2,275 matches
-
în toți acești ani, a făcut întotdeauna noi angajări. Grupul Marcegaglia este un grup industrial și financiar care își desfășoară activitatea în Italia și în afara Italiei, având 50 de unități de producție și peste 7.000 de angajați în sectorul metalurgic și siderurgic și într-o serie de alte sectoare de producție. Grupul, administrat integral de familia Marcegaglia, are o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de euro și a înregistrat în ultimii zece ani o rată de creștere medie
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
industria hârtiei, industria alimentară etc. Prin intermediul diverselor societăți pe care le controlează, Grupul Marcegaglia este prezent, de asemenea, într-un număr mare de alte sectoare industriale și neindustriale, precum cel de inginerie, prin proiectarea și realizarea de utilaje și uzine metalurgice; cel de tâmplărie metalică și al sistemelor electronice de comandă; sectorul energetic, prin proiectarea și construcția de centrale pentru producția de energie electrică din biomasă, panouri fotovoltaice,; în cel ecologic, prin furnizarea de servicii de securitate și de mediu atât
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
pentru industria de electrocasnice; în sectorul agricol și zootehnic, prin gestionarea fermelor agricole și de creștere a animalelor; în sectorul turistic și imobiliar, prin gestionarea de complexe turistice, hoteliere și imobiliare (Forte Village, Pugnochiuso, Albarella și Stintino). Activitățile din sectorul metalurgic și siderurgic și activitățile diversificate ale Grupului MArcegaglia sunt organizate în șapte divizii de producție și comerciale cu peste 210 reprezentanțe în Italia și în străinătate: Marcegaglia Steel, Marcegaglia Building, Marcegaglia Home Products, Marcegaglia Engineering, Marcegaglia Energy, Marcegaglia Tourism și
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
cu exploatarea masivă a cărbunelui. Regiunea va populată prin anul 1804, iar localitatea este denumită "King's Town", numele de "Newcastle" îl va primi ulterior. Orașul deține în prezent un port mare pentru mărfuri, de unde se transportă cu vaporul produse metalurgice. La fel tot aici se află un aeroport și o linie de cale ferată cu capete de linie Sydney-Brisbane. Newcastle este legat de orașul Sydney și printr-o autostradă. Orașul este subîmpărțit în mai multe suburbii ca: Lake Macquarie City
Newcastle, New South Wales () [Corola-website/Science/318278_a_319607]
-
având ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al metalelor și minereurilor metalice. Acțiunile companiei se tranzacționează la categoria de bază a pieței Rasdaq, secțiunea XMBS, sub simbolul LMRU. Compania a fost înființată în anul 1924 sub numele de Întreprinderile Metalurgice Dunărene Brăila care a avut ca profil inițial producerea de sârmă trefilată, cuie și balamale. În 1927 a început prima dezvoltare a uzinei prin realizarea unei secții de lanțuri și a unei secții de șuruburi și nituri. În 1931 a
Laminorul () [Corola-website/Science/318300_a_319629]
-
1.000 Cifra de afaceri în 2002: 27,8 milioane lei Venit net în 2002: 0,6 milioane lei Prima atestare documentară a întreprinderii datează din 1876, când apare sub titulatura de Arsenalul Armatei (ASAM). În 1945, ASAM devine „Intreprinderea metalurgică de stat”, cu profil militar, dar și cu producție de piese de schimb pentru tractoare, piese de fontă turnate etc. Trei ani mai târziu, se inaugurează aici „Fabrica de Mașini Electrice Dinamo”, cu zece ateliere pe șase hectare. În 1953
Uzina de Mașini Electrice București () [Corola-website/Science/318327_a_319656]
-
conducerea unei fabrici din Cernăuți, care-i fusese oferită spre vânzare, într-un contract pe 20 de ani. În august 1944, după reocuparea Bucovinei de Nord de către URSS, s-a stabilit la București, unde a concesionat de la proprietari o uzină metalurgică pe strada Foișor. A primit o comandă de la Ministerul Înzestrării pentru 500 de căruțe de război. Ca urmare a faptului că inginerul Șandru-Alboi devenise cunoscut ca specialist în metalurgie, fostul său coleg de liceu din Câmpulung, Emil Bodnăraș, i-a
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
benzine, motorine, cocs de petrol, combustibili, lichizi grei pentru focare industriale, combustibili cu întrebuințări speciale, etc. Se remarcă prin faptul că era singura uzină din Europa ce producea cocs acicular de petrol, necesar obținerii electrozilor folosiți în siderurgie și industria metalurgică. Rafinăria a fost deschisă în anul 1949 când conducerea statului a decis să mute una din rafinăriile Moineștiului, fondată în 1895 în comuna Dărmănești. în anul 1950 s-a construit termocentrala și triajul feroviar de 8 linii cu instalație CED
Rafinăria Dărmănești () [Corola-website/Science/318541_a_319870]
-
magazie frigorifica, Amarare mărfuri, Sortare și marcare mărfuri, Însăcuire mărfuri vrac, Manipulare/depozitare mărfuri periculoase și agabaritice. Principalele mărfuri operate de companie sunt: Containere, Mărfuri vrac solide, Îngrășăminte, Alumina, Cereale, Zahăr, Cocs, Sulf, Minereu, Fier vechi, Mărfuri generale unitizate, Produse metalurgice, Produse ambalate în saci, Produse din lemn, Hârtie, Fructe, Mărfuri agabaritice. Cifra de afaceri:
Socep () [Corola-website/Science/318651_a_319980]
-
companie distribuitoare de utilaj tehnologic și echipamente industriale din România. Compania este specializată în tranzacții legate de proiecte industriale complexe. Cele trei domenii în care este specializată sunt fabricile de ciment și alte componente ale industriei materialelor de construcții, industria metalurgică, alături de șantiere navale și construcția de nave. Uzinexport este principala companie a grupului Uzin, care mai cuprinde companiile Iprolam, Uzinengeneering, Upetrolam, Commet și Hidrojet, care activează în proiectarea, consultanța și producția de echipamente industriale. Uzinexport mai este acționar minoritar și
Uzinexport () [Corola-website/Science/318672_a_320001]
-
gamă largă de: bare, sârme, țevi, racorduri, bare din inox, produse din fier și oțel. Produsele și serviciile oferite de societate se adresează în principal pieței din România. A fost înființată în anul 1991 prin desprinderea de Institutul de Cercetări Metalurgice București, în cadrul căruia a funcționat începând din anul 1976. Principalul acționar al companiei București este "Metal Inox Industrial Grup", care deține 29,50 % din acțiunile societății. Printre acționarii companiei se numără și firmele "Metal Inox Import Export", "Prod Rusiana" și
Grantmetal () [Corola-website/Science/318768_a_320097]
-
mai meargă la școală și s-a angajat ca muncitor agricol pe pământurile nobililor sau a țăranilor bogați - culacii. La vârsta de 17 ani s-a angajat ca ucenic de zugrav în Huliaipole. A continuat să lucreze la un atelier metalurgic din zonă, unde s-a calificat într-un final ca turnător. În această perioadă a fost atras în mișcarea revoluționară.
Nestor Mahno () [Corola-website/Science/318799_a_320128]
-
serie de produse precum tuburi radiante pentru cuptoarele de tratamente termice cu atmosferă controlată, role din fontă etc. În 30 iunie 2005, grupul Serviciile Comerciale Române prin Contactoare Buzău, împreună cu afaceristul de origine rusă, "Victor Ianusco" și cu Asociația salariaților Metalurgica, a preluat prin AVAS pachetul de aproape 74,5% din capitalul social, pentru suma de 5,3 milioane de euro. Afacerea s-a dovedit a fi un eșec, întrucât consorțiul nu a respectat contractul de privatizare, prin neplata acțiunilor. În
Metalurgica Aiud () [Corola-website/Science/318840_a_320169]
-
a vândut majoritatea activelor, către compania din industria feroviară Remarul 16 Februarie pentru 3 milioane de euro. Remarul 16 Februarie a preluat și angajații . La data de 13 martie 2013 Tribunalul Aiud a pronunțat oficial intrarea în faliment a companiei Metalurgica Aiud după ce compania nu a mai înregistrat profit din anul 2008 iar la nivelul martie 2013 avea peste 6 milioane de euro datorii. Activitatea a fost oprită total iar bunurile scoase la vânzare. Existența în cadrul orașului încă din secolul al
Metalurgica Aiud () [Corola-website/Science/318840_a_320169]
-
încă din secolul al XVIII-lea a unei tradiții în producția de lăcătușerie și tîmplărie organizată în bresle, a dus la formarea în 1894 a unei fabrici de materiale de construcții și lăcătușerie, din care s-a dezvoltat actuala întreprindere metalurgică. Din anul 1931 s-a transformat în fabrica de articole tehnice "GENIUS", cu sediul la Brașov, iar din anul 1933 este consemnat în Aiud existenta "Laboratorului tehnic ing. A.I. Stoica", care în afara articolelor de presat și confecționat ambalaj metalic, produce
Metalurgica Aiud () [Corola-website/Science/318840_a_320169]
-
și repararea materialului rulant în subordinea Combinatului Siderurgic Hunedoara, reprofilându-se pe reparații de locomotive, reparații de vagoane, vagoneți de turnare și de mină. Drept urmare, la sfârșitul anului 1954 întreprinderea devine unitate cu gestiune economică proprie sub denumirea de "Întreprinderea Metalurgică Aiud", având ca profil de fabricație repararea materialului rulant pe întreg sectorul siderurgiei. Începând cu anul 1958, întreprinderea se profilează pe fabricația de construcții metalice, utilaje și piese de schimb pentru industria siderurgică, metalurgică și constructoare de mașini. Investițiile din
Metalurgica Aiud () [Corola-website/Science/318840_a_320169]
-
economică proprie sub denumirea de "Întreprinderea Metalurgică Aiud", având ca profil de fabricație repararea materialului rulant pe întreg sectorul siderurgiei. Începând cu anul 1958, întreprinderea se profilează pe fabricația de construcții metalice, utilaje și piese de schimb pentru industria siderurgică, metalurgică și constructoare de mașini. Investițiile din perioada 1966-1970 au fost canalizate în principal pentru dezvoltarea sectorului cald, a turnării centrifugale în special, a construcțiilor metalice și utilajului tehnologic. 1970-1980 este perioada în care întreprinderea beneficiază de alte două etape de
Metalurgica Aiud () [Corola-website/Science/318840_a_320169]
-
de dezvoltare care au ca rezultat extinderea capacităților de producție existente, mărirea gradului de integrare, fiind asimilate produse noi de înaltă tehnicitate. Este perioada în care întreprinderea era considerată "Mecanicul Sef" al Metalurgiei și Siderurgiei Românești. În decembrie 2006 S.C. Metalurgica S.A. Aiud și-a vândut activele și fondul de comerț firmei S.C. REMARUL 16 Februarie S.A. Cluj-Napoca, societate cu capital privat 100%. Astfel a fost înființată "Remarul Metalurgica Aiud" ca punct de lucru al S.C.REMARUL 16 Februarie S.A. "Remarul
Metalurgica Aiud () [Corola-website/Science/318840_a_320169]
-
considerată "Mecanicul Sef" al Metalurgiei și Siderurgiei Românești. În decembrie 2006 S.C. Metalurgica S.A. Aiud și-a vândut activele și fondul de comerț firmei S.C. REMARUL 16 Februarie S.A. Cluj-Napoca, societate cu capital privat 100%. Astfel a fost înființată "Remarul Metalurgica Aiud" ca punct de lucru al S.C.REMARUL 16 Februarie S.A. "Remarul Metalurgica Aiud" , este o societate integrată, dispunând de sectoare primare care asigură semifabricate turnate static sau centrifugal, forjate, semifabricate mecano-sudate cât și sectoare de tratamente termice și prelucrări
Metalurgica Aiud () [Corola-website/Science/318840_a_320169]
-
S.A. Aiud și-a vândut activele și fondul de comerț firmei S.C. REMARUL 16 Februarie S.A. Cluj-Napoca, societate cu capital privat 100%. Astfel a fost înființată "Remarul Metalurgica Aiud" ca punct de lucru al S.C.REMARUL 16 Februarie S.A. "Remarul Metalurgica Aiud" , este o societate integrată, dispunând de sectoare primare care asigură semifabricate turnate static sau centrifugal, forjate, semifabricate mecano-sudate cât și sectoare de tratamente termice și prelucrări mecanice. Începând cu data de 15 aprilie 2008, societatea poarta numele de "Metalurgica
Metalurgica Aiud () [Corola-website/Science/318840_a_320169]
-
Metalurgica Aiud" , este o societate integrată, dispunând de sectoare primare care asigură semifabricate turnate static sau centrifugal, forjate, semifabricate mecano-sudate cât și sectoare de tratamente termice și prelucrări mecanice. Începând cu data de 15 aprilie 2008, societatea poarta numele de "Metalurgica Transilvană Aiud". Aceasta reprezintă și data unui nou început în ceea ce privește imaginea companiei. Cifra de afaceri: Număr de angajați:
Metalurgica Aiud () [Corola-website/Science/318840_a_320169]
-
zbor, inclusiv bombardiere Lancaster și Mosquito. De asemenea, șantierele navale canadiene au lansat la apă vase militare precum distrugătoare, fregate, corverte și aproximativ 350 de vase comerciale. Canda și-a adus o contribuție foarte importantă la victoria Aliaților prin producția metalurgică: ea a asigurat jumătate din necesarul de aluminiu și 90% din cel de nichel. Între momentul capitulării Franței din iunie 1940 și cel al invadării URSS de către Germania în iunie 1941, Canada a fost unul dintre principalii furnizori de alimente
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
(Înteprinderea Metalurgică de Utilaje Medgidia) este o companie producătoare de utilaje agricole și de transport din România. Compania deține o suprafață de producție de 36 de hectare și are acces la magistralele feroviare, la drumurile naționale și europene și la Canalul Dunăre-Marea
IMUM () [Corola-website/Science/321116_a_322445]
-
Medgidia, sub denumirea de "Atelierele Centrale ale Direcției Generale a canalului Dunăre - Marea Neagră", iar în noiembrie 1951 se dau în exploatare construcțiile industriale și sociale din actuala incintă a întreprinderii. Începând cu luna octombrie 1952 trece în subordinea Ministerului Industriei Metalurgice, Direcția Construcții de Mașini, cu denumirea de "Înteprinderea Metalurgică de Utilaje Medgidia". a ajuns, în scurt timp, cea mai mare uzină constructoare de mașini agricole din România. În anul 1990 devine societate pe acțiuni. În mai 2004, APAPS a vândut
IMUM () [Corola-website/Science/321116_a_322445]
-
a canalului Dunăre - Marea Neagră", iar în noiembrie 1951 se dau în exploatare construcțiile industriale și sociale din actuala incintă a întreprinderii. Începând cu luna octombrie 1952 trece în subordinea Ministerului Industriei Metalurgice, Direcția Construcții de Mașini, cu denumirea de "Înteprinderea Metalurgică de Utilaje Medgidia". a ajuns, în scurt timp, cea mai mare uzină constructoare de mașini agricole din România. În anul 1990 devine societate pe acțiuni. În mai 2004, APAPS a vândut pachetul majoritar de acțiuni oamenilor de afaceri "Ozyasar Emin
IMUM () [Corola-website/Science/321116_a_322445]