3,075 matches
-
de aproape și de Dumnezeu, ale umilinței, smereniei, virtuți generatoare de comuniune harică cu intercesorii divini. Dacă Dionisie Pseudo-Areopagitul teoretiza o scară a ierarhiei divine, o ierarhie a îngerilor, se poate vorbi și de posibile trepte în revoluția spirituală: treapta mirelui, a pelerinului și a sfântului, toate ipostaze ale curățirii și desăvârșirii. Cuviosul Nichita Stithatul, monahul și prezbiterul din Sfânta Mânăstire a studiților, ucenicul Sfântului Simeon Noul Teolog, așează ca o etapă în procesul de primenire, curățirea inimii și a minții
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
4 de la Niceea. Acest canon indică un mod colegial de numire a episcopilor. Încercarea de a schimba scaunul episcopal putea fi tentantă, numai că canonul 15 al Sinodului de la Niceea combate această tendință. Asemenea lui Hristos, episcopul este considerat ca mire al Bisericii sale și de aceea nu putea s-o părăsească pentru alta. În numele acestui principiu, Sfântul Grigorie din Nazianz a fost obligat să părăsească scaunul de la Constantinopol pentru că fusese mai înainte episcopul unei mici localități. Ulterior, s-a renunțat
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și August (Gustar). TOAMNA îl îndrăgi pe Belșug, când crengile copacilor se aplecau să mulțumească pământului pentru roade. Și nu după mult timp avura împreună și ei trei mere roșii: Septembrie (Răpciune), Octombrie (Brumărel) și Noiembri (Brumar). IARNA își găsi mire pe Crivăț și împreună au avut trei flori de gheață: Decembrie (Undrea), Ianuarie (Gerar) și Februarie (Făurar). Fetele au crescut mari și frumoase și au început să bucure pe oameni cu darurile lor. Dar iată că într-o bună zi
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
de față este discutat competent și interpretat îndrăzneț simbolismul crucii creștine. Trimiterea autorului este la ideea de hieros gamos (nuntă sacră) care s-ar regăsi în ideea de Biserică Mamă din creștinism. Trimiterea este la Biserica Mireasă și la Iisus Mire. Sunt în creștinism mai multe tipuri de cruci (cum ar fi crucea bizantină din secolul al X-lea) care preiau ceva din simbolismul orfismului și din cel al religiilor de mistere. Deosebit de interesante sunt și paginile despre preluarea unor motive
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în mod argumentat (lingvistic și extralingvistic) interesante analogii între Demeter, Dionysos și Pământul-Mamă. Mai mult, zeii preistorici care l-au precedat pe Dionysos "ar fi fost dependenți de o zeiță de tip Proto-Demeter" (p. 121). Dionysos apare mai curând ca "Mire al Pământului" respectiv "Mire al Zeiței Pământ". Rostul ultim al acestor subtile și inovatoare interpretări este acela de a înțelege mai bine procesul de indoeuropenizare a vechii Europe și, aș adăuga, importanța sud-estului european în lumea culturală, socială și - de ce
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și extralingvistic) interesante analogii între Demeter, Dionysos și Pământul-Mamă. Mai mult, zeii preistorici care l-au precedat pe Dionysos "ar fi fost dependenți de o zeiță de tip Proto-Demeter" (p. 121). Dionysos apare mai curând ca "Mire al Pământului" respectiv "Mire al Zeiței Pământ". Rostul ultim al acestor subtile și inovatoare interpretări este acela de a înțelege mai bine procesul de indoeuropenizare a vechii Europe și, aș adăuga, importanța sud-estului european în lumea culturală, socială și - de ce nu? - politică actuală. Colindele
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de alta, Sburătorul, sub forma unui șarpe, vizitează împărăteasa în vis, care apoi rămâne îngreunată și dă naștere unui copil dotat cu puteri supranaturale. Copilul poate fi conceput și pe baza lacrimilor adunate într-un pahar. După ce i-a murit mirele la nuntă, mireasa a plâns 40 de zile și 40 de nopți; apoi, a. strâns într-o cană lacrimile și le-a băut simțind că a rămas gravidă. Simbol al durerii, comparată cu mărgăritaru 1 sau cu picăturile de chihlimbar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca în ziua cea din urmă, când va fi mire, să moară prin înecare. Mama celui născut, care se afla deșteaptă, auzind menirea lor, a ținut socoteala și în ziua nunții celui născut a dat porunca sa să astupe toate fântânile pentru a scăpa de cele prezise. Cu toată paza
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îi spune împăratului c-a văzut pe drum o fată jelind plecarea iubitului, iar prințul nu se mai poate despărți de călugăraș. Când se isprăvi cununia, se-ntoarseră toți acasă, după obiceiul nunților; iar când fu la masă să mănânce mirele și mireasa dintr-un ou (obicei consemnat în monografia lui Sim. FI. Marian despre nuntă), feciorul de-mpărat nu vrea să-ntingă, până n-o mai cânta un cântecel moș călugăraș." Reacția celorlalți nuntași este previzibilă. Dezbrăcarea de straiele călugărești
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
căsători numai cu acela care a pătruns în foișor și a sărutat-o. O nuntă pecetluiește legătura celor doi; însuși Soarele este impresionat de frumusețea miresei, își abandonează treburile. Mama Soarelui își ceartă fiul, dar a doua zi, fură fata. Mirele, pornit la drum să găsească fata, este angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă în locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Vasiliu]. Dacă în prima variantă, apare o scenă identică de desemnare a soțului, în cea de-a doua sunt trei secvențe prin care fetele împăratului își aleg partenerii prin lovirea în cap cu un măr; În ceremonialul nupțial, bradul (steagul) mirelui formează adesea un cuplu divin cu mărul miresei. Mărul apare în diverse ipostaze: pom (arbore), poamă (fruct), floare, creangă. El este idealul de frumusețe a fetei de împărat care are "obrajii și sânii ca merele, fața dalbă ca florile de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la unele societăți arhaice. De altfel, sensul vechi al cuvântului nuntă este cel de împerechere în vederea procreării, identic cu sărbătoarea pastorală Nunta Oilor (14 octombrie), când se amestecau oile și berbecii pentru reproducere. Nunta, denumire înrudită cu nașii, nu cu mirii, obiceiul Punerii Mărului sau Pomului seara, în ajunul nunții, imediat după cununie sau chiar la un an după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului împodobit de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nevasta lui o să fie Frumoasa-Pământului-din-Măr". La marginea pământului era o grădină în care creștea un măr ce rodea numai trei mere și într-unul din acestea se afla Frumoasa-Pământului În basm, mărul e un simbol erotic; fata își alege viitorul mire aruncându-i mărul aurit pe care-l ține în mână. În lirică, mărul are același rol de mijlocitor al dragostei." Analizând un basm lituanian, Algirdas Julien Greimas desprinde câteva trăsături ale mărului: "Dragostea, frumusețea și sănătatea (fără a mai vorbi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
încercărilor grele la care este supus eroul (care vizează istețimea, inteligența), este un motiv frecvent în basmele tuturor popoarelor. Ov. Bârlea specifică, în articolul "probele pețirii" din Mică enciclopedie a poveștilor românești, faptul că acestea intervin în basme când viitorul mire provine din popor sau e un om în formă animală. În basmul Un mort a omorât doi și doi au omorât doisprezece [Stăncescu], un pristav anunță că fata împăratului Galben va lua de bărbat pe cel care va putea să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, în locuri deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia o turtă și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și aruncă turta și vinul în patru zări; tot acum, ginerele dăruiește ceva soacrei, iar soacra ceva mirelui; aceste daruri se pun în sân; duminică, după întoarcerea de la biserică, mirii sunt trași în casă cu un șervet petrecut pe după gât. . Al doilea text oferă indicații în legătură cu obiceiul bradului din ceremonialul de nuntă, în deceniile 3-4 ale secolului al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și aruncă turta și vinul în patru zări; tot acum, ginerele dăruiește ceva soacrei, iar soacra ceva mirelui; aceste daruri se pun în sân; duminică, după întoarcerea de la biserică, mirii sunt trași în casă cu un șervet petrecut pe după gât. . Al doilea text oferă indicații în legătură cu obiceiul bradului din ceremonialul de nuntă, în deceniile 3-4 ale secolului al XX-lea. Bradul era împodobit cu hârtii colorate, cu beteală și cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pețitori: nu uita și te du întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: "o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță în chip de basma albă pe un cal sur". Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte dulce. Ioniță venea seara acasă și se preschimba în om, fără să-l vadă fata. Mama și surorile fetei o sfătuiesc să pună "sub hârgău o lumânare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și femeia " Dacă a fost ursită să trăiască cu dânsul! De nu-l împușcau, trăiau pân' la sfârșit." Tot din Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine alfabetică aflăm că: "De Stretenie, nu se cade să doarmă mirele cu mireasa, nici bărbatul cu femeia, nici vitele nu se dau atunci la înmulțit; e tare mare zi... "A dat de mierea ursului se zice când un tânăr a început a umbla după femei." "Urs de visează fata, au să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Călărașul), Francisc Munteanu (Lența, În orașul de pe Mureș), Traian Coșovei (Marele preludiu), V. Em. Galan (Bărăgan), Alecu Ivan Ghilia (Cuscrii, A cincea roată la căruță), Eugen Barbu (Groapa, Șoseaua Nordului), Iulia Soare (Familia Calaff), Remus Luca (Liniștea iernii, Cămașa de mire), Ion Marin Sadoveanu (Ion Sântu), Laurențiu Fulga (Eroica), G. Călinescu (fragment din Scrinul negru), Titus Popovici (Mitru), Cella Serghi (Fetele lui Barotă), Ion Lăncrănjan (Cordovanii), Mihai Beniuc (Hada lui Vârnav, La Porumba), Henriette Yvonne Stahl (epilog la Voica), Tudor Teodorescu-Braniște
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
1967; La marginea lumii, București, 1970; Bucurii cotidiene, București, 1972; Nervurile toamnei, București, 1973; Regăsire la porți, București, 1976; Unghiuri mișcătoare, București, 1977; Culorile iubirii, București, 1978; Cântec de alean, București, 1980; Tăceri furate, București, 1981; Umbra mirată, București, 1983; Mirele nopții, București, 1985; Tainele iubirii, București, 1988. Traduceri: [Versuri], în Antologia literaturii maghiare, III, îngr. Lörinczi László, Majtényi Erik, Szász János, Constantin Olariu, București, 1968, în Victor Sivetidis, Măslinul, București, 1968, în Din lirica japoneză, îngr. Ion Acsan, pref. Vasile
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
plimbam ieri, prin centru, când, deodată, mare gălăgie, claxoane, țipete. Ce să fie? Doar un alt alai de nuntași valahi. Un alai clasic? Nu, unul deosebit. Prima mașină era una de epocă, decapotabilă, iar în ea se aflau cei doi miri, un tip țigănos și destul de urât, alături de o fată finuță, îmbrăcată într-o rochie bej. Iar mirii știi ce făceau? Salutau trecătorii cu gesturi largi, ca și cum toată lumea ar fi fost formată din prieteni-supuși. O fi fost vreun prinț de Monaco
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de nuntași valahi. Un alai clasic? Nu, unul deosebit. Prima mașină era una de epocă, decapotabilă, iar în ea se aflau cei doi miri, un tip țigănos și destul de urât, alături de o fată finuță, îmbrăcată într-o rochie bej. Iar mirii știi ce făceau? Salutau trecătorii cu gesturi largi, ca și cum toată lumea ar fi fost formată din prieteni-supuși. O fi fost vreun prinț de Monaco, căsătorindu-se cu o prințesă de Lichtenstein? Felul ăsta de a arăta, de a demonstra, de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de cântăreți popolari veseli. Se intervievează rudele fericiților. Cum se simt? A fost bine? Mai rezistă? Am staționat doar trei minute pe această emisiune, timp suficient pentru a vedea cum a fost luat la întrebări „cel mai bun prieten al mirelui“. Care era un pic abțiguit, băuse vârtos, era transpirat, îi lucea fața (bine, nici nu era fardat...). Penibil. Emisiuni de vară. Televiziunile astea se insinuează din ce în ce mai pervers în viața noastră reală, cu surogatul lor penibil. Începem să credem că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
doua“. Forma (UE) în care va intra fondul (România) va avea de suferit iremediabil. Codruț 27 iulie 2006 În Brăila, după doi ani de absență. Fosta „Casă a Modei“, căzută, părăsită, cu câteva rochii obosite de mireasă și costume de miri, care nu vor mai veni niciodată... Pe locul fostei „cofetării“ centrale a orașului s-a deschis un restaurant pentru șmecheri - îngrozitor de kitsch, cu pereți în stuck aurit, scaune cioplite în „lemn masiv“, atât de drag românilor... În centru tronează un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]