte progresiviste, fie meseriași și proletari semianalfabeți. Fiecare dintre aceștia era „adaptat la viață”, capabil să supraviețuiască în societatea industrială americană, prestând câte un job remunerat mulțumitor. Dar acești life-adjusted people nu erau apți pentru performanțe științifice excepționale, precum aceea de a trimite în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
categorii, au condus la schimbări notabile în privința tipurilor de structuri și relații specifice comunităților. Aceasta nu înseamnă însă că odată cu aceste modificări comunitatea a dispărut. Orașele coloniale amintite mai sus puteau fi străbătute pe jos. În secolul al XVIII-lea meseriași, clerici, mecanici, negustori și familiile lor au constituit societatea urbană. Într-o zonă case mai mici, cu grădinițe, după colț pe strada mare case mai mari, ale celor bogați. În secolul al XIX-lea populația urbană a crescut, muncitorimea la
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
plan nu s-a reușit să se (nainteze prea mult. Schimbările (n planul structurii comunitare la nivel național cer mult mai mult timp dec(t ne-a oferit istoria la acel moment. Comunitatea esențială a rămas tot satul. Comunitățile de meseriaș(, muncitori, mici proprietari, intelectuali nu au reușit să se consolideze astfel (nc(t să putem vorbi de o reală diversificare comunitară. 4. "Demiurgul" roșu Se constată (n mod acut, chiar și (n prezent, tendința de a considera comunismul drept generatorul
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mijloace: se poate scrie pe tablă, ca și pe caiet, mai mare sau mai mic. Înotătorul poate înota în diferite stiluri: crawl, brasse, pe spate. Mișcările se pot executa foarte repede și rezultatul este de calitate superioară (în cazul unor meseriași). Acum atenția noastră este așa de mult eliberată, încât putem realiza concomitent și un alt act complex: scrisul încetează de a ne preocupa în sine și îl folosim ca mijloc de consolidare a cunoștințelor desprinse din textul pe care-l
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
era însă un secret păzit cu strășnicie. Forța aburului n-a fost utilizată în muncă, fiindcă, pe de o parte munca era efectuată de sclavi și nu exista un interes pentru a le înlesni munca, pe de altă parte munca meseriașilor implica numeroase mișcări complexe. La începutul secolului al XVIII-lea, dezvoltându-se manufacturile, a apărut și diviziunea muncii, care simplifica mult operațiile efectuate de un muncitor. S-a putut atunci contura ideea unui mecanism executând mișcări simple, rectilinii ori circulare
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bacalaureatul abia în 1968, la București, deoarece a avut de suferit din cauza trecutului familiei sale, el însuși fiind simpatizant legionar. Își va ispăși „păcatele” lucrând, pe rând, ca muncitor la o carieră de nisip (1941-1943), la o orezărie (1945-1950), ca meseriaș la o cooperativă (1954-1965), muncitor tipograf (1965-1969), tehnician la o cooperativă, fiind reabilitat la sfârșitul anilor ’60. Emigrează în RF Germania în 1984, în 1986 stabilindu-se în SUA. Debutează în 1960, în „Luceafărul”, dar în volum publică abia în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
atunci pe întreg teritoriul țării noastre. După cum vom dezvălui în premieră absolută în scrierile viitoare, plecarea definitivă a evreilor vasluieni lăsa partidul comunist (muncitoresc) și apendicele său utecist (utemist) fără o importantă sursă de venituri provenite din „donațiile” negustorilor și meseriașilor acestei etnii, de aici și marea supărare a hoardei de activiști, îndrumători și instructori bolșevici însă ordinele venite de la București nu se discutau ci se aplicau cu maximă strictețe. Iată ce am extras dintr-un „Raport de activitate al UTM
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
exercițiul (financiar, n.n.) pe 1931 și până în prezent s’au acordat de către Primăria Huși din bugetul administrației generale următoarele sume pentru sinagogile jidănești (subl.ns.), mai jos specificate pe exerciții: lei 2000 pe exercițiul 1933 pentru repararea sinagogii jidănești a meseriașilor; lei 4000 pentru întreținerea baiei jidănești din Huși”. În total, pe parcursul a cinci exerciții financiare (1933-1937), comunitatea evreiască hușeană a beneficiat de suma de 69.000 de lei. Această statistică mai este importantă prin faptul că ne dezvăluie numărul a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]