KorAP: Find »[drukola/base=moșie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...88 89 90 ...459 >

11,461 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

Românească glebae adscriptio e introdusă, din cauze curat temporare și de oportunitate, de Mihai Viteazul. Al doilea, se dovedește că era un popor ce respecta dreptul altuia cu sfințenie. Ieșind din locurile părintești, câștigate prin merite războinice, și așezîndu-se pe moșia altuia, câștigată tot prin asemenea merite, el transigea în privirea condițiilor așezării, păstrîndu-și un singur lucru caracteristic pentru un popor eroic: libertatea personală. Chiar când ia arma în mână n-o face pentru a cuceri proprietatea nobilului, ci pentru a

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
privitor la cestiunea agrară adresată de-o comisie ad-hoc lui Barbu Vodă (Știrbei) spune identic același lucru, care rezultă din întreaga istorie a dreptului român. Proprietarul e liber pe proprietate, țăranul pe munca sa și pe averea mobiliară. Așezarea pe moșii s-a făcut prin tranzacții, păstrîndu-și țăranii deplina libertate personală. Erau aceste raporturi favorabile țăranului? Fără îndoială, căci statistica ne-o dovedește. De la începutul secolului până la 1864 populația română creștea repede, după formula lui Malthus, am putea zice, de la 1864

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
6000000, iar drepturile amintite echivalează cu X, atunci avem să plătim, nu 6000000 [plus] X ci 6000000 = X, adecă ori costul, ori echivalentul veniturilor actuale, menite a restitui acel cost. Se oferă Sir John bunăoară să zidească o casă pe moșia turcului și-i zice: "Bani nu-ți cer, fiindcă știu că turcul n-are parale. Dar îți zidesc o casă frumoasă și drept plată cer să am dreptul de-a ședea eu însumi zece ani în casă, să iau lemne

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
ai Țării Romînești? Basarabi și Mușatini? Ce sunt toți aceștia pentru noi, ce ne pasă cine au fost sau cum au trăit? Ce ne pasă nouă de sângele vărsat în șiroaie cu care e udat orice palmă a acestui pămînt? Moșiile voastre voim s-avem dreptul de-a le cumpăra noi, noii români, românii " Romînului"; restul e o lungă poveste care nu ne privește întru nimic. și 'ntr-adevăr de ce reamintirea acelei zile să mai fi fost sărbătorită ca-n rândul trecut

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
primare la directorate de bancă. Răposatul Strat avea dreptate admirând natura democrației române. Democrată la dări, arhiaristocratică la lefuri. Aci unul ia drept leafă de la națiune, numai pentru că aplică abecedarul, ceea ce Filipescu - vulpe abia o fi avut ca venit de pe moșiile sale strămoșești; iar noua aristocrație are trebuințe înzecit de mari, pe cari le împlinește din banul public, decât aristocrația veche, ale cării trebuințe apelau la averea proprie, iar nu la buget. [6 mai 1882] ["ÎN ȘEDINȚA DE VINERI A CAMEREI

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
buget. [6 mai 1882] ["ÎN ȘEDINȚA DE VINERI A CAMEREI"] În ședința de vineri a Camerei d. M. Cogălniceanu a prezentat petițiunile mai multor sate din județele Ilfov și Vlașca, prin cari acestea cer a li se da pământ pe moșiile statului. Dar nu numai petițiuni au dat țăranii. Daca la barierile Bucureștilor nu se posta jandarmerie, însărcinată a respinge cu sila pe țărani ce ar fi venit, daca zilele acestea nu i-ar fi oprit pe unii pe uliță pentru

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
și bine totodată. Și, dacă nu e bine, nu ei sunt de vină. Ei sunt un popor cu mult bun simț care, din ceea ce se 'ntîmplă, trage o concluzie repede și exactă. Au văzut fel de fel de Campinii înjghebîndu-și moșii sub pretextul că ar fi însurăței, au văzut o sumă de oameni împroprietăriți fără drept, fără să fie coborâtori de clăcași, au auzit făgăduințele ce le făceau roșii pe când îmblau după deputăție, or fi auzit citindu-li-se circularele Rosetti

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
aristocratizate, de ce să nu pretindă și țăranul ca un stat care hrănește pe nulități cu câte zeci de mii de franci pe an și pe C. A. Rosetti cu câteva mii de galbeni să-l hrănească și pe el, dîndu-i moșiile statului fără bani? Acesta e dar răul ce l-ați introdus în poporul românesc. Adevărat că e popor tânăr, care are puterea de a rezista acestui venin social, dar tinerețea nu e o garanție absolută în contra boalei. Demagogia la un

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
un ofis al lui Grigore Vodă Ghica cari veștejesc purtarea unui oarecare boiernaș dinspre Pitești, un vătaf de plai, care, împreună cu un altul, au siluit prin mâglisiri, cum zice anaforaua, și mai ales prin îngroziri, pe moșnenii Caineni să vânză moșia lor moștenească prințesei Frusina Șuțu, adică: Întâi au cumpărat printr' ascuns părțile celor mai săraci, apoi, văzând că află și cei mai aleși, pre care nu-i pot îndupleca, au început a-i îngrozi, cu mari înfricoșări, zicîndu-le, de o

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
capital, prin răscumpărarea drumului numai, se răscumpără de sine și fără o plată deosebită drepturile mai sus citate. E o adevărată sofismă a pretinde să plătim și drumul și veniturile pe cari el le aduce. Ar însemna a plăti o moșie de două ori, o dată prețul ei, apoi un capital reprezentând veniturile ei, sau a plăti o casă de două ori, o dată prețul cât a costat zidirea din temelie pân-la acoperământ, apoi o capitalizare a chiriei anuale ce-o aduce. Sau

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
a celor ce, prin esplicări sofistice a legii, au știut să-și înjghebe moșii sub pretextul c-ar fi însurăței. Am constatat asemenea că nicicând în România n-a existat cestiunea agrară. De la începuturile acestor țări și până la împroprietărire regimul moșiilor era proprietatea mare și cea mică pe de-o parte, posesiunea ereditară în anume condiții, stabilite prin tranzacție liberă, pe de alta. Niciodată nu i-a venit românului în minte de-a pretinde ceea ce nu este al lui, tot precum

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
o mișcare agrară; nicicând acest popor 124 {EminescuOpXIII 125} îndărătnic și viteaz nu atinge nici în clin nici în mânecă averea sau dreptul altuia; din contra, vedem o energică statornicie în păstrarea și moștenirea proprietății. A înstrăina un petec de moșie în vremea veche era o afacere de stat și avea nevoie de sancțiunea Domnului și a sfatului suprem. Astfel istoria s-a însărcinat, prin mersul ei organic, să dea creștere poporului românesc, o creștere ale cărei principii conservatoare deveniseră atât

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
s-a întîmplat în mod izolat în Ilfov și Vlașca, se servă de evenimentul petiției colective din aceste județe pentru a imprima chiar cererilor drepte ale țăranilor caracterul neliniștitor al unei mișcări agrare; că, nevrând să facă dreptate sătenilor de pe moșia arendată de un Pișca, i-acuză fără cuvânt și fără umbră de adevăr că ar fi cerând același lucru ca și țăranii din Vlașca și Ilfov. Iată dar o mișcare nelegitimă și neîndreptățită devenind un pretext pentru persecutarea și maltratarea

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
de lux naște într-o societate primitivă cum e a noastră pofte și trebuințe cu totul disproporționate cu puterea ei [de] producere și că, atunci când această din urmă nu ajunge pentru a acoperi trebuințele nouă, se atacă capitalul strămoșesc, trec moșiile în mâna străinilor sau se încarcă cu sarcini ipotecare, scăzîndu-se astfel însuși capitalul fix al poporului. Dacă însă produsele importate sunt în stare a altera atât de mult gusturile și trebuințele oamenilor încît toți acei industriași cari le satisfăceau în

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
datoriile dă faliment și s-a încheiat. Daca nu-și poate plăti dările, i se constată insolvabilitatea și s-a încheiat asemenea. Țăranul trebuie să plătească. Un om poate fi oricât de necinstit în țara aceasta, el poate lua o moșie a statului fără a plăti arenda pe ani de zile: statul va pierde pur și simplu suma ce i se datorește. Dar ceea ce țăranul ar fi datorind acestui om se împlinește cu cea mai mare rigoare. Dura lex, sed lex

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
calitatea grecilor de-a escamota în folosul lor cuceriri făcute de alții și de-a intra pe furiș în moștenirea istorică a altor popoare este proverbială. Oare în România nu ne-am pomenit într-o bună dimineață cu sute de moșii mănăstirești escamotate prin subrepțiuni testamentare și-n secolul trecut România nu părea o țară aproape grecească? Ca dovadă a acelei tendențe de tăgăduire lăsăm să urmeze un articol din "Messager d'athenes " privitor la românii din Macedonia, scris cu ocazia

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
boierului; aici se omoară oamenii între ei provocați de feciorii boierești; aici se torturează; aici se ia cu forța dreptul altuia; aici legea nu poate intra; aici sătenii au ajuns la sapă de lemn". Ne aducem aminte că țăranii de pe moșia Neaga sau Socetul din Teleorman au reclamat în nenumărate rânduri în contra abuzurilor neomenoase ale liberalului senator Pișca. Ei au mers chiar cu jalbă la rege spre a-și expune păsurile. 181 {EminescuOpXIII 182} Toate plângerile lor au rămas zadarnice până

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
bogate, populate de maghiari; dar și în acestea întîlnim alt tip: marele arendaș evreu care s-a făcut stăpân boierănașilor după ce, au fost împrumutătorul lor. Boierănașii, mica nobilime maghiară dispare - nu cercetăm cauzele, ci constatăm numai faptul - iar în posesiunea moșiilor ei intră evreul, adecă un arendaș evreu, negustor din Pesta sau bancher din Viena. Se 'nțelege așadar că și pătura de mijloc a țării, din care se recrutează amploiații municipali și guvernamentali, are mai multe antipatii decât simpatii pentru evrei

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
electivitatea magistraturii, deci robia justiției sub regimul de partid, punerea onorii, vieței, averii oamenilor la discreția bandelor electorale ale lui Serurie. Iată dar la ce avem a ne aștepta. Funcțiile de judecător ca și cele de deputat vor deveni adevărate moșii, pe cari guvernanți inteligenți le vor putea pune în toată regula la licitație, precum se și face în Statele Unite, și ceea ce s-a întîmplat deja în unele ocaziuni se va repeta de regulă: judecătorii viitori din România vor putea stabili

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
fi sigur că, pe calea aceasta de retrogradare economică, va ajunge la faliment. 228 {EminescuOpXIII 229} Daca, după cele de mai sus, am întreba prin ce s' acoperă disproporția dintre consumațiunea noastră și producțiune am răspunde: prin datorii ipotecare asupra moșiilor și caselor noastre, prin datorii publice, c-un cuvânt prin împuținarea capitalului național. În lupta economică pe care-o reprezintă pentru noi cifrele proporției dintre import și esport, România e învinsă gradat și pe zi ce merge, până ce va ajunge

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
acută încît pentru dări publice se vând oameni în piață, precum se vindeau negrii pe țărmii Africei. Dar creditul statului e sus, ni se zice. Să nu se uite cumcă aveți încă ce vinde. Mai sunt de vândut trupurile de moșii ale statului, mai e de vândut dreptul de-a le cumpăra; mai sunt de vândut încă multe din România din câte strămoșii au păstrat. Și, daca ne veți întreba care e împrejurarea ce inspiră străinătății încredere în solvabilitatea statului român

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
clăcași sunt vândute într-un mod mai mult sau mai puțin latent... Și să nu se crează că lucrurile se petrec altfel cu proprietarii cei mari. Luați de curiozitate o plasă și cercetați cine erau acum 50 de ani proprietarii moșiilor celor mari din acel ocol și comparați acele nume cu ale proprietarilor lor de astăzi: veți găsi că trei pătrimi din ele au trecut în mâinile grecilor, bulgarilor și la evrei deghizați. Să nu ni se zică ca toți vechii

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
elemente nu trebuiesc să renunțe cu nici un preț la dreptul pe care li-l dă Constituția de a exercita un asemenea control. Și fiindcă onor. d. C. A. Rosetti citează pe d. George Cantacuzino, care ar fi având mai multe moșii decât toți proprietarii la un loc, zicem și noi: Da! n-ar exista nici un inconvenient dacă d. George Cantacuzino ar intra de-a dreptul în Senat, fără a mai fi ales de cineva, și nu e nimenea în țara aceasta

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Toate agitațiile, toată reforma constituțională nu e decât apucătura unor samsari ai intereselor țării, cari știu să amețească prin mizerii interne pe oamenii pe cari vor să-i înșele și să-i păgubească. E ca și când un samsar, solicitând să cumpere moșia unui om, i-ar fi dat acestuia o doftorie drastică pentru ca, amețit de tăieturile din lăuntru, să iscălească de nerăbdare și de durere vânzarea. Ei bine, toate acestea le-am pus în vederea alegătorilor; le-am spus să nu se uite

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
a poporului nostru. În ce stare a ajuns bietul poporul nostru? În colegiul I și II sunt o sumă de oameni ce au procese cu statul. E natural. A cincea parte a teritoriului e a statului; el e vecinul de moșie al tuturor, toți sunt vecinii lui de moșie. O sumă de oameni sunt arendașii lui pentru proprietăți mici și mari. De aci o sumă de procese și de tranzacțiuni de împăcare. Încheiarea acestor tranzacțiuni s-au suspendat pîn-în preziua alegerilor

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]