4,003 matches
-
În țări diferite, iau forme variate, de la linii de asamblare la unități de producție complet integrate. Operațiile internaționale nu constituie obiectul de activitate al unui departament separat, ci sunt Încorporate În afacerile globale ale corporației. M. Porter propune poziționarea corporațiilor multinaționale În funcție de tipul sectorului În care operează (Porter, 1986b, p. 9). Industriile multinaționale reprezintă un set de sectoare prin definiție naționale, precum desfacerea cu amănuntul sau asigurările, care sunt specifice fiecărei țări sau grupe de țări. Activitățile filialelor unei CMN care
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de producție complet integrate. Operațiile internaționale nu constituie obiectul de activitate al unui departament separat, ci sunt Încorporate În afacerile globale ale corporației. M. Porter propune poziționarea corporațiilor multinaționale În funcție de tipul sectorului În care operează (Porter, 1986b, p. 9). Industriile multinaționale reprezintă un set de sectoare prin definiție naționale, precum desfacerea cu amănuntul sau asigurările, care sunt specifice fiecărei țări sau grupe de țări. Activitățile filialelor unei CMN care operează Într-o asemenea industrie se desfășoară relativ independent, deoarece produsele și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
internațională. 6. Excelența managerului executiv internațional. O organizație internațională solidă rezultă doar atunci când executivul poate să Înțeleagă foarte bine contextul global și reușește să dezvolte un nucleu managerial local care colaborează eficient cu conducerea centrală. 3.9.9.2. Companiile multinaționale (CMN):tc "3.9.9.2. Companiile multinaționale (CMN)\:" sursă de conflict sau factor de creștere?tc "sursă de conflict sau factor de creștere?" Extinderea și dezvoltarea CMN a determinat apariția În toate statele a două grupuri cu interese și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
internațională solidă rezultă doar atunci când executivul poate să Înțeleagă foarte bine contextul global și reușește să dezvolte un nucleu managerial local care colaborează eficient cu conducerea centrală. 3.9.9.2. Companiile multinaționale (CMN):tc "3.9.9.2. Companiile multinaționale (CMN)\:" sursă de conflict sau factor de creștere?tc "sursă de conflict sau factor de creștere?" Extinderea și dezvoltarea CMN a determinat apariția În toate statele a două grupuri cu interese și opinii contrare. Adepții multinaționalizării văd adesea numai beneficiile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dar aceste comparații nu sunt exacte. Criticii locali ai CMN susțin că investițiile străine se concentrează În industriile cele mai profitabile, care Înglobează cele mai noi tehnologii și prezintă un potențial de creștere ridicat. Studiile efectuate au arătat că firmele multinaționale au tendința de a investi În cele mai rentabile industrii din țările-gazdă, devenind mult mai eficiente decât firmele locale. Ca urmare, chiar dacă țara-gazdă este una industrializată, se va putea observa că segmente tot mai importante din economia sa devin tot
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
aproape imposibilă influențarea acestora. Țările-gazdă sunt din ce În ce mai Îngrijorate și din cauza faptului că devin tot mai dependente de tehnologiile puse la punct de țările dezvoltate. Se spune că Întreaga activitate de cercetare-dezvoltare se desfășoară adesea În țara de origine a firmei multinaționale, În timp ce restul lumii devine doar un „consumator de tehnologii” sau chiar o „colonie tehnologică”. Aceste situații sporesc teama țării-gazdă că industria sa va fi sufocată și că firma străină va obține astfel venituri importante din drepturile de autor sau din
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ale CMN americane, chiar și atunci când acest lucru este dorit de guvernele locale. Restricțiile privind comerțul cu inamicii sunt aplicate și acestor filiale. Exemplu ilustrativ 1-2 (Walters și Blake, 1992, p. 121) De exemplu, În 1969, filiala belgiană a unei multinaționale americane a fost prevenită de Departamentul Comerțului din SUA să nu exporte echipamente agricole În Cuba, chiar dacă acel contract fusese semnat Înainte de preluarea firmei belgiene. Resentimentele țării-gazdă față de aceste extinderi extrateritoriale ale politicii țărilor de origine sunt amplificate și de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dezvoltate, Într-un raport de 3 la 1 În favoarea celor străine. Majoritatea statelor sunt atrase de posibilitățile de creare de noi locuri de muncă oferite de investițiile străine. Exemplu ilustrativ 1-4 (Walters și Blake, 1992, p. 125) În Marea Britanie, filialele multinaționalelor americane aveau, la finele anilor ’80, peste 800.000 de angajați. Statisticile Departamentului de Comerț al Statelor Unite arătau că filialele CMN americane aveau aproximativ 6,4 milioane de angajați În Întreaga lume, veniturile obținute de acestea fiind estimate la 1
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sau pentru Îndeplinirea unor obiective. 3.9.9.2.3. Temerile și preocupările statelor de originetc "3.9.9.2.3. Temerile și preocupările statelor de origine" În SUA, principalii adversari ai CMN sunt sindicatele. Acestea au acuzat marile firme multinaționale că profită de statutul lor În defavoarea economiei și forței de muncă americane. Piețele de desfacere străine pe care anterior Își vindeau produsele sunt acum deservite de aceste filiale, Înregistrându-se un adevărat export de locuri de muncă. Liderii sindicali atacă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
asupra balanței de plăți a statelor de origine prin reducerea exporturilor și prin importul unor produse textile, electrocasnice, autoturisme din filialele lor. În plus, majoritatea legislațiilor nu obligă firmele să-și repatrieze profiturile, acestea fiind reinvestite În alte țări. Criticii multinaționalelor spun că acestea sunt mai preocupate de profitabilitatea lor decât de marile probleme ale societății - șomaj, crize monetare etc. Caracterul lor internațional le permite să acționeze fără a ține seama de granițe și să se stabilească ușor În așa-zisele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de plăți. Performanțele acestor firme sunt superioare celor realizate de firmele care nu au filiale În străinătate. Ieșirile de fonduri - prin investiții directe - sunt mai reduse decât veniturile obținute din repatrierea profiturilor, a drepturilor de autor, a dobânzilor etc. Susținătorii multinaționalelor afirmă că șomajul ar fi mai mare dacă acestea nu ar exista, deoarece respectivele companii exportă mai mult decât orice firmă locală, indiferent de profilul de activitate, investesc mai mult pe plan local și creează mai multe locuri de muncă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai bogați oameni din lume. • Partea importantă din piața națională. Multe companii insuficient pregătite pentru competiția globală se concentrează asupra pieței interne. Succesul lor depinde de menținerea unor bariere ridicate (tarife, cote, diferențe de gusturi) la intrarea Într-o industrie multinațională, caracteristică țării respective și puțin atractivă pentru competitorii globali (distribuția, vânzarea cu amănuntul, asigurările, finanțele consumatorului și produsele chimice caustice). • Nișa națională. Pentru a-și „sigila” propriile piețe față de concurenții globali și față de cei care țintesc spre acapararea unei părți
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
firmei McKinsey & Company, 90% din bunurile cu un procent ridicat de valoare adăugată și din produsele care Încorporează tehnologii de vârf sunt fabricate și consumate În aceste trei regiuni. 3.9.9.4. Mărimea multinaționalelortc "3.9.9.4. Mărimea multinaționalelor" Vom analiza mai Întâi mărimea multinaționalelor raportată la cea a țărilor receptoare a activității lor. 3.9.9.4.1. Multinaționalele și țările-gazdătc "3.9.9.4.1. Multinaționalele și țările‑gazdă" Importanța economică a multinaționalelor se poate măsura prin
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cu un procent ridicat de valoare adăugată și din produsele care Încorporează tehnologii de vârf sunt fabricate și consumate În aceste trei regiuni. 3.9.9.4. Mărimea multinaționalelortc "3.9.9.4. Mărimea multinaționalelor" Vom analiza mai Întâi mărimea multinaționalelor raportată la cea a țărilor receptoare a activității lor. 3.9.9.4.1. Multinaționalele și țările-gazdătc "3.9.9.4.1. Multinaționalele și țările‑gazdă" Importanța economică a multinaționalelor se poate măsura prin diferite variabile: cifra de afaceri (vânzările
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sunt fabricate și consumate În aceste trei regiuni. 3.9.9.4. Mărimea multinaționalelortc "3.9.9.4. Mărimea multinaționalelor" Vom analiza mai Întâi mărimea multinaționalelor raportată la cea a țărilor receptoare a activității lor. 3.9.9.4.1. Multinaționalele și țările-gazdătc "3.9.9.4.1. Multinaționalele și țările‑gazdă" Importanța economică a multinaționalelor se poate măsura prin diferite variabile: cifra de afaceri (vânzările), valoarea adăugată, mărimea profitului, numărul de angajați, capitalul investit, investițiile pe parcursul unui an. Oricare ar
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
3.9.9.4. Mărimea multinaționalelortc "3.9.9.4. Mărimea multinaționalelor" Vom analiza mai Întâi mărimea multinaționalelor raportată la cea a țărilor receptoare a activității lor. 3.9.9.4.1. Multinaționalele și țările-gazdătc "3.9.9.4.1. Multinaționalele și țările‑gazdă" Importanța economică a multinaționalelor se poate măsura prin diferite variabile: cifra de afaceri (vânzările), valoarea adăugată, mărimea profitului, numărul de angajați, capitalul investit, investițiile pe parcursul unui an. Oricare ar fi criteriul ales, el trebuie să permită utilizarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
9.9.4. Mărimea multinaționalelor" Vom analiza mai Întâi mărimea multinaționalelor raportată la cea a țărilor receptoare a activității lor. 3.9.9.4.1. Multinaționalele și țările-gazdătc "3.9.9.4.1. Multinaționalele și țările‑gazdă" Importanța economică a multinaționalelor se poate măsura prin diferite variabile: cifra de afaceri (vânzările), valoarea adăugată, mărimea profitului, numărul de angajați, capitalul investit, investițiile pe parcursul unui an. Oricare ar fi criteriul ales, el trebuie să permită utilizarea acelorași variabile În compararea firmelor multinaționale cu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a multinaționalelor se poate măsura prin diferite variabile: cifra de afaceri (vânzările), valoarea adăugată, mărimea profitului, numărul de angajați, capitalul investit, investițiile pe parcursul unui an. Oricare ar fi criteriul ales, el trebuie să permită utilizarea acelorași variabile În compararea firmelor multinaționale cu alte organizații. Care este sensul unei comparații Între mărimea economică a multinaționalelor și cea a țărilor În care acestea Își desfășoară activitatea? Dacă este vorba de a măsura puterea unora, respectiv a celorlalte, mărimea economică nu este suficientă. În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
adăugată, mărimea profitului, numărul de angajați, capitalul investit, investițiile pe parcursul unui an. Oricare ar fi criteriul ales, el trebuie să permită utilizarea acelorași variabile În compararea firmelor multinaționale cu alte organizații. Care este sensul unei comparații Între mărimea economică a multinaționalelor și cea a țărilor În care acestea Își desfășoară activitatea? Dacă este vorba de a măsura puterea unora, respectiv a celorlalte, mărimea economică nu este suficientă. În realitate, țările nu sunt organizații. Franța, de exemplu, reprezintă o entitate politică, socială
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fiind legitime de către membrii lor. Deciziile se impun În viața civilă (de exemplu, abrogarea pedepsei cu moartea În 1981 În Franța) sau În cea economică (naționalizările din anii următori). Dacă se va căuta, pur și simplu, o paralelă economică Între multinaționale și țări, sunt necesare două precauții. Prima este aceea de a distinge spațiile de exercițiu ale fiecăreia. Acumularea profitului multinaționalelor se efectuează În cadrul a numeroase spații naționale; cea a țărilor Într-un spațiu unic. Or, având În vedere că cele mai multe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Franța) sau În cea economică (naționalizările din anii următori). Dacă se va căuta, pur și simplu, o paralelă economică Între multinaționale și țări, sunt necesare două precauții. Prima este aceea de a distinge spațiile de exercițiu ale fiecăreia. Acumularea profitului multinaționalelor se efectuează În cadrul a numeroase spații naționale; cea a țărilor Într-un spațiu unic. Or, având În vedere că cele mai multe dintre marile firme multinaționale provin din țările cele mai industrializate (SUA, Marea Britanie, Germania, Japonia) și adăugând faptul că ele Își
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
necesare două precauții. Prima este aceea de a distinge spațiile de exercițiu ale fiecăreia. Acumularea profitului multinaționalelor se efectuează În cadrul a numeroase spații naționale; cea a țărilor Într-un spațiu unic. Or, având În vedere că cele mai multe dintre marile firme multinaționale provin din țările cele mai industrializate (SUA, Marea Britanie, Germania, Japonia) și adăugând faptul că ele Își exercită În țara de origine mai mult de jumătate din activități, este normal să se constate că giganții multinaționali au o mărime asemănătoare economiei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
că cele mai multe dintre marile firme multinaționale provin din țările cele mai industrializate (SUA, Marea Britanie, Germania, Japonia) și adăugând faptul că ele Își exercită În țara de origine mai mult de jumătate din activități, este normal să se constate că giganții multinaționali au o mărime asemănătoare economiei țărilor mici. De exemplu, la nivelul anului 1980, prima firmă mondială după cifra de afaceri era Exxon (336 miliarde FF). Comparând cifra sa de afaceri cu PNB-ul țărilor, firma se situa pe poziția 23
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de afaceri cu PNB-ul țărilor, firma se situa pe poziția 23, În urma Mexicului (395 miliarde FF), dar devansând Cehoslovacia (330 miliarde FF) (Gendarme, 1981, p. 16). A doua precauție care se impune atunci când se Încearcă o paralelă economică Între multinaționale și țări este aceea de a folosi același instrument de măsură. PIB-ul unei țări și cifra de afaceri a unei Întreprinderi nu sunt compatibile. Primul este ceea ce se numește un „agregat economic” - el dă mărimea economică a unei țări
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
țări cu cifra de afaceri a unei Întreprinderi. Pentru a reveni la exemplul dat (mărimea firmei Exxon și importanța economică a Mexicului), din cele de mai sus se observă că agenții economici mexicani (Înțelegând prin aceasta și filialele locale ale multinaționalelor) produc În interiorul granițelor o valoare adăugată (contribuție la PIB) probabil de mai mult de trei ori superioară celei produse de firma Exxon În lumea Întreagă. O metodă mai precisă de estimare a ponderii unui agent economic În economia unei țări
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]