10,770 matches
-
a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Încheindu-se la Începutul secolului al XX-lea. Acest model se caracterizează prin scăderea lentă a mortalității cu menținerea unei natalități moderate, urmată de scăderea acesteia din urmă, cele două curbe ale mortalității și natalității apropiindu-se spre sfârșitul tranziției. Modelul occidental se derulează Într-un interval de timp mai scurt (aproximativ 100 de ani) și se caracterizează prin scăderea aproape concomitentă a mortalității și natalității. Cele două curbe ajung să se suprapună
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de scăderea acesteia din urmă, cele două curbe ale mortalității și natalității apropiindu-se spre sfârșitul tranziției. Modelul occidental se derulează Într-un interval de timp mai scurt (aproximativ 100 de ani) și se caracterizează prin scăderea aproape concomitentă a mortalității și natalității. Cele două curbe ajung să se suprapună și realizează În final o populație de tip staționar, În care sporul natural este zero. Este caracteristic Germaniei, Italiei și mai puțin Franței, unde debutul tranziției s-a făcut cu scăderea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
secolului al XX-lea. Modelul meridional, debutează mai târziu, la Începutul secolului al XX-lea, este caracteristic țărilor În curs de dezvoltare, se derulează mai rapid (sub 100 de ani), este Încă operant și se caracterizează prin scăderea rapidă a mortalității generale cu menținerea la nivele ridicate a natalității, ceea ce conduce la un spor natural crescut (peste 2%), urmat de o scădere lentă a natalității. Fără Îndoială că tranziția demografică are conotații geografice, economice, culturale și etnice, prin urmare este variabilă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
au precedat-o și au susținut-o. Se asociază aici și facilitățile moderne care favorizează schimburile de valori materiale și spirituale Între diferite colectivități naționale și zone geografice. Excedentul natural al populației, ca rezultat al distanței În timp dintre scăderea mortalității și a natalității, a făcut ca populația Europei să atingă cifra de 730 milioane În anul 2000, ceea ce Înseamnă de 4 ori mai mult decât era În 1800 (188 milioane). Cu mici excepții se consideră că creșterea populației Europei se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
având În vedere procesul de Îmbătrânire a populației prin scăderea natalității care a dus la reducerea segmentului populației tinere din structura demografică. Ceea ce caracterizează Încheierea tranziției demografice pentru majoritatea țărilor europene sunt următoarele 5 elemente caracteristice: 1) Declinul neîntrerupt al mortalității generale, ceea ce a condus la creșterea speranței de viață la naștere de la 50 ani, Înaintea primului război mondial la 80 ani astăzi, vârsta care În trecut era considerată o barieră de netrecut. 2) Răspândirea controlului nașterilor, pornind de la mijloace empirice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
2 milioane, Brazilia 4,4 milioane, Australia și Noua Zeelandă 3,5 milioane, Cuba 0,9 milioane. Principalele cauze ale acestei masive emigrări au fost, pe de o parte presiunea demografică generată de sporul natural excesiv la Începuturile tranziției datorită scăderii mortalității generale, iar pe de altă parte creșterea productivității muncii prin industrializare. Această ultimă situație a condus la eliberarea unei cantități importante de forță de muncă care nu-și mai putea asigura mijloacele de subzistență acasă, fiind nevoită astfel să ia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a Însemnat nicidecum Încheierea ei. Dacă se acceptă ideea că tranziția demografică se Încheie odată cu scăderea natalității, se poate aprecia că abia În ultimii ani ne aflăm În această situație, deși sfârșitul tranziției Înseamnă În același timp un echilibru Între mortalitate și natalitate ceea ce nu pare să funcționeze În prezent În țara noastră. Urmărind etapele parcurse de acest proces În istoria demografiei românești, se poate aprecia că debutul ei se plasează În primele decenii ale secolului al XX-lea (Trebici). Studii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că debutul ei se plasează În primele decenii ale secolului al XX-lea (Trebici). Studii de referință pentru evaluarea Începuturilor tranziției aparțin lui Retegan și Șerbu (1962) pentru natalitate, fertilitate, reproducția brută și netă, de asemenea lui Ghețău (1978) pentru mortalitatea populației În diferite perioade de timp, Începând cu perioada 1899-1901. Conform acestor date mortalitatea (ca primul pilon al tranziției) Începe să scadă În ritm continuu și susținut În perioada 1896-1900 trend ce se menține până În 1965: de la 31‰ (1895) la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Studii de referință pentru evaluarea Începuturilor tranziției aparțin lui Retegan și Șerbu (1962) pentru natalitate, fertilitate, reproducția brută și netă, de asemenea lui Ghețău (1978) pentru mortalitatea populației În diferite perioade de timp, Începând cu perioada 1899-1901. Conform acestor date mortalitatea (ca primul pilon al tranziției) Începe să scadă În ritm continuu și susținut În perioada 1896-1900 trend ce se menține până În 1965: de la 31‰ (1895) la 8,6‰ (1965), an În care se consideră că tranziția mortalității s-a Încheiat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Conform acestor date mortalitatea (ca primul pilon al tranziției) Începe să scadă În ritm continuu și susținut În perioada 1896-1900 trend ce se menține până În 1965: de la 31‰ (1895) la 8,6‰ (1965), an În care se consideră că tranziția mortalității s-a Încheiat. Creșterea ulterioară: 9,8‰ În 1980, 10,4‰ În 1983, 10,7‰ În 1989, 11,6‰ În 1992 și 12,4‰ În 2002 se datorește procesului de Îmbătrânire a populației ca urmare a schimbărilor profunde pe care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Îmbătrânire a populației ca urmare a schimbărilor profunde pe care tranziția demograficăă le-a produs asupra repartiției și ponderii grupelor de vârstă În structura populației. Prin urmare tranziția demografică din România urmează modelul obișnuit al acestui proces, Începând cu scăderea mortalității generale, care se produce Însă Într-un timp mai scurt, adică În aproximativ 65 de ani. Această scădere Însă se realizează În două etape: o primă etapă de scădere lentă (1895-1940) de la 31‰ la 18,9‰ (practic În 45 ani
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de la 31‰ la 18,9‰ (practic În 45 ani) și o a doua etapă de scădere rapidă (19401965) de la 18,9‰ la 8,6‰ În 1965, etapă care durează numai 25 ani. Este de fapt cel mai scăzut indicator de mortalitate generală pe care România l-a Înregistrat În istoria ei, Deși mortalitatea infantilă a scăzut În același interval de peste 5 ori, ea nu a contribuit decisiv la ameliorarea indicatorului mortalității generale, ci mai degrabă la creșterea speranței de viață și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
doua etapă de scădere rapidă (19401965) de la 18,9‰ la 8,6‰ În 1965, etapă care durează numai 25 ani. Este de fapt cel mai scăzut indicator de mortalitate generală pe care România l-a Înregistrat În istoria ei, Deși mortalitatea infantilă a scăzut În același interval de peste 5 ori, ea nu a contribuit decisiv la ameliorarea indicatorului mortalității generale, ci mai degrabă la creșterea speranței de viață și duratei medii de viață. Al doilea pilon important În realizarea tranziției demografice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
25 ani. Este de fapt cel mai scăzut indicator de mortalitate generală pe care România l-a Înregistrat În istoria ei, Deși mortalitatea infantilă a scăzut În același interval de peste 5 ori, ea nu a contribuit decisiv la ameliorarea indicatorului mortalității generale, ci mai degrabă la creșterea speranței de viață și duratei medii de viață. Al doilea pilon important În realizarea tranziției demografice este natalitatea, În strânsă legătură cu fertilitatea și indicele de reproducere (fertilitatea). Începutul tranziției natalității poate fi plasat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
realizarea tranziției demografice este natalitatea, În strânsă legătură cu fertilitatea și indicele de reproducere (fertilitatea). Începutul tranziției natalității poate fi plasat În perioada dintre cele două războaie mondiale, mai precis În anii 30 ai secolului al XX-lea, succedând tranziției mortalității cu 3 decenii. Tendința fermă și susținută a scăderii natalității Începe În 1930, când de la cifra de 34,1‰ scade lent până la 26,2‰ În 1950 (29,5‰ În 1938, 26‰ În 1940), după care Înregistrează o scădere mai rapidă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
oglindită la modul general prin venitul pe cap de locuitor, a fost remarcabilă, ceea ce În fapt s-a tradus prin creșterea continuă a nivelului de trai. Mijloacele de subzistență suficiente și nivelul de trai mai bun au condus la scăderea mortalității generale și implicit la creșterea duratei medii de viață. Scăderea lentă a natalității Începută În anii 30, la care se asociază și forțarea natalității după 1966, au făcut ca populația țării (raportată la teritoriul actual) să crească la 23.206
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
altor parametri strâns legați de fertilitate cum ar fi: scăderea nupțialității, creșterea divorțialității, creșterea vârstei la căsătorie etc, toate cu impact asupra natalității. 3. Medicina și sănătatea publică: Aplicarea progreselor medicinii și generalizarea asistenței medico-sanitare au modificat profund morbiditatea și mortalitatea, contribuind decisiv la creșterea duratei medii de viață. Boli ca malaria, pelagra, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, poliomelita, holera, au devenit istorie. Pe lângă schimbarea radicală a profilului morbidității la fel de semnificativ a fost impactul asupra mortalității infantile, care s-a redus
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
au modificat profund morbiditatea și mortalitatea, contribuind decisiv la creșterea duratei medii de viață. Boli ca malaria, pelagra, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, poliomelita, holera, au devenit istorie. Pe lângă schimbarea radicală a profilului morbidității la fel de semnificativ a fost impactul asupra mortalității infantile, care s-a redus de peste 10 ori, contribuind astfel la creșterea speranței de viață la naștere. Opinia că până la 65 ani speranța de viață ține de scăderea mortalității infantile se dovedește a fi adevărată și În cazul țării noastre
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
schimbarea radicală a profilului morbidității la fel de semnificativ a fost impactul asupra mortalității infantile, care s-a redus de peste 10 ori, contribuind astfel la creșterea speranței de viață la naștere. Opinia că până la 65 ani speranța de viață ține de scăderea mortalității infantile se dovedește a fi adevărată și În cazul țării noastre. 4. Gradul de instrucție și nivelul de cultură care au crescut prin introducerea Învățământului obligatoriu. Prima consecință a fost reducerea analfabetismului de la 23,1% În 1948 la 2,6
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mediul rural, dar și faptul că creșterea și formarea unui copil În epoca noastră Înseamnă o investiție pe care familia nu o poate Întotdeauna susține la nivelul exigențelor moderne. Consecințele tranziției demografice Dacă Începutul tranziției s-a realizat prin scăderea mortalității generale, natalitatea a continuat să se mențină la un nivel ridicat Încă aproximativ 40 ani. Rezultatul a fost creșterea semnificativă a populației. Scăderea natalității, evidentă după 1940, a condus la 2 consecințe importante: declinul populației, mai evident Începând cu anul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
la un spor natural de -2,7 ceea ce Înseamnă cu 1.525.746 locuitori mai puțin față de 1990. Principala cauză este scăderea dramatică a natalității, care coboară de la 16‰ În 1989 la 9,7‰ În 2002. Se asociază acesteia creșterea mortalității generale de la 10,7‰ În 1989 la 12,4‰ În 2002. Contribuția migrației externe la scăderea numerică a populației este minoră. Scăderea natalității interesează atât mediul urban cât și mediul rural, cu 4,4‰ și respectiv 3,3‰. Mortalitatea mare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
creșterea mortalității generale de la 10,7‰ În 1989 la 12,4‰ În 2002. Contribuția migrației externe la scăderea numerică a populației este minoră. Scăderea natalității interesează atât mediul urban cât și mediul rural, cu 4,4‰ și respectiv 3,3‰. Mortalitatea mare În mediul rural (15,3‰ În 2002) face ca sporul natural aici să fie și mai scăzut - 4,3‰, Într-o zonă care tradițional reprezintă bazinul demografic și În consecință sursa revigorării naționale. Dacă tranziția demografică se Încheie odată cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ar trebui să se realizeaze așa zisa creștere zero a populației (populație de tip staționar) așa cum s-a Întâmplat În țările europene dezvoltate ceea ce din păcate nu rezultă din evoluția indicatorilor demografici. Trendul negativ al evoluției natalității pe fondul creșterii mortalității generale este deosebit de periculoasă. În acest ritm este de așteptat ca În următorii 30 ani populația țării să scadă sub 16 milioane locuitori. Pentru a preveni această tendință total nefavorabilă țării noastre sunt necesare măsuri viguroase de stimulare a natalității
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
SUA pentru Alaska de exemplu, sau alte țări a căror structuri politicoadministrative sunt preocupate de evoluția demografică, pentru că acest aspect este Întotdeauna cu bătaie lungă și cu consecințe imprevizibile În perspectivă. Îmbătrânirea demografică este un fenomen care apare odată cu scăderea mortalității generale și creșterea duratei medii de viață, se accentuiază Însă și devine evident după ce natalitatea scade. Durata medie de viață a crescut constant de-a lungul Întregii perioade de tranziție: de la 42,01 ani În 1932 la 71,18 ani
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
zero) este unul negativ, cu efecte nedorite pe termen mediu și lung dacă nu se Întreprind măsuri hotărâte pentru contracararea lui, În principal prin stimularea natalității. Este posibil ca acest, mai degrabă dezechilibru brutal Între natalitate (În scădere abruptă) și mortalitatea generală În creștere sensibilă, să fie rezultatul efectului perturbator pe care l-a avut forțarea natalității În 1966, intervenindu-se astfel Într-o legitate naturală care guvernează demografia. În acest caz tot În virtutea acestei legități există speranța unei redresări, dar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]