4,920 matches
-
învestiturii. Fiecare membru al guvernului răspunde politic în mod solidar cu ceilalți membri pentru activitatea guvernului și pentru actele acestuia. Răspunderea politică a guvernului poate consta în demiterea sa ca urmare a retragerii încrederii acordate de parlament, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură în condițiile prevederilor art. 113 și 114 din Constituție. Pe lângă răspunderea politică, membrii guvernului pot răspunde și civil, contravențional, disciplinar sau penal, după caz, potrivit dreptului comun din aceste materii sau a dispozițiilor derogatorii din Legea privind responsabilitatea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
resurse, pe de altă parte, lucrează în ramuri care produc și nu consumă PIB (cum face industria grea). Partidele nu au preluat adecvat problema dreptății de gen, ci au încurajat politici protective. La fel, ele nu au introdus încă nici o moțiune privind plata egală la muncă egală și nici nu au corelat nedreptatea de gen cu dezechilibrele majore în repartizarea bugetului publicxe "„public" între ramurile în care lucrează mai ales femei sau mai ales bărbați. Femeile din țările postcomuniste s-au
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cheii aceeași obturație, crezând că a intrat ceva în broască, încercase s-o desfunde. Hagienuș nu se scandaliza de asemenea spionări și nu se rușina când era surprins el însuși G. Călinescu asupra faptului. Cărțile nu satisfăceau toată setea de moțiune sufletească a lui Hagienuș, care căuta evenimente în viața de toate zilele, mărindu-le cu imaginația pe cele mai neînsemnate. Hagienuș dorea zgomotul și liniștea în același timp, adică o recluziune într-un sanctuar personal, unde să nu intre nimeni
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
expedia cu avionul celor doi polemiști francezi. N-avu însă timp să pună în aplicare acest proiect. Convocase afară de aceasta doamnele române din înalta societate, afiliate operelor ei ortodoxe, cât și exponenți ai clerului, și compusese în acest scop o moțiune drastică, cu gândul de a declara că un regim care nu ține seama de tradiția țării și persecută familiile ilustre autohtone, introducând totodată pedeapsa cu moartea, neobișnuită la noi, se pune în discordanță cu spiritul solului. Avu neplăcerea să i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un membru al corpului didactic, care nu era un Conțescu după nume, dar pentru inițiați reprezenta totuși un membru al familiei, căci ținea în căsătorie o fată din grupul Conțescu, scoase din buzunar un text și citi un fel de moțiune, prin care, avîndu-se în vedere eminentele servicii științifice ale lui Conțescu, se propunea printr-un decret menținerea pe viață a acestuia la catedră. De emoție, lui Gonzalv vinul cu sifon pe care îl sorbea îi ieși pe G. Călinescu nas
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
avîndu-se în vedere eminentele servicii științifice ale lui Conțescu, se propunea printr-un decret menținerea pe viață a acestuia la catedră. De emoție, lui Gonzalv vinul cu sifon pe care îl sorbea îi ieși pe G. Călinescu nas. Toți semnară moțiunea, inclusiv Gonzalv. Însă Gonzalv, după un moment de panică, își reveni, zicîndu-și că evenimentele se precipitau cu atâta repeziciune, încît un decret, și de-ar fi ieșit, n-ar fi avut șanse de a rămâne în picioare. Apoi sănătatea lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
unei asociații a doctorilor în științe și litere, în scopul de a combate unitar pentru o mai largă înțelegere a savanților tineri rămași neîncadrați (de fapt, Gonzalv nu era așa tînăr). Câțiva aderenți fură găsiți și se putu redacta o moțiune ce stârni oarecare campanie în presă. Asociații solicitau lărgirea numărului de posturi universitare și până atunci reînființarea examenului de docență, care ar permite tinerilor învățați să facă prelegeri libere la facultăți, dând posibilitatea forurilor științifice să aprecieze valoarea elementelor până
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să facă prelegeri libere la facultăți, dând posibilitatea forurilor științifice să aprecieze valoarea elementelor până acum neutilizate. Gonzalv își zicea ca dacă se admitea acest principiu și obținea docența, atunci situația lui față de Conțescu ar fi mai independentă. Înarmat cu moțiunea, Gonzalv începu să ceară audiență miniștrilor și secretarilor generali, care, fiindcă venea în fruntea unei delegații, îl primiră distrați și zâmbitori, promițând mecanic tot sprijinul, însă cu gândul la alte probleme mai grave. Mai mult, Gonzalv compuse în afară de moțiune și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu moțiunea, Gonzalv începu să ceară audiență miniștrilor și secretarilor generali, care, fiindcă venea în fruntea unei delegații, îl primiră distrați și zâmbitori, promițând mecanic tot sprijinul, însă cu gândul la alte probleme mai grave. Mai mult, Gonzalv compuse în afară de moțiune și un memoriu, pe care îl înmînă, tot în delegație, șefilor de partide sau locuitorilor lor, prin care, în numele tineretului cu doctorat (A.D.Ș.L.), ruga partidele să înscrie în programul lor justele doleanțe ale acestora. Aproape numai cu contribuția
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
îl înmînă, tot în delegație, șefilor de partide sau locuitorilor lor, prin care, în numele tineretului cu doctorat (A.D.Ș.L.), ruga partidele să înscrie în programul lor justele doleanțe ale acestora. Aproape numai cu contribuția sa personală dădu la tipar moțiunea Adeșeleului (cum zicea Smărăndache) și memoriul și împărți broșura la toate notabilitățile politice și culturale. - Am făcut tot ce era posibil să fac, declară Gonzalv;aștept încrezător. În realitate, fizionomia sa dezmințea această versiune, că-pătînd o crispație de amărăciune înrudită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de balet. Făcea gesturi perfect gimnastice, bune de prins în reflectoare. Totuși interpretarea era originală, și când, înaltă, solemnă, puse sfeșnicele cu lumânările aprinse lângă cadavrul ministrului de politie, aplauzele răsunară violent. Un glumeț zise "bis", sala adoptă absurd această moțiune, și astfel "cadavrul" fu nevoit să mai stea culcat jos, spre a se repeta scena. Conform înțelegerii, Ioana părăsi teatrul îndată după căderea definitivă a cortinei și se alătură grupului Pomponescu, întrucît ex-ministrul dorea să ofere doamnelor un mic supeu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dorească o republică ieftină, nu a fost mai puțin salutară. Cu ocazia discutării preambulului Constituției, a cerut cuvântul împotriva dreptului la muncă, dar a fost prea târziu pentru a-l obține 73. La puțin timp după aceea, a introdus o moțiune pur politică. Cerea ca miniștrii să nu mai poată fi incluși în sânul Adunării și prezenta, în sprijinul propunerii sale, considerațiile cele mai ingenioase. Era convins că această "incompatibilitate" va tăia din scurt proastele intrigi parlamentare care suscită dragostea dezordonată
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru Orient sau Occident, căci singura simpatie ce ne este permisă e aceea pentru neamul românesc, oriunde s-ar afla el pe pământ, și care vede în existența noastră garanția existenței sale. De aceea firesc lucru că dintre cele două moțiuni depuse la birou Camera a primit pe cea cu trecerea la ordinea zilei, iar nu pe cea în care se accentua "păzirea cea mai exactă și mai sinceră a neutralității". [10 decembrie 1876] ["ÎN ȘEDINȚA SENATULUI... "] În ședința Senatului din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
între două lumânări aduse din cabina sa, și-a jucat canțoneta, dând astfel satisfacerea pe care o cerea publicul. Acest incident a fost până și obiectul unei interpelări în Cameră, însoțită de o polemică îndestul de aprinsă și de-o moțiune motivată de trecere la ordinea zilei. [16 ianuarie 1877] TURCIA ["LEGÎNDU-SE DE PROPUNERILE... "] Legîndu-se propunerile de odinioară ale Austro-Ungariei, care se oferise de a mijloci între beligeranții de peste Dunăre, Aleko Pașa (Vogoridi) ambasadorul Porții în Viena s-au încercat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ea nu pune piedici profesorilor de-a se servi de dreptul de a fi aleși în corpurile legiuitoare, nici îi oprește de la ocuparea mai multor funcțiuni. interpelantul, nemulțămit cu acest răspuns, au revenit asupra cestiunei și a culminat propuind următoarea moțiune: Senatul, auzind esplicările date de d. ministru al instrucției și văzând starea universității de Iași, provenită din absența profesorilor, invită pe d. ministru a aplica art. 386 etc. din legea instrucției. Această moțiune a d-sale a fost primită alaltăieri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asupra cestiunei și a culminat propuind următoarea moțiune: Senatul, auzind esplicările date de d. ministru al instrucției și văzând starea universității de Iași, provenită din absența profesorilor, invită pe d. ministru a aplica art. 386 etc. din legea instrucției. Această moțiune a d-sale a fost primită alaltăieri cu adeziune din partea guvernului. [6 februarie 1877] ["DACĂ AR FI DE CREZUT... "] Dacă ar fi de crezut aserțiunile ziarelor din Viena, atunci criza băncii se va risipi în favoarea Ungariei. În adevăr Tisza și-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
însemnătate. După depeșele sosite din București se vede ca d. Fleva va fi dezvoltat printr-un discurs o interpelație a sa, că d. ministru de esterne a răspuns printr-un alt discurs și că Adunarea deputaților a votat apoi următoarea moțiune: "Camera, mulțumită de esplicația guvernului asupra urmărilor ce a dat votului de la 29 april, ia act: că războiul între România și Turcia e declarat, că ruperea relațiunilor noastre cu Poarta și independența absolută a României a primit consacrarea lor oficială
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din 10/22 curent relativ la neatârnarea deplină a României mai că n-are nevoie de comentar. El n-a fost inspirat de-o aprindere momentană sau de-un entuziasm spontaneu, căci din discuțiile urmate în ambele adunări se vede că moțiunea votată rezultă logicește din votul trecut al lor, care constată că legăturile cu Turcia sunt rupte și războiul declarat. Deja începuseră oameni să se 'ntrebe: Ce este Romînia? Atârnătoare nu, neatârnată asemenea nu, prin urmare res nullius cedând primo occupanti
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
chiar dacă în cele din urmă propunerea sa a fost clasată, cu preluarea unor prevederi în legea adoptată ulterior. Acesta a fost subiectul predilect al Monei Muscă în ceea ce privește interesele de gen; ea era membră în Comisia de Mediere, a inițiat o moțiune de cenzură pe marginea nerespectării legii și a intervenit în cadrul discuțiilor din plen pe acest subiect. Alte teme vizând interese de gen se regăsesc doar sporadic în activitatea Monei Muscă, aceasta fiind dominată de inițiative de promovare a unor principii
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Parlament, cum a fost aceea din 10 iunie 2006 a Vioricăi Georgeta Moisuc (istoric, reprezentată a Partidului România Mare). Ea cerea, practic, revenirea la situația de la începutul anilor '90. Ca și în 1999, când în Parlament a fost propusă o moțiune pe tema manualelor alternative, Ministerul Educației nu s-a lăsat convins. Ambele gesturi au fost puse pe seama exagerărilor opoziției politice. Totuși, pe lângă evidenta instrumentare politică, ele reflectă persistența unei memorii istorice cu reprezentări coerente și insistent argumentate în anii '70-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a regizorului și senatorului Sergiu Nicolaescu în emisiunea "Marius Tucă Show", difuzată de televiziunea "Antena 1" în seara zilei de 5 octombrie. El a propus arderea publică a manualului cu pricina, iar în următoarele zile a contribuit la înaintarea unei moțiuni în Parlamentul României, pentru interzicerea acestui manual. 137 "Cotidianul" din 21 octombrie 1999, p. 3. 138 Articol semnat de prof. Ion Gherman, președinte al societăților culturale "Pro Basarabia și Bucovina" și "Ținutul Herța", publicat în "Cotidianul" din 25 octombrie 1999
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
24. 2. Alegerea, formarea, numirea, avizarea sau revocarea unor autorități statale și a membrilor acestora 25. Parlamentul este instituția care acordă votul de învestitură al primului-ministru și guvernului său, pe care îl poate revoca și dizolva prin mecanismele sale legale moțiunea simplă sau de cenzură. Totodată, el este cel care avizează sau numește unii demnitari în stat, judecători ai Curților constituționale, ambasadori sau membrii unor instituții centrale. 3. Funcția de control 26. Investit cu puterea poporului, parlamentul realizează și o importantă
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
relații și raporturi 28. Aceste relații pot fi de conlucrare, colaborare dar și de control. Controlul se realizează dinspre parlament spre guvern și el vizează activitatea acestuia și a membrilor săi. El se înfăptuiește prin: votul de învestitură acordat guvernului, moțiunea simplă și de cenzură pentru activitatea sa, care poate merge până la demiterea guvernului; legile votate de parlament și impuse spre aplicare guvernului; votarea bugetului; interpelările orale și scrise ale parlamentului adresate membrilor guvernului; comisiile de control și anchetă ale parlamentului
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și de cenzură pentru activitatea sa, care poate merge până la demiterea guvernului; legile votate de parlament și impuse spre aplicare guvernului; votarea bugetului; interpelările orale și scrise ale parlamentului adresate membrilor guvernului; comisiile de control și anchetă ale parlamentului etc. Moțiunile constituie un important instrument pe care îl are la dispoziție parlamentul în controlul asupra activității guvernului. În practica social-politică se cunosc două tipuri de moțiuni: simplă și de cenzură. Ele exprimă poziția parlamentului față de guvern, față de activitatea și politica desfășurată
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și scrise ale parlamentului adresate membrilor guvernului; comisiile de control și anchetă ale parlamentului etc. Moțiunile constituie un important instrument pe care îl are la dispoziție parlamentul în controlul asupra activității guvernului. În practica social-politică se cunosc două tipuri de moțiuni: simplă și de cenzură. Ele exprimă poziția parlamentului față de guvern, față de activitatea și politica desfășurată de acesta. Moțiunea simplă se deosebește de moțiunea de cenzură atât prin obiectivele pe care le urmărește în relația sa cu guvernul, cât și prin
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]