3,398 matches
-
altor țări să trimită forțe pentru menținerea păcii și pentru supravegherea ordinii, însă India, Franța, Germania și alte țări au răspuns că vor trimite forțe doar sub auspiciile ONU.115 Indiferent de tacticile folosite, stilul își are importanța sa, iar modestia reprezintă un aspect esențial al stilului politicii externe. În timpul campaniei electorale din anul 2000, George W. Bush descria pe bună dreptate politica Americii astfel: În privința puterii, națiunea noastră nu are momentan egal în lume. De aceea trebuie să fim modești
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nenaturală. Dragostea refuză să rămână ancorată de ceea ce provoacă durere; în schimb, ea ne face să căutăm posibilități de "vindecare"", notează L. Carter (2007, p. 205, s.a.). A iubi înseamnă, pentru marea noastră majoritate, să acordăm prioritate bunătății, generozității, răbdării, modestiei, simplității, grijii aproapelui, sacrificiulului (de sine), autocontrolului. Niciuna dintre aceste trăsături un reprezintă un semn de slăbiciune. Toate indică hotărârea interioară, decizia liberă. Ca urmare a sistematicilor/îndelungatelor sale cercetări, celebrul profesor de psihologie de la Yale University, R.J. Sternberg a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
problemele vieții. Fericirea devine durabilă"; "complicitatea și solidaritatea devin mai importante decât erotismul și seducția" (Filliozat, 2006b, p. 150). Este momentul când putem spune că dragostea s-a maturizat și s-a instalat solid în sufletul partenerilor. Împreună cu bunătatea, răbdarea, modestia (smerenia), respectul și recunoștința, iubirea include și empatia. Precum știm, într-o accepțiune la îndemâna majorității dintre noi, empatia este capacitatea de a percepe ceea ce simte celălalt, presupune să fim în stare să punem interesele și emoțiile celuilalt înaintea celor proprii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oferă o privire de ansamblu fascinantă asupra felului diferit de manifestare a maniei în cadrul a diferite culturi. Pentru cei care trăiesc în cultura Amish există reguli foarte stricte împotriva comportamentelor orgolioase, care atrag atenția asupra persoanei în cauză. Umilința și modestia sunt principalele virtuți recunoscute în cadrul societății. Astfel, comportamente care sunt percepute a fi normale de restul societății nord americane, sunt socotite ca indicând grandoare și stimă de sine exagerată în societatea Amish. De exemplu, o persoană care povestește amănunțit despre
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, București, 2008, p. 273-274. footnote>. Martirii refuzul lor de a fi numiți „martiri” Pe lângă mărturisirea cu tărie, devotament și abnegație a credinței lor, pe lângă hotarul dragostei lor nehotărnicite pentru Dumnezeu, martirii ne sunt și paradigme ale modestiei și fericitei smerenii, pe care le-au întrupat și le-au făcut să rodească în mod desăvârșit. Aceasta și pentru faptul că îi opreau pe frați să-i numească martiri, neconsiderându-se vrednici de acest apelativ, care trebuie rezervat doar
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
etic, iar elementul estetic, chiar situat într-un plan secundar, își păstrează rangul de constituent al actului operator. Cele zece eseuri înmănunchiate în primul volum investighează, cu simplitate și erudiție, în perimetrele ideatice ale adevărului, bătrâneții, căsătoriei, dragostei, naturii feminine, modestiei, ordinii, prieteniei și, nu în ultimul rând, al prostiei. Cartea de față caută răspunsuri la alt set de întrebări, pe care (ar trebui să) le punem vizavi de bucurie, recunoștință, emoții, zvonuri, snobism ș.a. Alte câteva teme trec dincolo de imperiul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
a prefațat prima ediție a Eseurilor, prefață intitulată "Către cititor". Aici, el a avertizat: contradicțiile de opinie nu trebuie să jignească sau să sperie. În fond, aceste compilații, bazate pe note de lectură, comentarii cu notă personală, exprimă o prudentă modestie, în-țeleasă ca o virtute tehnică. Este o nevoie de a testa realitatea, de a încerca, de a supune unei verificări experiența și gândirea, de a mărturisi despre încercările prin care trece omul. Eseul, prin definiție, încearcă să înțeleagă și să
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
libertatea, ca libertate sfidătoare, care contrariază. În acest refuz al oricărei demonstrații, el iese de sub tirania celorlalți și se întoarce la sine, se desface din pactul promisiunilor și așteptărilor străine și, singur cu el, așază dialogul cu limitele proprii în modestia altui început. Bovarismul se naște pe drumul aparent onorabil al insatisfacției resimțite în fața limitelor proprii. Căci nu orice insatisfacție față de aceste limite este justificată. Spre deosebire de ratat, căruia i-ar fi stat în putință să depășească ceea ce are de depășit pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și încercînd să recupereze prin incontestabilul morții autenticitatea pe care aceia i-au retras-o, bovaricul, aspirând în secret și în întunericul neputinței sale, rămâne instanța solitară a eșecului său și își privatizează sinuciderea. Pentru că resemnarea l-ar aduce în modestia unui destin refuzat, marele bovaric nu va accepta ca soluție a eșecului decât moartea. Prostia ca încremenire în proiect " Puțina judecată" cu care natura inclementă a înzestrat spiritul cuiva nu înseamnă prostie. Determinarea naturală a spiritului nu intră în spațiul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acuma, c-a ajuns numai să-i zici, Că 'nțelege el atuncea cum merg trebile pe - aici. Dintre epigrame reproducem numai una care însă rezumă toate condițiile pe care o epigramă trebuie să le împlinească: EPIGRAMA MEA DIN PARTEA MULTORA Din modestie, se vede, Tot zici că nu știi nimic, Tu o zici făr' a o crede, Eu o cred fără s-o zic. Colecția tipărită în anul 1845 începe cu o poezie intitulată fatalitatea, care înfățișează ca într-un monogram natura
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să nu ieie mită, să nu facă hatâr, prin urmare aicea vedem apărând serviciul statului în locul vechiului serviciu al evului mediu, care avea un caracter cu totul personal. El urăște luxul și dă rușinătoare pildă la boieri și pământeni prin modestia îmbrăcăminții; el înființază o fabrică de postav, el deschide școli, el pavează Iașul și aduce apă în oraș, și toate acestea în scurta domnie întîie de 2 ani și 6 luni. Dar nu era de ajuns caracterul său individual pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
relația cu aspectele normative, mai ales a orientării ontologice și a celei critice. Și mai important este că ea duce la un pluralism teoretic și metodologic în cadrul disciplinei; un pluralism care să ne insufle un simț al limitei și al modestiei în privința pretențiilor noastre și să ne invite la o mai mare curiozitate și o privire mai atentă, dincolo de presupusele granițe teoretice. CONCLUZIE Furtuna epistemologică a devastat disciplina relațiilor internaționale în anii '80 și '90. Ea a ridicat nivelul dezbaterilor metateoretice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
îndreptățesc să afirmăm că ceea ce trebuie schimbat sunt aspectele teoretice. Evident această afirmație trebuie privită cu anumite rezerve, în primul rând datorită aspectului ne-experimental al economiei. La finalul acestui capitol autoarea mai face două afirmații ce consacră onestitatea și modestia ei. Rezultatele obținute nu sunt deloc surprinzătoare, ele fiind similare cu cele ale unor autori citați în această carte, iar pentru a putea emite concluzii indubitabile sunt necesare modele econometrice mult mai complexe. La final mă întreb oare ce aș
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
în continuare ocrotit și călăuzit. Apariția celor trei tineri este providențială, dar nota ironică nu poate lipsi, ei sunt doar un paravan, un scut necesar pentru o imagine respectabilă, iar cuvintele Elisei despre neputința feminină în propria coordonare sunt false modestii curtenitoare, deciziile importante revenindu-le de fiecare dată. Replica Pampineei pare a restabili pozițiile fiecărui grup în parte: „vor primi cu bucurie să ne fie slugi și călăuze, de-or vrea să-i luăm în slujba 154 Ibidem. 155 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bărbat; iar dacă e să moară,/ Mă pot căpătui a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger, fecioresc./ Eu biata n-am cu ce să mă fălesc./ și iar mai știu că-n cășile bogate/ Nu-s aurite talerele toate,/ Ci mai slujesc și unele de lemn...”296 Metaforele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fac plăcere mai ales propriile cuvinte și propriile argumentări.”387 De la partener se cere mai multă flexibilitate, îngăduință și generozitate. Bărbatul ideal ar trebui să apară în ipostaza de miel sau să fie un veritabil Iov: răbdător, blând, supus. Falsa modestie și nuanțele ironice nu lipsesc: „Pe soață soțul cade-se s-o-mpace;/ Din doi să ierte unul, n-ai ce-i face,/ și fiindcă tot bărbatu-i mai mintos/ Îndură tu, c-așa-i cuviincios!”388 În fața unei asemenea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în „Chaucer Review”, vol. 15, nr. 2, fall 1981, p. 138. 476 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 31. 477 Ibidem, p.507 (în notă). 478 Ibidem, p. 31. 130 femei din înalta societate 479 și nu unei monahii, care a ales modestia, evlavia și retragerea de lume. Dar, mai presus de toate, încercarea de a imita aristocrația vremii îi aducea adevărata satisfacție: „Purtarea aleasă o făcea ferice.” 480 Portretul fizic îi trădează concupiscența, seamănă cu un personaj feminin din creațiile sentimentale: „Năsuc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care în acea localitate nu-i cunoșteau năravurile, drept un om virtuos. Face așadar, în fața unui călugăr, chemat să-i ofere o ultimă asistență spirituală, o spovedanie falsă, apropriind-și toate calitățile posibile și arătând o nesinceră evlavie și o modestie exagerată. Urmarea nu este greu de anticipat: murind, Ciapelletto este considerat sfânt, venerat ca atare, ba mai mult, aduce și vindecări asupra celor care i s-au închinat cu smerenie. Povestirea aceasta dezvăluie inocența unui univers în care aparențele trec
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
firav, alături de elementele pur profane. Portretul pe care îl face naratorul chaucerian unui preot modest, dintr-un târg obscur, vine să sublinieze că resurse de puritate mai există, ele trebuiau doar descoperite și cultivate. Acesta era învățat, sărac, de o modestie aparte, răbdător și milos, îngrijindu-se în mod deosebit de enoriașii săi pe care îi păstorea cu folos, dând întâi exemplu personal prin faptă și apoi predicând oamenilor. Devine primul membru al Bisericii care își îndeplinește misiunea nu pentru bani, ci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dublată de inteligență: „și mai avea, spun sus și tare,/ O minte a-tot cuprinzătoare”661. Cununa însușirilor este reprezentată de un spirit al dreptății („Era nsetată de dreptate,/ Nicicând făcând vreo strâmbătate”662), de o bunătate nemărginită, de o modestie și o cumpătare demne de o adevărată sfântă. Întruchipare a binelui, personajul feminin nu poate accepta și nici nu este influențat de nimic negativ, chiar dacă cunoaște ce este răul, nu poate decât să rămână străină de el. Este un spirit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
onestă se va face iubită de cel pe care și l-a ales drept soț; Gostanza - V. 2 - capabilă de sacrificiul suprem, deoarece nu poate trăi în absența persoanei iubite, se va salva datorită intervenției divine, tânăra excelând și în modestie, corectitudine, hărnicie; monna Giovanna - V. 9 - rămasă văduvă, crește unicul fiu, pe care îl iubește nespus, dar virtuoasă fiind, nu manifestă interes pentru avansurile lui Federigo, pentru că acesta era căsătorit; Catalina - X. 4 - îl respinge pe cel care o salvase
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care trebuie să accepte vicisitudinile sorții. Constanța refuză, din nou, în momentul salvării pentru a doua oară de pe mare, să-și dezvăluie identitatea, preferând tăcerea. Donna angelicata nu dă glas propriilor trăiri decât atunci când se roagă sau propovăduiește religia creștină. Modestia este dusă la extrem, eroina va ajunge în casa mătușii sale, dar nu va fi recunoscută, pentru că preferă gloriei „un trai cucernic și curat”757. Cei din jur recunosc puritatea și virtutea femeii, capabilă mai curând de moarte, decât de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dorința aceluiași soț atoatestăpânitor. Dar cum ne am obișnuit deja, Grizilda nu dă glas niciunei revolte, nu se opune cu nimic destinului ce îi este dictat din exterior, nu face decât să răspândească în jur îngăduință și blândețe, generozitate și modestie. Tăcerea ei, acceptul pe care îl dă de fiecare dată când i se cere ceva nu sunt o dovadă de răceală, ci de demnitate, personajul dobândește mai multă măreție astfel, decât dacă s-ar fi lamentat patetic. și, ca o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a unei persoane În general, incluzând pe cele tehnice și comerciale. Cerința sa principală este ca atât el, cât și oamenii pe care Îi conduce să fie persoane de calitate, ceea ce va atrage după sine și calitatea performanțelor. Control sau modestie Managerul artificial privește controlul ca o putere, iar modestia ca o slăbiciune. El tinde să creeze poziții fixe sau poziții de conflict. Managerul natural privește modestia ca o putere. În consecință, controlul natural este realizat prin asumarea riscului unui control
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și comerciale. Cerința sa principală este ca atât el, cât și oamenii pe care Îi conduce să fie persoane de calitate, ceea ce va atrage după sine și calitatea performanțelor. Control sau modestie Managerul artificial privește controlul ca o putere, iar modestia ca o slăbiciune. El tinde să creeze poziții fixe sau poziții de conflict. Managerul natural privește modestia ca o putere. În consecință, controlul natural este realizat prin asumarea riscului unui control destins. Sinele și managementul Autoafirmarea și autoperfecționarea Managerul artificial
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]