3,384 matches
-
Norman Manea, a Schimbării la față - de Mihai Sin și, acum, a Parcului Ioanid- de Bedros Horasangian. De primele două se și pomenea la București ca fiind ciuntite masiv de cenzură. ș...ț * Radio „Vocea Americii”, 30 septembrie 1987 La microfon Victor Moroșan Norman Manea publicat În Germania Federală Editura Steidl din Göttingen a anunțat recent tipărirea În limba germană a volumului Biografie robot al prozatorului român Norman Manea. Volumul urmează a fi difuzat În librăriile din Germania Federală la Începutul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fapt, vizita, cum avea să rezulte nu doar din romanul menționat, ci și din relatările celor care avuseseră ocazia să discute direct cu oaspetele. Bellow trăia „un fel de psihoză... că este mereu urmărit pe stradă, că peste tot sunt microfoane”, povestește, recent, În Observatorul cultural (119/2000), doamna Antoaneta Ralian, traducătoarea sa În română. „Când a văzut că acolo unde stătea, În locuința surorii doamnei Bagdasar, se puneau perne pe telefoane, se dădea radioul la maxim ca să se poată vorbi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să mă obișnuiesc eu Însumi, până la urmă, cu acest straniu mod de a păstra memoria unei convorbiri. „Să mă imprimi? Un aparat de imprimare, adică?...”, continua să repete, după lungi tăceri, interlocutorul care părea să nu fi văzut vreodată un microfon. „Și cum să mai vorbim? Totul devine Înscenat, artificial. Nu mai este convorbire... Să mă imprimi?” Mi-am amintit, brusc, de remarca prietenului și exegetului său, Harold Rosenberg: „Arta sa este declarația publică a unui om decis să păstreze viața
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tehnicii de scoatere și introducere a sunetelor după bunul plac. În primul rând, aplicabilitatea acestei tehnologii într-o sală de concerte ar atrage după sine renunțarea la toate dispozitivele învechite, mai cu seamă la uriașele stații de amplificare și la microfoane. În ce privește desonorizarea, aceasta ar fi de un real folos pentru cei care locuiesc în apropierea aeroporturilor. Ce utilizări extraordinare și-ar găsi aceste tehnici în industria armamentului și în criminalistică! Îmi și imaginam bombardiere și puști silențioase, explozive care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
valabilă pentru cum arăta apartamentul meu în momentul de față. Pe jos, o jale de neimaginat: îmbrăcăminte sfâșiată, televizorul și videoul făcute bucăți, ghivece de flori sparte, lampadarul rupt, casete și discuri călcate-n picioare, sosul de roșii dezghețat, cablul microfonului rupt, lenjeria de corp plină de noroi și de tot felul de pete de la lucrurile vărsate... Chiar nu mai puteam folosi nimic din tot ce zăcea acolo. Până și strugurii pe care-i scosesem din frigider cu trei zile în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Regie Film a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, încheiate în 1972, după care începe o carieră care îl proiectează între cei mai buni regizori de film din România. Cursa (1975), Ediție specială (1977), Proba de microfon (1980), Vânătoarea de vulpi (1980), Croaziera (1981), Glissando (1984), Iacob (1988), A 11-a poruncă (1991), Tusea și junghiul (1992), Patul conjugal (1993), Această lehamite (1994), Senatorul melcilor (1995) constituie „blazonul” unei cărți de vizită impresionante. Senatorul melcilor a fost
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
sordid și coagulat exclusiv de viciul deriziunii, snobimea nudistă de la Vama Veche, mimând occidentalismul nonșalant, putreziciunea funcționărească, debusolarea acneic-alcoolică a adolescenților de bani gata post ’89. Crunt lexical (scriitorul este un formidabil burete absorbant al limbajelor argotice, adevărată „probă de microfon” pentru dezaxarea prin limbaj a României), legănând galeș promiscuități și portretizând acid, mizantropic și misogin, cu o viziune de o virilitate debordantă, cinică și copleșitoare, romanul dovedește, în fond, fascinația autorului față de ideea de feminitate. Ipostaze umilitoare ori ațâțătoare, femei
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
Analiza apasă, îndreptățit, pe valoarea parodiilor și a prozei. Critica lui G. este una a revizuirilor, fără a face caz de vreun program în acest sens, și a recuperărilor. Recuperatorie pe termen lung este și rubrica sa radiofonică „Scriitori la microfon”, pe care o susține de aproape două decenii. SCRIERI: Poezia lui Vasile Voiculescu, Cluj-Napoca, 1977; St. O. Iosif. Doinirea ca vocație și destin, București, 1985; G. Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române, București, 1999. Ediții: V. Voiculescu, Poezii, I-
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
se dezagrege și după ieșirea din totalitarism. Promiscuitatea sinistră a „tranziției” întregește panorama alegorică pe care autorul o construiește, travestind realitatea în fantezie și reușind să-i anuleze spectatorului (cititorului) orice iluzie legată de aceste forme degradate. Teatru. Comedii la microfon (2001) reia trei piese mai vechi, difuzate între timp radiofonic. Adunând în placheta Acvariul cu rechini (1992) fantezii și mirări genuine, ironice și autoironice, poetul G. își dramatizează cu vădită plăcere rimele alerte, așa cum în piesele sale frenezia logoreică a
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
Valsul lebedelor, București, 1995; Poeme scrise pe un geamantan, București, 1995; Iadul vesel, pref. Valeriu Râpeanu, postfață Mircea Ghițulescu, București, 1997; Estul sălbatic, București, 1997; Teatru. Schimbare de sex, pref. Mircea Ghițulescu, postfață Ileana Berlogea, București, 2001; Teatru. Comedii la microfon, București, 2001. Repere bibliografice: Valentin Silvestru, Comedia inteligentă, RL, 1983, 24; Ion Cocora, Realitate și simbol, TR, 1986, 3; Valentin Silvestru, Plimbare cu telescaunul, RL, 1987, 2; Florin Faifer, Între domestic și fantastic, CRC, 1989, 33; Ion Cocora, „Jaguar Party
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
toposul muștei revine la sugestia unei absențe obsedante, iar prin numărul infinit pe care-l sugerează, generic, musca, se referă la cel mai banal - și, deci, autentic - cotidian. Dacă În Lac detectivul Chopin se folosește de muște cărora le implantează microfoane, musca apare, puțin mai tîrziu, tematizată În registru - obligat - ironic, sub forma unei arte poetice la un alt romancier minuitist: Christian Oster, În Loin d’Odile (1998): „Pentru că, la drept vorbind, musca devenise un detaliu. Era, totuși, un detaliu la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la declarația cutremurătoare de iubire făcută lângă trupul rece, acoperit de muște, al unei vulpi. Fără sfârșit Ceea ce nu vrea să arate Herzog este sfârșitul. Când s-a produs atacul final, camera lui Treadwell rămăsese aprinsă; deși capacul acoperea lentila, microfonul capta sonorul. Herzog a redat cumplitul moment filmându-se din spate, ascultând caseta în căști, în prezența unei bune prietene a lui Treadwell, Jewel. Scena, astfel realizată, spune probabil mai multe decât ar fi făcut-o cele aproximativ șase minute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
sângelui și apoi cedată sub formă de energie elastică pereților arteriali; o parte din această energie se pierde sub formă de căldură sau se transmite sub formă de vibrații mecanice structurilor înconjurătoare. Aceste vibrații pot fi înregistrate grafic cu ajutorul unor microfoane plasate în regiunea precordială sau pot fi ascultate atunci când îndeplinesc condițiile pentru a determina o senzație auditivă (fig. 5.47) [67]. Determinarea debitului cardiac prin metoda termodiluției. 10 mL de ser fiziologic la temperatura de 15° C sunt injectați prin
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
depinde de masa sistemului în raport cu elasticitatea sa. În cazul inimii care are o masă mare față de elasticitatea mai redusă, vibrațiile generate vor avea o frecvență joasă, în timp ce pereții arteriali datorită elasticității mari vor genera vibrații cu frecvență înaltă. Folosirea de microfoane speciale plasate în vârful unor catetere a permis înregistrarea zgomotelor cardiace simultan cu presiunile intracavitare, precizându-se cu exactitate momentul apariției acestora în funcție de fazele ciclului cardiac. Rolul închiderii valvelor cardiace în geneza zgomotelor cardiace nu este unanim acceptat, deși înregistrări
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
fazele ciclului cardiac. Rolul închiderii valvelor cardiace în geneza zgomotelor cardiace nu este unanim acceptat, deși înregistrări simultane ecografice și fonocardiografice sugerează implicarea acestora în geneza unor componente de frecvență înaltă [1]. Fonocardiograma repreuintă înregistrarea grafică a zgomotelor cardiace folosind microfoane plasate în focarele clasice de ascultație ale cordului (fig. 5.48). Acestea sunt prevăzute cu filtre care selectează componentele sonore cu frecvențe între anumite limite (benzi sau game de frecvență), cuprinse în mod uzual între 25 și 200 Hz. Analiza
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de neplăceri, ba chiar catalogată drept fascistă de anumite cercuri care aveau tot interesul să prezinte emigrația română, sau poloneză, sau maghiară sub un aspect negativ. Evident că erau și legionari în emigrație, dar ei nu aveau acces niciodată la microfonul Europei Libere... Cât despre fruntașii politici ai emigrației, foarte rar li se lua un interviu. Se lua un interviu regelui, la fiecare sfârșit de an. Regele era foarte stimat de americani. Au existat două, chiar trei tentative din interior de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România asupra realităților din propria țară. Astfel, consecventă promovării valorilor absolute de adevăr și crezând deopotrivă în funcția etică și estetică a operei de artă, Monica Lovinescu a transmis prin intermediul undelor vreme de mai bine de douăzeci de ani, de la microfoanele Radio France și, mai ales, „Europa Liberă” - cele mai cunoscute emisiuni ale sale fiind, după 1967, Teze și Antiteze la Paris și Actualitatea culturală românească -, mesaje având un impact puternic asupra publicului românesc căruia i se refuza dreptul la o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la o informare corectă asupra propriei culturi. Unde scurte. Jurnal indirect, publicat pentru prima dată în 1978 la editura Limite de la Madrid, este primul dintr-o serie de șase volume de Unde scurte, însumând în formă scrisă rostirile Monicăi Lovinescu la microfonul „Europei Libere” în perioada „liberalizării” culturale din România debutând în 1961 și încheindu-se prin tezele din iulie 1971. în ceea ce privește gradul de obiectivitate și credibilitate a materialului prezentat în volum, trebuie precizat că sursele de informare ale Radio „Europa Liberă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mi s-a părut firească a întârzierii hedoniste printre lucrările lui Dragoș Pătrașcu. Rândurile ce urmează reproduc mirările, convingerile, tristețile, mulțumirile, căutările unui artist și pedagog de școală nouă. Atâtea câte au încăput în ora de confesiuni improvizate între șevalet, microfoane, camere de luat vederi și reflectoare discrete. A.V. De ce ați agățat balanța aici, deasupra măsuței pentru cafea? Dragoș Pătrașcu Balanța este un obiect formidabil! Tot timpul încercăm să fim echilibrați în străfundurile sufletului nostru. Este o tendință a fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
spun cu asta: eu am amintiri foarte frumoase din punct de vedere artistic. Îmi aduc aminte că era frig, am început să cîștig bănuți cântând la televiziune, mă duceam în studioul din strada Pangratti și, mulțumită camerelor de luat vederi, microfoanelor și înregistrărilor, am fost ajutată, mi s-a oferit ocazia de a fi pe scenă foarte des. Acesta a fost debutul meu, pe parcursul a șase ani, ceea ce a fost un ajutor enorm pentru mai târziu. A.V. Sunteți o luptătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
se află celălalt personaj e acolo, și cântărețul din scenă lui i se adresează". Iar noi răspundem: "da, dar nu se mai aude sunetul în sală". A.V. Dar de ce nu se aude? La "MET" nu se folosește amplificarea prin microfoane? V.I. Nu. A.V. Tot sunetul este acustic: orchestră, soliști, cor. V.I. Totul e acustic, într-o sală imensă, de 3800 de locuri, dar nu folosim microfoane deloc. Bineînțeles, totdeauna ajungem la un consens, dar nu totdeauna într-un mod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
V. Dar de ce nu se aude? La "MET" nu se folosește amplificarea prin microfoane? V.I. Nu. A.V. Tot sunetul este acustic: orchestră, soliști, cor. V.I. Totul e acustic, într-o sală imensă, de 3800 de locuri, dar nu folosim microfoane deloc. Bineînțeles, totdeauna ajungem la un consens, dar nu totdeauna într-un mod benefic... A.V. Te întreb acum ceva care te-ar putea irita, și te rog să te manifești, dacă va fi cazul. Ai fost, ești un pianist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Concurs (Dan Pița, 1982), Moartea domnului Lăzărescu (Cristi Puiu, 2005), E pericoloso sporgersi (Nae Caranfil, 1994), Pădurea spânzuraților (Liviu Ciulei, 1964), O lacrimă de fată (Iosif Demian, 1980), Legături bolnăvicioase (Tudor Giurgiu, 2006), Maria (Peter Călin Netzer, 2003), Proba de microfon (Mircea Daneliuc, 1980), Occident (Cristian Mungiu, 2002), Lumina palidă a durerii (Iulian Mihu, 1980), Hârtia va fi albastră (Radu Muntean, 2006), Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (Malvina Ursianu, 1979), Ryna (Ruxandra Zenide, 2005), Secvențe (Alexandru Tatos, 1982), Duminică la ora 6
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
articolul despre sezonul de film apărut în The Village Voice și ilustrat cu fotografia din Duminică la ora șase (r. Lucian Pintilie) cu el și Irina Petrescu. Sau să redau expresia care însoțea replica Danielei Codarcea (scenografa de la Proba de microfon de Mircea Daneliuc): „M-am simțit așa de mândră când colegii mei de aici (Daniela lucrează de ani buni la Ralph Lauren - n.m.) mi-au spus că e sezon de film românesc la Lincoln Center și am replicat că știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
filmele vechi) și la A fost sau n-a fost? și Moartea domnului Lăzărescu (deși acestea rulaseră nu de mult și în rețeaua newyorkeză). Public destul de numeros (sală aproape sau pe jumătate plină) a mai fost și la Proba de microfon, Secvențe, Concurs și Hârtia va fi albastră. Pe lângă textul din broșură (eu am scris despre filmul românesc de dinainte de ’89, Chirilov - despre cel de după), am prezentat trei filme: Proba de microfon, A fost sau n-a fost? și Moartea domnului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]