2,620 matches
-
cu altul nou, inspirat de bisericile de zid.. Pereții de lemn au fost înălțați cu câteva rânduri de bârne, apoi în întregime cercuiți, tencuiți și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, au fost ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Momentul de răscruce de la 1889 al acestui lăcaș și etapele de întreținere care au urmat au fost surprinse într-o pisanie-cronică recentă. Aceasta începe cu momentul de răscruce de la 1889: "„Această
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
Gheorghe, com. Mădulari-Beica, sat Bălșoara, jud. Vâlcea”". Înoirile din secolul 20 surprinse în pisanie au avut menirea de a întreține construcția în trăsăturile ei caracteristice de la 1889. Se disting cele patru încăperi tradiționale, înșiruite de la vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea pot păstra datele inițiale, dinnainte de 1889. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
de la vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea pot păstra datele inițiale, dinnainte de 1889. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Bolta navei este racordată cu calote între pereți și deschizătura poligonală a turlei
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea pot păstra datele inițiale, dinnainte de 1889. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Bolta navei este racordată cu calote între pereți și deschizătura poligonală a turlei. Pridvorul este închis
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
din Boroșești se află în localitatea Boroșești, comuna Sutești, județul Vâlcea. Biserica, în forma sa actuală, a fost prefăcută în anul 1896 și poartă hramul „Sfinții Voievozi”. Se distinge prin cele două turle, una peste pronaos și a doua peste naos, trăsătură introdusă la bisericile de lemn din zonă spre sfârșitul secolului 19, după modelul celor de zid. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Istoria acestui lăcaș a fost schițată în pisania-cronică de peste intrare, în pridvor
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
care imită bisericile de zid din zonă. Evenimentele din secolul 20 surprinse în pisanie au avut menirea de a întreține construcția în trăsăturile ei caracteristice, de la 1896. Se disting cele patru încăperi tradiționale, înșiruite de la vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea păstrează mai degrabă datele inițiale, de la 1822. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
de la vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea păstrează mai degrabă datele inițiale, de la 1822. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Pridvorul este închis, probabil de la ultima renovare.
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea păstrează mai degrabă datele inițiale, de la 1822. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Pridvorul este închis, probabil de la ultima renovare.
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
aceste criterii stilistice, datarea monumentului în jurul anului 1280 este în deplină concordanță cu informațiile surselor scrise. Dată fiind apartenența actuală a bisericii la comunitatea calvină, ar fi de așteptat ca, la interior, decorul iconografic să lipsească cu desăvârșire. Totuși în naos și in absida altarului sunt sesizabile câteva fragmente de pictură, reminiscențe ale bogatului decor care împodobea odinioară pereții sfântului lăcaș. De sub stratul de var sub care stătuseră ascunse mai bine de trei secole, restauratorul Ferenc Storno, din însărcinarea Comisiunii Monumentelor
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
sudic, în anul 1311. Sub acest strat de pictură se găsește decorul provizoriu al bisericii, realizat imediat după finalizarea construcției, format din zece cruci de consacrare, răspândite de pe pereții absidei altarului și până în nartex. Cu privire la încadrarea cronologică a picturii din naosul bisericii, o asemenea sinteză nu se putea constitui decât la sfârșitul sec al XIII-lea sau în primele decenii ale secolului următor, încadrare confirmată și de inscripția, pictată în frumoasele majuscule de stil gotic, de pe peretele sudic al lăcașului: ”HISTA
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
mai vechi ansamblu pictural păstrat din țară, devansând cu jumătate de veac decorul iconografic al bisericii „Sfântul Nicolae” de la Curtea de Argeș. Prezentând numeroase elemente bizantino-balcanice, cu vădite împrumuturi din arta romanică și gotică, dar și cu influențe ale Renașterii, picturile din naosul bisericii din Sântămaria-Orlea reprezintă un interesant caz de interferență stilistică, indicând ca posibilă zonă de proveniență a meșterului zona Dalmației sudice. Pentru cea de-a treia etapă de execuție, reprezentativ este decorul pictural al absidei altarului, aparținând stilului bizantin târziu
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
făcut reparații la acoperiș (1966, 1968 și 1978). Cu semnificație istorică deosebită sunt vechimea ei, cât și pictura. Pictura interioară, într-un grad avansat de deteriorare, în special pronaosul, nu permite decât identificarea câtorva scene din Vechiul și Noul Testament. Centrul naosului este marcat de trei medalioane delimitate de borduri decorative ample în care sunt înfățișați Sfântul Duh, Maica Domnului și Iisus Atotputernicul, medalioane cu sfinți apostoli și proroci după care urmează scene din ciclul christologic. Catapeteasma are ca scene centrale, în
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
lui Iisus și median pe Iisus tronând, înconjurate de medalioane și un registru prezentând pe sfinții proroci, sfinții apostoli și evangheliști; tâmpla catapetesmei se încheie cu un registru ce prezintă cele 12 mari praznice de peste an. Tâmpla de vest a naosului este o compoziție amplă având la partea superioară pe Iisus înconjurat de cei patru evangheliști, median stânga Judecata Raiului, median dreapta Judecata de Apoi, deasupra ușii Arhanghelul Mihail având în stânga și dreapta două scene din Ciclul Patimilor. Toți pereții sunt
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
mare. Tot atunci s-a reconstruit bolta din pronaos și au fost tencuiți pereții exteriori, fiind distruse picturile murale. În anul 1887 a fost curățată pictura interioară, iar în 1890 a fost înlocuită învelitoarea din șindrilă a turlei aflate deasupra naosului. Arhitectul austriac Karl Romstorfer a realizat în 1897 o serie de lucrări de restaurare, demolând și reconstruind turla deteriorată ce amenința să cadă. Romstorfer a lăsat câteva note asupra bisericii, însoțite, într-o primă fază, de un plan sumar cu
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
a bisericii se află în lucrarea ""Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare"" (Ed. Academiei, București, 1958). Biserica avea plan treflat (formă de cruce), după tradiția bizantină, cu următoarele dimensiuni: lungimea - 22,50 m; lărgimea naosului - 8,75 m și lărgimea absidelor laterale - 11,20 m. Fațadele bisericii erau din piatră fățuită sau cioplită, blocurile de piatră fiind tencuite cu un mortar alb. Zidurile edificiului erau susținute de șase contraforți înalți de cărămidă (câte doi încadrau
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
fiind străpunse de câte o fereastră în ax. Absida altarului era mai amplă decât absidele laterale. Absidele erau împodobite cu firide înalte (câte 5 la cele laterale și 7 la altar), având deasupra lor un rând de ocnițe mici. Deasupra naosului se afla o turlă cilindrică sprijinită pe o bază pătrată și având pereții decorați cu 16 firide și 16 ocnițe mici; turla era străpunsă de patru ferestre mici în cele patru puncte cardinale, deasupra cărora se aflau discuri ceramice. Sub
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
amplasate plăci și discuri ceramice policrom glazurate (în verde, galben și brun). Acoperișul bisericii era din șindrilă, având o formă țuguiată și învelind separat pronaosul, altarul, sânurile și lăsând turla degajată. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea se făcea printr-un portal cu ancadrament gotic, aflat pe fațada de sud a pronaosului, ceea ce dovedește că din această direcție venea un drum principal, pornit se pare de la casele domnești aflate în apropiere. Portalul era format
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
și având un ancadrament din două baghete încrucișate de inspirație gotică. Pronaosul avea formă pătrată, fiind luminat prin două ferestre (una pe peretele nordic și cealaltă pe peretele vestic). Deasupra pronaosului se afla o boltă semicilindrică. Pronaosul era separat de naos printr-un perete străpuns de un portal. Naosul avea la partea superioară o turlă cu 16 fețe sprijinită pe un sistem de arce piezișe moldovenești. Absida altarului era decroșată față de restul construcției, prin amplasarea avansată a catapetesmei fiind formate astfel
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
de inspirație gotică. Pronaosul avea formă pătrată, fiind luminat prin două ferestre (una pe peretele nordic și cealaltă pe peretele vestic). Deasupra pronaosului se afla o boltă semicilindrică. Pronaosul era separat de naos printr-un perete străpuns de un portal. Naosul avea la partea superioară o turlă cu 16 fețe sprijinită pe un sistem de arce piezișe moldovenești. Absida altarului era decroșată față de restul construcției, prin amplasarea avansată a catapetesmei fiind formate astfel două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). În curtea bisericii
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
interior, cât și pe exterior. Pictura murală interioară a fost curățată în 1887, relevându-se picturi de o deosebită valoare artistică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Romstorfer relata că "„pictura interioară era bine păstrată, ceva ștearsă pe bolți în naos și numai pe pereții din pronaos”". Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o parte și de alta a ușii
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
pereții din pronaos”". Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o parte și de alta a ușii de intrare în naos erau reprezentați arhanghelii Mihail (la stânga) și Gavril (la dreapta), deasupra ușii era pictată Maica Domnului cu pruncul, împreună cu doi îngeri, iar mai sus regii biblici David și Solomon. Pe pereții pronaosului se aflau pictate 15 scene referitoare la viața și
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
viața și martiriul Sfântului Procopie, fiind reprezentate scenele în care fața Sf. Procopie îi este zgâriată cu mănuși de fier, sfântul este lovit cu ciomegele și străpuns cu săgeți înroșite. În registrul inferior era reprezentat grupul Femeilor Sfinte. Picturile din naos erau încă bine păstrate. Pe peretele de vest al naosului, lângă intrare, se afla tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul (Ștefan cel Mare) alături de familia sa și împreună cu Sfântul Mucenic Procopie, prezentând ctitoria lui Hristos. În tabloul votiv, voievodul
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
fața Sf. Procopie îi este zgâriată cu mănuși de fier, sfântul este lovit cu ciomegele și străpuns cu săgeți înroșite. În registrul inferior era reprezentat grupul Femeilor Sfinte. Picturile din naos erau încă bine păstrate. Pe peretele de vest al naosului, lângă intrare, se afla tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul (Ștefan cel Mare) alături de familia sa și împreună cu Sfântul Mucenic Procopie, prezentând ctitoria lui Hristos. În tabloul votiv, voievodul purta barbă. Pe pereții naosului se aflau reprezentate scene referitoare
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Pe peretele de vest al naosului, lângă intrare, se afla tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul (Ștefan cel Mare) alături de familia sa și împreună cu Sfântul Mucenic Procopie, prezentând ctitoria lui Hristos. În tabloul votiv, voievodul purta barbă. Pe pereții naosului se aflau reprezentate scene referitoare la patimile lui Hristos (Prinderea lui Iisus, Judecata lui Iisus, Răstignirea, Coborârea de pe Cruce, Punerea în mormânt a lui Hristos), Maica Domnului cu Pruncul, Schimbarea la Față, Adormirea Maicii Domnului, Anastasis, Deisis, Filoxenia lui Avraam și Sfinții
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
profilată, iar acoperișul turnului prismatic de pe pronaos, deși imită un bulb de inspirație barocă, a fost îmbrăcat cu tablă zincată. Au fost mărite și ferestrele, care în partea superioară prezintă deschideri semicirculare. Tot cu aceeași ocazie se pare că bolta naosului și altarul au fost repictate, lucrare de slabă calitate artistică, cu multe spații libere, acoperite de steluțe. În cimitirul din jurul lăcașului se mai pot vedea vechi cruci de lemn și piatră lucrate artistic, semne ale îndeletnicirii de odinioară a locuitorilor
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]