3,297 matches
-
acest caz are sensul de curent specific artei secolului al XX-lea și a atins apogeul în Primul Război Mondial sau în anii următori, până pe la 1930, 1950 și chiar mai târziu. În cazul din urmă se va trece de la modernism la postmodernism". Fr.wikipedia.org.viki/Modernisme. Altfel spus, modernitatea este etapă în istoria reală, modernismul este ideal-ideologic cu anumite conținuturi spirituale și poziții. 13. a) Mario de Michelli, Avangarda artistică a secolului XX, traducere de I. Constantin, Editura Meridiane
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
artei secolului al XX-lea și a atins apogeul în Primul Război Mondial sau în anii următori, până pe la 1930, 1950 și chiar mai târziu. În cazul din urmă se va trece de la modernism la postmodernism". Fr.wikipedia.org.viki/Modernisme. Altfel spus, modernitatea este etapă în istoria reală, modernismul este ideal-ideologic cu anumite conținuturi spirituale și poziții. 13. a) Mario de Michelli, Avangarda artistică a secolului XX, traducere de I. Constantin, Editura Meridiane, București, 1968, 374 p. b) W. Hoffmann
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în Primul Război Mondial sau în anii următori, până pe la 1930, 1950 și chiar mai târziu. În cazul din urmă se va trece de la modernism la postmodernism". Fr.wikipedia.org.viki/Modernisme. Altfel spus, modernitatea este etapă în istoria reală, modernismul este ideal-ideologic cu anumite conținuturi spirituale și poziții. 13. a) Mario de Michelli, Avangarda artistică a secolului XX, traducere de I. Constantin, Editura Meridiane, București, 1968, 374 p. b) W. Hoffmann, Fundamentele artei moderne, vol. I, 211p, traducere de Elisabeth
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
acestor teorii. Aici menționează că UE susține mai departe ideea anilor 1950-1960, că lumea occidentală este cea modernă, iar țările estice vor rămâne mai departe pradă sărăciei, nefiind industrializate și fără investiții de capital (p. 37). În culegerea de studii Modernism și antimodernism. Noi perspective interdisciplinare, Editura Cuvântul, București, 2008, Sorin Antohi menționează că "anticomunismul" a contribuit la neutralizarea afirmațiilor critice împotriva modernității neoliberale. Se consideră că binomul "tradițional-modern, autohtonist-reacționar, autoritar/dictatorial/totalitar" va supraviețui, în timp ce Vlăsceanu arăta în scrierea citată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
1969, p. 49, apud A. Marga, Teoria societății în intenție practică, Prefață la (5, p. 29) 13. a) Tradiție și inovație. Idei și atitudini literare, Studiu și antologie de Florin Mihăilescu. Editura Eminescu, București, 1975. b) Z. Ornea, Tradiționalism și modernism în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980, p. 666. 14. România a fost citată ca stat demn a fi sprijinit de mari puteri de-abia în 1882, iar hărțile 5, Europa în 1721 (p. 102), 7, Europa la apogeul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
J. St. / 123 Miloșevici S. / 16, 242, 309 mineriade / 18 mistere / 32, 75, 266, 303, 316, 320, 349, 352 mistică / 36, 91, 152, 168, 316, 322 mișcare feministă / 113, 115 mișcăre ecumenică / 29 modele umane / 108-110 liberale / 257 tradiționale / 209 modernism / 32-33, 47, 49, 51-52, 161-162, 344-345, 349 modernitate / 9, 14, 22, 25, 27-29, 31, 33, 37-40, 47, 49-50, 57, 74, 87, 95-96, 98, 102, 108, 111, 124, 126, 128, 130, 132, 162, 165-167, 210, 214-215, 219-220, 228, 237-238, 242, 244
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
kind of intense self-awareness that permeated all aspects of the everyday and that had, moreover, a historical typicality. As Alexandra Richie reports, the verdict on Wilhelmine Berlin of the famous cultural guide Baedeker was that it was «theatrical» and «showy»“. Modernismul extrem și rolul esențial pe care îl joacă tehnica în constituirea peisajului urban berlinez de la începutul secolului XX se traduc în problematizarea radicală a identității. Orașul devine fantasmatic datorită înlocuirii rapide a formelor și a tensiunii între vechi și nou
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de contestații care se intensifică pe parcurs. În acest sens pot fi urmărite articolele lui Tudor Arghezi, un bun reper al epocii. În perioada interbelică simbolismul a fost radiat din rațiuni estetice, fiind împins în afara scenei publice de avangardism și modernism. A fost părăsit de o parte dintre artiștii care-l practicaseră, Theodor Pallady, Th. Sion etc. și chiar de Paciurea, parțial. Cei care refuză sau nu pot să-și reînnoiască formula, precum pictorul Kimon Loghi deși există și la acesta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parțial. Cei care refuză sau nu pot să-și reînnoiască formula, precum pictorul Kimon Loghi deși există și la acesta o tendință spre reformulare a temelor, dacă nu a "limbajului" artistic au parte de o respingere aproape unanimă din partea criticii. Modernismul interbelic reconsideră relevanța materiei plastice, și evacuează literatura din artele plastice. Simbolismul și decadentismul reprezintă indubitabil fețe4 ale modernității, deși Matei Călinescu, cel care a pus în circulație termenul, prezent și în titlul cărții sale, Cinci fețe ale modernității, nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și evacuează literatura din artele plastice. Simbolismul și decadentismul reprezintă indubitabil fețe4 ale modernității, deși Matei Călinescu, cel care a pus în circulație termenul, prezent și în titlul cărții sale, Cinci fețe ale modernității, nu include simbolismul printre celelalte cinci: modernismul, kitschul, decadentismul, avangardismul, postmodernismul. Mai mult, simbolismul și decadentismul constituie fețe ale aceleiași modernități, și într-un complicat joc de oglinzi, schimbă permanent reflexe ale unuia în mediul specular al celuilalt. Reformulând, prin ele se reflectă o anumită vârstă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui marasm fantasmal. În această sculptură care nu ne-a parvenit, tiparul fiind distrus accidental după o expoziție la Milano, se poate sesiza afinitatea de expresie vizionară a sculptorului și poetului pe filiera unei sensibilități simboliste care se îndreaptă către modernismul brâncușian. În același timp, ca studiu de caz, Paciurea reprezintă o fază de tranziție de la decadentism, simbolism în sculptură spre faza ei modernistă, ilustrată magistral de esențialismul-abstracționist brâncușian, iar această metamorfoză tematizată în sculpturile sale "chimerice" poartă în "genă" ceva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în cadrul unui spectru larg de sensibilitate atât estetica decadentă, cât și pe cea simbolistă, Verlaine, înlocuiți nu cu mult mai târziu de al doilea val simbolist pentru care emblematic rămâne Mallarmé, în cazul în care el nu este afiliat complet modernismului. Pot fi adăugați epigonul Rollinat cu Nevrosele sale, Albert Samain și Jules Laforgue pentru a da un contur ceva mai pronunțat unei dimensiuni estetice, care se lasă cu greu normată canonic. Decadentismul și simbolismul păstrează o relație foarte strânsă, încât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
resorturile violent contrastive de rezultantă estetică, Paciurea face un pas în afara esteticii simbolisto-decadente când transferă distincția de gen(der) unui fenomen de sublimare al materiei care-l apropie de revelațiile sculpturii brâncușiene. Paciurea se află la mijlocul drumului între simbolism și modernism, mai precis, într-o fază crepusculară a simbolismului, și poate că nu întâmplător, himerele sale ilustrează dincolo de toate un proces de tranziție, de mutație estetică. În același timp, Paciurea nu poate fi extras contextului cultural în care se formează, având
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1927, pictorul Ipolit Strâmbu îi adresa o scrisoare în calitatea sa de președinte al "Tinerimii artistice", solicitând informarea asupra unui prostest colectiv formulat de membrii asociației. Scrisoarea devine interesantă și pentru faptul că pictorul propunea un studiu asupra Clasicismului și Modernismului în artele plastice, vizând, de fapt, o recapitulare și o sinteză a preocupărilor membrilor organizației. În acel studiu, după ce s-ar da definiția exactă a fiecărui din aceste două curente și bazele pe care stă fiecare, după ce se va vorbi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În acel studiu, după ce s-ar da definiția exactă a fiecărui din aceste două curente și bazele pe care stă fiecare, după ce se va vorbi de curentele noi în arta de alt-dată: Delacroix, Manet, Signac, autorul ar face și analiza modernismului actual, cercetându-l sub toate raporturile față de arta clasică de la Phidias până la P. de Chavanes(sic)"409. Cu ocazia Expoziției de la Ateneu, ținută în 1908, expoziție care-i avea printre invitații de seamă pe artiștii de sensibilitate simbolistă, Eugène Carrière
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
model prestigios, Stück, Böcklin, a fost speculată în avantajul pictorului, pentru ca, ulterior, tocmai similitudinile transparente să-i creeze o imagine proastă în fața unui nou val critic, care-i include pe tinerii Tudor Arghezi, Adrian Maniu, care depășesc faza simbolistă către modernism și avangardă. Pentru Șirato, nu are importanță dacă pictorul face uz de bagajul mitologic occidental sau de cel autohton, recuzita simbolistă se află la dispoziția artistului. Identitatea artistului este recuperabilă numai prin efectul pe care-l are temperamentul său asupra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
logette" tot în marmură albă unde se află și capul zeului Hypnos alcătuiesc un spațiu asemeni unei ample cutii de rezonanță, în ciuda dimensiunilor modeste ale casei -, spațiu caracterizat de acel amor vacui al stilului mișcării Arts and Crafts, tipic pentru modernism. Günter Metken definește acest spațiu într-un raport direct cu locatarul, raport fondat pe o ambiguitate irezolvabilă: "Este o arhitectură esențial introvertită al cărui unic ocupant îl constituie deopotrivă stăpânul casei și prizonierul ei"583. Portretul sorei sale, Margueritte (1887
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Lingua, Catherine: Ces Anges du bizzare. Regard sur une aventure esthétique de la Décadence, Préface de Jean-Pierre Saïdah, Librairie Nizet, Paris, 1995. Lemonnier, Camille: Félicien Rops. L'homme et l'artiste, Paris, H.Floury, Editeur, 1908. Lövgren, Sven: The Genesis of Modernism. Seurat, Gaugain, van Gogh and French Symbolism in the 1880's, Almqvist & Wiksell Stockholm, Uppsala, 1959. Lucie-Smith, Edward: Le Symbolisme, traduit de l'anglais par Mona de Pracontal, Édition Themes and Hudson SARl, Paris, 1999. Mallarmé, Stephane: Divagații. Igitur. O
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Municipiului București, 2005. Vlasiu, Ioana (coordonator), Nicolae Grigorescu și modernitatea, Institutul de Istoria Artei "G. Oprescu" al Academiei Române, Domino, 2008. Vrancea, Angela: N. Vermont, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956. Weir, David: Decadence and the Making of Modernism, University of Massachusetts Press, USA, 1995. Wittlich, Petr: Prague Fin de Siècle, traducere de Maev de la Guardia, Flammarion , Paris, 1992. Zurescu, Ion: Verona 1868-1946, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București 1957. II. Beletristică, Memorii: Cuțescu-Storck, Cecilia: Fresca unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1870-1920, Ingrid Ehrhardt și Simon Reynolds (eds.), Prestel, Munich, Londra, New York, 2000, p. 18. 28 Nicole Tuffelli, 19th Century French Art 1848-1905, traducere de Gearóid Cronin, Chambers Harrap Publishers, 2004, p. 69. 29 David Weir, Decadence and the Making of Modernism, University of Massachusetts Press, USA, 1995, p. 45. 30 Ibidem, p. 31. 31 Ibidem, p. 19. 32 Lajos Németh în Adalékok a szimbolista festészet tipolágiájához (Contribution à la typologie de la peinture symboliste), Ars hungarica, 1976/1, 76-77, apud. Katalin Gellér
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck, Editura Anima, București, 1992, p. 22. 461 Ibidem, p. 20. 462 Ibidem, p. 20. 463 A.E. Baconsky, Boticelli, Minerva, București, 1975, p. 8. 464 Edward Lucie-Smith, op. cit., p. 129. 465 Alison Smith, "British Symbolism and Polish Modernism c.1900", în Symbolism Art in Poland, Tate Publishing, Londra, 2009, p. 10. 466 Ibidem, p. 129. 467 Victor Ieronim Stoichiță, Creatorul și umbra lui, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2007, pp. 234-240. 468 Serafina Bruckner, Cecilia Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
maximă acribie. 472 Vezi istoricul grupării pe larg la Jane Block, "Les XX: Forum of the Avant-Garde", în Belgian Art: 1880-1914, The Brooklyn Museum, 1980, p. 18. 473 Patrick Bade, Félicien Rops, p. 18. 474 Sven Lövgren, The Genesis of Modernism. Seurat, Gauguin, van Gogh and French Symbolism in the 1880's, Almqvist & Wiksell Stockholm, Uppsala 1959, p. 36. 475 Philippe Roberts-Jones, "Belgium as a Crossroads", în Belgian Art: 1880-1914, The Brooklyn Museum, 1980, pp. 12-13. 476 Jane Block, "Les XX
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Colecția SINTEZE 70 Adina Ciugureanu este profesor de literatura americană și britanică la Universitatea ,,Ovidius" din Constanța, unde ocupă și poziția de decan al Facultății de Litere. A scris o serie de lucrări de specialitate, printre care Modernism and the Idea of Modernity, Victorian Selves, PostWar Anxieties, Multiple Perspectives (Essays on Contemporary British Literature), High Modernist Poetic Discourse (T. S. Eliot, Ezra Pound, W. C. Williams, Marianne Moore, Wallace Stevens), An Anthology of Major Victorian Writers. Este membru al
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
1998. Hughes, William, Beyond Dracula (Bram Stoker's Fiction and its Cultural Context), Londra, Macmillan, 2000. Humphrey, Chris, The Politics of Carnival (Festive Misrule in Medieval England), Manchester și New York, Manchester University Press, 2001. Huyssen, Andreas, After the Great Divide: Modernism, Mass Culture, Postmodernism, Bloomington, Indiana University Press, 1986. Iaccino, F. James, Jungian Reflections within the Cinema (A Psychological Analysis of Sci-Fi and Fantasy Archetypes), Westport, Connecticut, Londra, Praeger, 1998. Jameson, Frederic, Miyoshi, Masao (ed.), The Culture of Globalization, Duke, Duke
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
The University of North Carolina Press, 1992. Rydell, Robert W., All the World's a Fair: Visions of Empire at American International Expositions, 1876-1916, Chicago și Londra, University of Chicago Press, 1984. Schlossman, Beryl, Objects of Desire (The Madonnas of Modernism), Ithaca și Londra, Cornell University Press, 1999. Scholliers, Peter (ed.), Food, Drink and Identity (Cooking, Eating and Drinking in Europe Since the Middle Ages), Oxford, New York, Berg, 2001. Schwichtenberg, Cathy (ed.), The Madonna Connection (Representational Politics, Subcultural Identities, and Cultural
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]