2,432 matches
-
-o chestie și uite-așa se umflă epicul. Dar uite că înaintea noastră se văd porțile Stambulului. Ne strângem uneltele, ne spălăm pe mâini și cu îngăduința ta, mărite Cetitoriule, în fața luminilor gălbui pe care le aruncă spre noi cupolele moscheilor și turnurile minaretelor, sfârșim aici acest episod mai slab. Stambul, deschide-te! Episodul 32 RĂSĂRITUL SEMILUNII. LA STAMBUL La începutul secolului al XVII-lea, pe ulițele și-n piețele Stambulului, în șandramalele albicioase și cocoțate vraiște unele peste altele ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fie cicatricea lungă, dreaptă rămasă în urma unei înfruntări cu sârbii (1613î pe pieptul lui Hadjin-Pașa, cel care în cămăruța ei din Stambul îi aducea baclavale și halva, fie mustața lăsată subțire, după moda europeană, a beizadelei Gheorghiță, care pândea de după moscheea de vizavi când ieșea pașa și intra el, mâncând apoi, cu râs mare zaharicaiele prostului de turc. Dar câte nu zărea ea, închizând ochii! Iată perucha argintie, odihnind lângă lighean, a solului francez de la Poartă, monsieur Lavalle, gras și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Nu am la ce să mă mai gândesc. Nu pot să păstrez sarcina, s-a auzit spunând. Doctorul dădu din cap. Dintr-odată, ca și cum n-ar fi așteptat decât gestul ăla, rugăciunea de vineri invadă Încăperea venind probabil de la o moschee din apropiere. În câteva clipe acesteia i se alătură altă moschee, apoi alta și alta. Chipul Zelihăi se schimonosi de neplăcere. Nu-i plăcea faptul că o rugăciune ce fusese la origini destinată tonalităților pure ale vocii omenești era dezumanizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
păstrez sarcina, s-a auzit spunând. Doctorul dădu din cap. Dintr-odată, ca și cum n-ar fi așteptat decât gestul ăla, rugăciunea de vineri invadă Încăperea venind probabil de la o moschee din apropiere. În câteva clipe acesteia i se alătură altă moschee, apoi alta și alta. Chipul Zelihăi se schimonosi de neplăcere. Nu-i plăcea faptul că o rugăciune ce fusese la origini destinată tonalităților pure ale vocii omenești era dezumanizată, preschimbată Într-un muget electronic ce se ridica deasupra orașului, răbufnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ale vocii omenești era dezumanizată, preschimbată Într-un muget electronic ce se ridica deasupra orașului, răbufnind din microfoane și boxe. Curând larma deveni atât de asurzitoare, Încât ea Își Închipui că era ceva În neregulă ce sistemul de difuzoare al moscheilor din apropiere. Ori asta, ori urechile ei deveniseră extrem de sensibile. — O să se termine Într-o clipă. Nu-ți face griji. Era vocea doctorului. Zeliha Îl privi Întrebător. Oare disprețul pentru rugăciunile electronice i se citea atât de limpede pe chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
parte și asistenta de cealaltă. În câteva minute o să Înceapă operația, iar copilul o să dispară. Pentru totdeauna! Însă chiar În clipa În care sunt pe cale să-mi pierd cunoștința pe masa de operație, aud rugăciunea de după-amiază venind de la o moschee din apropiere... rugăciunea e moale ca o bucată de catifea. Îmi Învăluie Întregul trup. Apoi, imediat ce se Încheie rugăciunea, aud un murmur, ca și cum cineva mi-ar șopti la ureche: „Nu vei ucide acest copil!“ Cevriye s-a tras Înspăimântată Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
problemele sale cu alcoolul se agravaseră. Începuse să se trezească În locuri dubioase, În care nu fusese niciodată Înainte. Însă chestia care a pus capac la toate a fost faptul că Într-o dimineață s-a trezit În curtea unei moschei, zăcând pe lespedea pe care erau așezați morții pentru a fi spălați, după ce se pare că-și pierduse cunoștința acolo În timp ce Încerca să-și plănuiască propria Înmormântare. În zori, când a reușit să deschidă ochii, un tânăr imam, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de fiecare dată noi călători, iar alții coborau. Aproape Întotdeauna, mătușa Banu era cea care punea masa, fiind prima care se trezea, gata pentru rugăciunea din zori. Se dădea jos din pat murmurând „Într-adevăr, așa e“ În timp ce muezinul de la moscheea cea mai apropiată trâmbița pentru a doua oară: „Rugăciunea e mai bună decât somnul“. Apoi mătușa Banu se ducea la baie să se pregătească pentru rugăciune, spălându-se pe față, pe mâini până la cot și pe picioare până la glezne. Apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Banu avea o Încredere enormă În doamna Sweet fiindcă nu era unul din djinii aceia răzvrătiți, ci unul devotat și bun la suflet care trecuse de la ateism - o boală din ce În ce mai răspândită printre djinni - la Islam. Doamna Sweet vizita frecvent multe moschei și altare și era o cunoscătoare profundă a Sfântului Coran. De-a lungul anilor ea și mătușa Banu deveniseră foarte apropiate. Însă nu așa se Întâmplase și cu domnul Bitter, care era croit din cu totul alt aluat și venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
dorm duși. Mai puțin unii. Unii istanbuliți s-au trezit, ca de obicei, mai devreme decât ceilalți. Imamii din Întregul oraș, de plidă; cei tineri și cei bătrâni, cei cu glasuri dulci și cei cu glasuri mai puțin dulci, imamii moscheilor mari sunt primii care se trezesc, gata să cheme credincioșii la rugăciunea de dimineață. Apoi mai sunt covrigarii. Și ei sunt treji și se Îndreaptă spre brutăriile de la care-și iau covrigii crocanți cu susan pe care Îi vor vinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
auzi ritmul Învârtindu-se ca un titirez. Îi place să audă vocea de bariton a lui Cash prelingându-se din căști În Încăpere, la fel cum Îi place să audă diferite zgomote dinăuntru sau dinafară: rugăciunile de dimineață răsunând dinspre moscheile Îndepărtate; zăngănitul lăptarului când lasă sticlele cu lapte În fața băcăniei de vizavi; respirația uimitor de ritmată a lui Sultan al Cincilea și a Asyei, un amestec șuierător de sforăituri și tors, deși nu e Întotdeauna ușor să-ți dai seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fi putut-o auzi. În regulă. Să Începem cu lucrurile de bază. Faptele reale. Dacă reușim să trecem de fapte, putem vorbi despre alte subiecte, a decretat Doamna Peacock/Siramark. Hai să Începem cu excursia asta turistică În Istanbul. Toate moscheile alea magnifice pe care le arătați astăzi turiștilor, cine a fost arhitectul care le-a construit? Sinan! A proiectat palate, spitale, hanuri, apeducte... Exploatați inteligența lui Sinan și apoi negați că a fost armean. Nu știam, a scris Asya stupefiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
lipsea multor muritori, un altar. Așa că noaptea trecută Mustafa vizitase din nou altarul, măcinat de gânduri. Deși mic, Tucson era destul de cuprinzător când venea vorba de locuri sfinte și, dacă ar fi vrut, s-ar fi putut duce la o moschee. Adevărul e că nu era și nu fusese niciodată un om religos. Nu avea nevoie de temple sau de cărți sfinte. Nu se dusese la El Tiradito să se Închine. Se dusese acolo pentru că acela era singurul lăcaș sfânt care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Trupul a fost spălat cu o bucată de săpun dafin, la fel de parfumat și pur precum se spune că ar fi pășunile raiului. A fost frecat, periat, clătit și apoi lăsat așa, gol, să se usuce pe piatra netedă din curtea moscheii, Înainte să fie Înfășurat Într-un giulgiu de bumbac din trei bucăți, așezat Într-un sicriu și, În ciuda sfatului ferm al consiliului bătrânilor de a fi Îngropat În aceeași zi, Încărcat Într-un dric pentru a fi dus direct Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
consiliului bătrânilor de a fi Îngropat În aceeași zi, Încărcat Într-un dric pentru a fi dus direct Înapoi la casa familiei Kazanci. Nu puteți să-l luați acasă! a exclamat bărbatul uscățiv care spăla morții, blocând ieșirea din curtea moscheii și Încruntîndu-se la toți cei implicați. O să pută, pentru numele lui Allah! Îl puneți Într-o situație jenantă. Undeva Între „Îl“ și „jenantă“ a Început să plouă; stropi rari, șovăielnici, de parcă ploaia ar fi vrut și ea să joace un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În original The Malediction of the Ivy of Infatuation. Cârnat condimentat din carne de vită. În limba engleză, În original - Why me Lord, what have I ever done... Găluște cu carne de oaie sau vită. Conducătorul rugăciunii colective dintr-o moschee. În limba engleză, În original - Timur The Lion Heart. Pliat pe jumătate (lb. fr.ă Pas ușor de balet, executat pe poante (lb. fr.ă Selecție de mâncăruri servite drept aperitiv și Însoțite de regulă de băuturi. Corpul legislației islamice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
care fruntea atinge pământul. Aceasta reprezintă punctul culminant al rugăciunii deoarece se crede că musulmanii sunt mai aproape de Allah În această poziție. Cuvânt arab ce desemnează direcția spre care trebuie să se Întoarcă musulmanii În timpul rugăciunii, adică direcția Kaabei, prima moschee construită de patriarhul Abraham și de fiul său Ismail, pe locul căreia a fost ridicat ulterior orașul Mecca Glorie Dumnezeului meu Celui Înalt Rugăciune Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt În limba română, Ed. a 4-a, rev., București, Editura Islam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
vinovată din cauza asta) are toate simbolurile pentru a te pune pe gânduri. Strada care te devorează, apoi privirile iscoditoare și pline de judecată ale femeilor de la clinică, rugăciunile tinerei către ea însăși, delirul provocat de visul vizionar, îmbibat în foșnetul moscheilor, reîntoarcerea acasă, la o familie eclectică și tradiționalistă care nu înțelege nimic... Acest episod e numai o parte din paradoxurile Istanbulului de acum. Paradoxuri care se regăsesc, revoltător și duios, în carte și înlăuntrul personajului. Ar mai fi de adăugat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
În primăvara anului 1930, pe o vreme prielnică, am văzut Constantinopolul, având buni tovarăși pe Ștefana Velisar și Ionel Teodoreanu. Dormeam în Pera, la un hotel apusean; dar zilele mi le petreceam mai mult în Istambul. Cercetam bazarurile și marile moschei ale sultanilor cuceritori. Căutam în Hipodrom și la basilicile vechi prefăcute în geamii urmele Bizanțului. Pe mine mă interesau îndeosebi unele priveliști și locuri în legătură cu istoria Moldovei. Aveam nevoie de ele pentru un roman istoric pe care tocmai îl isprăveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o vechime mai mare decât brățările, inelele și celelalte podoabe ce se cumpără în bazaruri. Nu ne-ar putea face concurență decât coloanele pe care le-au adus cuceritorii din risipiturile de la Delta Nilului, ca să le întrebuințeze pentru basilicile și moscheile ce se văd. Se poate ca aceste coloane să mai fie întrebuințate în alt ev, de alți cuceritori. Totuși, stăruința lor nu se poate măsura cu cea a spiritului. Poate ți se va părea interesant să afli că noi, neamurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
iarăși tu atunci când se vor deschide mâine zorii unei alte zile pentru că acestea toate câte sunt acum se petrec aici, unde Doamna stă singură, înveșmântată în alb și negru, brocaturi multicolore și grele, pe care șerpuiesc, după știința pictorilor de moschei, fireturile de metale scumpe, cu sânii răsunând de zbaterea podoabelor înmănunchiate în sfere și apoi în linii subțiri și lungi, iar în mâna ei ușor întinsă înainte, oglinda cu ramă de argint topit în chip de crengi înflorite de măceș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Zamboanga, Royal Flush și Katydid Club, localuri de un trandafiriu aprins, cu mult violet și verde grețos, erau plasate într-o clădire asemănătoare unui hangar subdivizat, cu intrările fiecăruia marcate de ornamente din neon. Iar Club Zombie crea impresia unei moschei maure, din mijlocul fațadei ridicându-se macheta unui somnambul înalt cât două etaje - un personaj întunecat, cu ochi de jăratic, surprins în momentul în care pășește prin noapte. Parcări imense uneau toate cluburile. Oamenii de ordine, niște negri solizi, stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de mare a construirii (80). Cam în aceeași perioadă (circa 1790), austriacul Franz Joseph Sulzer a consemnat - în lucrarea sa Geschichte des transalpinischen Daciens - tradiția conform căreia domnitorul Țării Românești, Nicolae Mavrogheni (1786-1790), ar fi permis turcilor să ridice o moschee pe dealul Mihai-Vodă din București, dar că zidurile s-ar fi dărâmat într-o noapte, din cauza nemulțumirii „duhurilor pământului”. După unii cercetători (36, pp. 40-41 ; 37, p. 222), aceste infor mații ar fi cele mai vechi atestări documentare, pe teritoriul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Întuneric. În clipa aceea, Fima simți toată apăsarea beznei asupra Ierusalimului. Întuneric peste turle și cupole, Întuneric peste ziduri și turnuri, Întuneric peste curțile de piatră și peste păduricile antice de pini, peste mânăstiri și peste livezile de măslini, peste moschei, cripte și peșteri, peste mormintele regilor și ale profeților adevărați sau mincinoși, Întuneric pe străduțele bătute de vânt, Întuneric În clădirile guvernamentale și peste ruine, peste porți, peste câmpurile de piatră și terenurile virane, Întuneric peste comploturi, pofte și viziuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În minte cuvintele „și locul său nu l-a cunoscut“, dar oricât se străduia, nu reușea să-și aducă aminte de la cine auzise cu câteva zile În urmă citatul acesta Înfricoșător. I se păru o exprimare exactă și pătrunzătoare. Minaretele moscheilor de pe dealurile ce Înconjurau Ierusalimul, ruinele și zidurile de piatră cu cioburi de sticlă colorată pe deasupra, ce adăposteau mânăstiri neștiute, porțile grele de fier, grilajele de fier forjat, pivnițele Întunecoase, stelele, Ierusalimul fanatic și complotist, scufundat până la gât În coșmarurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]