2,263 matches
-
102 Capitolul III. Reglementări privind exporturile și decrete de naționalizare, 1947-1949/108 Opiniile Departamentelor de Comerț și de Stat cu privire la reglementările pentru exporturi / 108 Restricțiile pentru export și Europa de Vest / 116 Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane / 118 Decretele de naționalizare din România / 123 Capitolul IV. Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 / 126 Bucureștiul și Legația Americană / 126 Washington și drepturile omului în România / 130 Efectul restricțiilor americane privind exportul asupra
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
penetrare", iar al doilea "întinzînd poduri". Dar, politica americană de atunci urmărea nu atît consolidarea României, cît reducerea influenței sovietice 128 din această țară. O dată cu numirea lui Ion Gh. Maurer ca șef al diplomației Bucureștilor, în vara anului 1957, începe "naționalizarea"129 politicii externe a României, în care principalul element l-a constituit restabilirea legăturilor cu aliații tradiționali ai României. În această direcție, remarcăm și o creștere spectaculoasă a comerțului cu statele vest-europene și cu SUA. Politica "pîrghiilor" a lui Lyndon
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pace cu România pentru a adopta o politică adecvată pentru țările-satelit. Acum, SUA aveau să promoveze titoismul ca pe un prim pas către înlăturarea definitivă a dominației sovietice asupra Europei de Est. CAPITOLUL III Reglementări privind exporturile și decrete de naționalizare, 1947-1949 Opiniile Departamentelor de Comerț și de Stat cu privire la reglementările pentru exporturi CSN 58/2 promova titoismul printr-o luptă în plan ideologic și economic. Washingtonul pusese deja bazele unei lupte ideologice printr-o politică protestatară, ridicînd la nivel mondial
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un contract cu International Harvester, prin care compania americană trebuia să exporte utilaje agricole, dar și această înțelegere a fost anulată 570. La scurt timp după aceea, frații Lehman au întrerupt relațiile cu Malaxa, desființînd Corporația Economică Româno-Americană571. Decretele de naționalizare din România Episodul Malaxa reflecta declinul rapid al relațiilor economice româno-americane din perioada ce a urmat imediat după război și indica o și mai rapidă deteriorare după impunerea de către SUA a restricțiilor de export pentru România. În iunie 1948, guvernul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Malaxa reflecta declinul rapid al relațiilor economice româno-americane din perioada ce a urmat imediat după război și indica o și mai rapidă deteriorare după impunerea de către SUA a restricțiilor de export pentru România. În iunie 1948, guvernul român a anunțat naționalizarea tuturor întreprinderilor industriale de transport și miniere. Guvernul a înăsprit și restricțiile pentru import, acordînd autorizații de import numai corporațiilor de stat572. Departamentul de Stat și-a luat revanșa în august. Washingtonul a întocmit o listă de articole strict necesare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atragă atenția oamenilor de afaceri că nu trebuie să se aștepte ca arbitrarea acestor diferende să fie corectă. O companie de stat nu avea, probabil, să piardă în fața unei întreprinderi private străine 579. Reglementările americane privind exportul și decretele de naționalizare din România au avut ca efect reducerea dramatică a volumului comerțului româno-american. În 1947, Statele Unite au exportat României bunuri în valoare de 15 milioane de dolari; în 1948, de 7,5 milioane dolari; în 1949, 3 milioane de dolari și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
altă factură ale cetățenilor de naționalitate americană din țările comuniste 818. În decembrie, Londra a informat Departamentul de Stat că Marea Britanie acceptase să poarte tratative cu românii pentru a soluționa revendicările financiare importante, inclusiv cele rezultate din decretele românești de naționalizare din 1948819. Pe 9 februarie 1955, Curtea Supremă a URSS a anunțat că Moscova va adera la principiile egalității, neamestecului în treburile interne ale altor state, respectarea integrității teritoriale, a independenței și suveranității altor state. După două săptămîni, Gheorghiu-Dej a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Planificării, Miron Constantinescu, un promoscovit, cu Chivu Stoica, cel mai devotat aliat al său, în funcția de premier 824. Între timp, Statele Unite au început să analizeze revendicările românești, cele mai multe dintre ele fiind consecința daunelor provocate de război și de naționalizare 825. Președintele hotărîse ca bunurile care cădeau sub incidența Legii privind relațiile comerciale cu inamicul să fie folosite pentru a-i despăgubi pe reclamanți 826. Existau peste o mie de reclamanți, care revendicau sume ce depășeau valoarea totală de 60
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Soluționare a Revendicărilor Externe este pe punctul de a-și termina analiza revendicărilor României. Avînd în vedere acest lucru, la mijlocul lunii aprilie, guvernul român a informat Washingtonul că este dispus să înceapă tratativele privind daunele de război și problemele de naționalizare 930. După cîteva luni, Gheorghiu-Dej a trimis în Europa de Vest o delegație condusă de vicepremierul Alexandru Bîrlădeanu și președintele Comitetul de Stat al Planificării, Gheorghe Gaston-Marin, într-o vizită neoficială. Cu ocazia acestei vizite, reprezentanții români au încheiat contracte în valoare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2 450 Raportul Economic Survey, Rumania, 1946-1947, anexa A, p. 2, 20 iunie 1947, Economie-850, cutia 31, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, 1947, Arhivele Naționale. Nu au apărut prea multe revendicări în urma naționalizării băncilor, dar una dintre excepții o constituie cazul dnei Kauffman-Cosla, ale cărei fonduri din România au fost naționalizate, în vreme ce conturile din America au fost blocate (Scrisoare, 24 septembrie 1947, dosar 711.2, cutia 27, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
speciale, secretar de presă; Biblioteca GRF 2592 Interviu acordat autorului de către O. Rudolph Aggrey, 26 octombrie 1989. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- RELAȚII ROMÂNO-AMERICANE Bibliografie 2 1 Prefață Generalități: Război și pace America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 Reglementări privind exporturile și decretele de naționalizare, 1947-1949 Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: 1949-1951 O nouă viziune și o nouă direcție Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane De la un fals început la soluționarea revendicărilor, 1956-1960 De la stabilirea revendicărilor la acorduri comerciale Promisiuni
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ale trecutului / 103 3.2. Naționalism etnic herderian (1859-1918) / 139 3.2.1. Cadrul politic / 139 3.2.2. Sistemul educațional / 142 3.2.3. Concepția despre naționalitate: de la patriotism civic la etno-naționalism herderian / 160 3.2.4. Memoria colectivă: naționalizarea trecutului românesc / 174 3.3. Între naționalism critic și fanatism naționalistic (1918-1947) / 195 3.3.1. Cadrul politic / 195 3.3.2. Sistemul educațional / 197 3.3.3. Concepția despre naționalitate / 208 3.3.4. Memoria națională: consolidarea tradiției naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a producției de carte și a cuvântului tipărit. Apariția limbilor naționale oficiale ca urmare a dezvoltării literaturilor naționale scrise în vernaculară a fost un astfel de efect al tehnologiei tiparului. "Capitalismul de tipar" s-a aflat în miezul procesului de naționalizare. După ce piața elitistă a cititorilor de latină a atins punctul de saturație, producătorii de cărți, urmându-și interesele comerciale, s-au reorientat înspre masa alcătuită din publicul cititor în vernaculară, alfabetizat în prealabil sub auspiciile literalizante ale Reformei protestante. Au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de saturație, producătorii de cărți, urmându-și interesele comerciale, s-au reorientat înspre masa alcătuită din publicul cititor în vernaculară, alfabetizat în prealabil sub auspiciile literalizante ale Reformei protestante. Au existat, așadar, puternice forțe de piață care au împins către naționalizarea cărții tipărite. Destrămarea, mai întâi lingvistică, apoi confesională, a unității latine a civilizației apusene s-a soldat cu apariția unui caleidoscop de "culturi idiomatice" (Zernatto, 1944, p. 360) ce au prefigurat emergența culturilor naționale. Ceea ce a dat naștere noilor "comunități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost dicționarele și tratatele de gramatică. Odată cu elevarea limbilor vernaculare la statutul superior de limbi naționale oficiale, scrierile istorice și, ipso facto, conștiința istorică, au fost turnate în jgheaburi naționale. Pe durata secolelor XVIII-XIX, pe măsură de procesul de naționalizare a prins elan în cadrul statelor occidentale centralizate, cartea tipărită a ajuns să fie principalul mijloc de construire a simțului identitar național și al memoriilor naționale. Manualele de istorie au ajuns să fie nu doar instrumente pedagogice prin care statele naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
forma legendelor, poveștilor eroice, folclorului etc.) încep să fie măturate și înlocuite de o singură memoria națională. Apariția ideologiei naționaliste pe scena ideilor politice, și propulsarea de către aceasta a statului-națiune în avanscena formelor de organizare politică, a condus rapid la naționalizarea memoriei colective. Faptul că fiecare națiune, în procesul devenirii sale instituționale cât și ulterior momentului consacrării, tinde să își creeze propria identitate națională pe spinarea memoriei istorice, se apropie de statutul unei cvasi-legități socio-istorice. Identitatea națională este, în parte, un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
flamandă, alsaciană etc.). La fel de formidabile au fost loialitățile regionale față de care locuitorii provinciali își manifestau atașamentul subiectiv. Națiunea era, pentru marea majoritate, o categorie abstractă, absentă, absconsă. Ca atare, națiunea nu putea fi obiectul identificării subiective și sursa identității colective. Naționalizarea Franței (omogenizare lingvistică și culturală, integrare fiscală, juridică și educațională, unificare comunicațională etc.) s-a produs doar în intervalul 1870-1914, când forțele modernizării au contribuit din plin la integrarea societală. Printre cele mai importante forțe integratoare care au creat Franța
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tranziției de la conștiința etnică la cea națională este dificil de localizat pe axa timpului. În al doilea rând, după cum am arătat mai sus, chiar dacă identitatea națională este clar cristalizată în conștiința intelectualilor și a elitelor politice, de aici și până la "naționalizarea" corpului social în întregul său e cale lungă, presărată de obstacole mentalitare și reziduurile identităților tradiționale. Transformarea țăranilor, ignoranți față de propria lor naționaliate, în cetățeni patrioți, care rezonează identitar cu ideea de națiune, vine întotdeauna cu o întârziere substanțială față de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sensul III ("națiunea ca elită") la sensul IV ("națiunea ca popor"). Momentul de tranziție poate fi localizat spațio-temporal la începutul secolului al XVI-lea în Anglia. Aici și acum "națiunea" a fost sinonimizată cu "poporul". Greenfeld (1992) numește acest proces "naționalizarea poporului" (p. 6), proces prin care conceptul de "popor", anterior împovărat cu semnificații periorative a fost reșapat semantic și încărcat cu valențe pozitive. De la ideea de popor înțeles ca "prostime" s-a trecut la concepția poporului ca purtător al suveranității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
imaginativ trecutul. Aceasta a fost în întregime opera elitelor, iar conștiința politică a identității românești a rămas localizată la categoria minoritară a acestora. Transferul identității naționale de la elite la mase s-a realizat prin intermediul sistemului de învățământ, care a permis "naționalizarea" poporului. Sistemul educațional, înțeles în sensul unei curele de transmisie între cultura înaltă elaborată de elite și cultura populară a maselor, a jucat un rol cardinal în instituționalizarea identității naționale românești și în consolidarea memoriei colective în care identitatea era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asigură transferul consensului asupra valorilor fixat de elitele politice și intelectuale către păturile inferioare ale societății. Manualul școlar, în special cel de istorie națională, este vehiculul prin intermediul căruia se realizează "pedagogia neamului". Educația publică de masă a fost agentul de naționalizare prin care s-a operat instituționalizarea identității naționale și configurarea unei concepții specifice despre trecutul colectiv. Într-o capodoperă a genului sociologiei istorice, în care educației școlare îi este atribuit un rol important în procesul de transformare a țăranilor în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale, în care populația generală ajunge să îmbrățișeze noua identitate colectivă forjată de cărturari. După ce naționalismul cultural a fost politizat în urma agitației patriotice, acum este momentul în care el evoluează înspre forma unui naționalism popular. Succesul popular repurtat de agenții naționalizării atrage după sine și o inevitabilă vulgarizare a teologiei naționalismului elaborată de intelectuali în direcția unei "mitologii naționaliste a maselor" (Hayes, 1960, p. 168). Sinoptic, expunerea de mai sus poate fi schematizată sub formă tabelară, așa cum o arată tabelul imediat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești). Privite în oglindă, pe măsură ce se desfășoară pe lungimea celei de-a doua părți a "lungului secol al XIX-lea" încheiat doar de izbucnirea Marelui Război, acțiunile derulate de autoritățile statelor maghiar și român se înscriu în aceeași paradigmă a naționalizării populațiilor cuprinse între granițele asupra cărora acestea își profesează monopolul exercitării violenței fizice și simbolice. Diferența capitală consistă în structura populațiilor celor două state antagonice.11 Dacă populația regatului românesc era relativ omogenă din punct de vedere etnic, cea cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care avea de-a face statul maghiar era mult mai eterogenă. Violența ideologică a fost similară de ambii versanți ai Carpaților, în Panonia ca și în câmpia Bărăganului. Ce a diferit a fost supliciul identitar al naționalităților minoritare supuse violenței naționalizării uniformizatoare, mult amplificat în Ungaria datorită compoziției caleidoscopice etnic a populației. Statul român, devenit România Mare în dauna unei Ungarii frustrate în urma Trianonului, avea să își ia revanșa, lansând propria sa campanie de românizare asupra populației maghiare înghițită, odată cu Transilvania
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vețĭ cădé în exces pe calea acésta; orĭ cât de departe vețĭ merge, cu atât maĭ bine va fi" (Haret, 1903, Anexe, p. 246). Învățătorii primeau astfel mandat ministerial pentru celebrarea necontenită a cultului națiunii. 3.2.4. Memoria colectivă: naționalizarea trecutului românesc Asamblarea statului național român prin unirea principatelor din 1859 a produs restructurarea majoră a coordonatelor principale ale memoriei colective. Gestiunile anterior separate ale trecutului românesc au fost înlocuite de un cadru singular în interiorul căruia trecuturile principatelor au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]