10,211 matches
-
semantic-eterogenă sau fragmentată. Dacă numai anumite clase de maxime și reguli să spunem, cele ontologice și epistemologice sînt valabile în toate domeniile narative, se spune că narațiunea este omogenă din punct de vedere ontologic și epistemologic. Cu alte cuvinte, o narațiune s-ar putea să fie ontologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic, sau epistemologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic ș.a.m.d. ¶Pavel 1980 [1992], 1985. Vezi și MODALITATE. donator [donor]. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
durată [duration]. Setul de fenomene care aparține relației dintre TIMPUL ISTORIEI și TIMPUL DISCURSULUI. Primul poate fi mai mare decît cel de-al doilea, egal cu el, sau mai mic decît el. Durata este o noțiune problematică, îndeosebi în cazul narațiunii scrise. Chiar dacă se specifică timpul istoriei (acest eveniment a durat zece minute, și acela a durat douăzeci), timpul discursului (timpul ocupat de reprezentarea timpului povestirii) este greu, ca să nu spunem imposibil, de măsurat: nu este echivalent cu timpul (variabil) cerut
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
istoriei (acest eveniment a durat zece minute, și acela a durat douăzeci), timpul discursului (timpul ocupat de reprezentarea timpului povestirii) este greu, ca să nu spunem imposibil, de măsurat: nu este echivalent cu timpul (variabil) cerut de citirea sau scrierea unei narațiuni, nici nu este același cu timpul pe care îl va fi luat narația (imaginați-vă o narație de trei pagini sfîrșindu-se cu "Mi-am început povestirea la nouă fix, și acum este douăsprezece", sau o narație de trei sute de pagini
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în universul NARATULUI)", un amănunt nemenționat pentru alt motiv decît pentru faptul că face parte din realitatea reprezentată. Efectele de realitate (effets de réel) sînt conotatori exemplari ai realului (ele spun "acesta este real"), iar o multitudine a lor caracterizează narațiunea realistă. ¶Barthes 1982. elipsă [ellipsis]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu PAUZA, SCENA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd nu avem nici o parte a narațiunii (cuvinte sau propoziții, de ex.) corespunzînd unor situații și evenimente pertinente din punct
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ai realului (ele spun "acesta este real"), iar o multitudine a lor caracterizează narațiunea realistă. ¶Barthes 1982. elipsă [ellipsis]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu PAUZA, SCENA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd nu avem nici o parte a narațiunii (cuvinte sau propoziții, de ex.) corespunzînd unor situații și evenimente pertinente din punct de vedere narativ și care au consumat timp, se obține elipsa. O elipsă poate fi frontală și poate să instituie o rupere în continuitatea temporală (sărind peste
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1976, 1982. enunțător [enunciator]. Un DESTINATOR. Dacă-i spun cuiva o poveste, sînt enunțătorul ei, și dacă el/ea îmi spune o poveste în schimb, el/ea este enunțătorul. ¶Greimas, Courtés 1976, 1982. epilog [epilogue]. O secțiune finală în unele narațiuni, venind după DEZNODĂMÎNT și inconfundabilă cu el. Epilogul contribuie la deplina înțelegere a intenției operei. ¶Martin 1986. Vezi și PROLOG. episod [episode]. O serie de evenimente conexe, ieșind în evidență din (seriile de) evenimente învecinate din pricina uneia sau a mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
GRAMATICA POVESTIRII. eroare "după aceasta, deci, din cauza aceasta" [post hoc, ergo propter hoc fallacy]. O confuzie, denunțată de scolastici, între consecuție și consecvență. După Barthes (în linia lui Aristotel), izvorul NARATIVITĂȚII se leagă de exploatarea acestei confuzii, ceea-ce-vine-după-X într-o narațiune fiind procesat ca ceea-ce-este-cauzat-de-X: fie "A început să plouă, și Maria se lăsă copleșită de nostalgie"; nostalgia Mariei tinde să fie interpretată ca fiind cauzată de condițiile meteorologice. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975. Vezi și CAUZALITATE. erou [hero]. 1. PROTAGONISTUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
A început să plouă, și Maria se lăsă copleșită de nostalgie"; nostalgia Mariei tinde să fie interpretată ca fiind cauzată de condițiile meteorologice. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975. Vezi și CAUZALITATE. erou [hero]. 1. PROTAGONISTUL sau personajul principal dintr-o narațiune. Eroul (sau eroina) reprezintă, de obicei, valori pozitive. 2. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care un personaj și le poate asuma (într-un basm), după Propp. Eroul (analog cu SUBIECTUL lui Greimas și LEUL lui Souriau) suferă din pricina
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nenorocirea ori lipsa care ține de el, sau de un alt personaj. ¶Hamon 1972, 1983; Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, ANTIEROU, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. ethos [ethos]. Vezi PERSONAJ. ¶Aristotle 1968 [1965]. eul-actor [erlebendes Ich]. "Eul" trăitor în NARAȚIUNEA HOMODIEGETICĂ, EUL-PERSONAJ (diferit de EUL-POVESTITOR, EUL-NARATOR, "eul" care narează). În "Mă simțeam rău", pronumele-subiect se referă atît la erlebendes Ich (cel ce simțea), cît și la erzählendes Ich (cel care ne spune despre sentiment); iar în Greața, Roquentin este în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Gatsby), informația furnizată se limitează la percepțiile, sentimentele și gîndurile unui NARATOR care este personaj secundar în situațiile și evenimentele povestite. Întrucît naratorul-martor nu este PROTAGONIST, acțiunea e văzută de la periferie, și nu din centru. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, EUL-PROTAGONIST. eul-narator [narrator-I]. "Eul" unui NARATOR HOMODIEGETIC în rolul său de NARATOR, și nu de PERSONAJ. În "Am băut un pahar de bere", "eul" care povestește despre băutură este eul-narator, în timp ce "eul" care a băut este EUL-PERSONAJ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ÎNTÎI, EUL-PROTAGONIST. eul-narator [narrator-I]. "Eul" unui NARATOR HOMODIEGETIC în rolul său de NARATOR, și nu de PERSONAJ. În "Am băut un pahar de bere", "eul" care povestește despre băutură este eul-narator, în timp ce "eul" care a băut este EUL-PERSONAJ. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI. eul-personaj [character-I]. "Eul" unui PERSONAJ care funcționează și ca NARATORUL situațiilor și evenimentelor la care ia parte. În "Eu am mîncat o tartină", "eul" care a mîncat este eul-personaj și "eul" care povestește despre mîncare este EUL-NARATOR
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ÎNTÎI. eul-personaj [character-I]. "Eul" unui PERSONAJ care funcționează și ca NARATORUL situațiilor și evenimentelor la care ia parte. În "Eu am mîncat o tartină", "eul" care a mîncat este eul-personaj și "eul" care povestește despre mîncare este EUL-NARATOR. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ. eul-povestitor [erzählendes Ich]. În NARAȚIUNEA HOMODIEGETICĂ, "eul" care narează, EUL-NARATOR (diferit de EUL-ACTOR, "eul" trăitor, EUL-PERSONAJ). În "Eu am văzut-o ieșind din cameră", pronumele-subiect se referă atît la erzählendes Ich (cel ce ne spune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unui PERSONAJ care funcționează și ca NARATORUL situațiilor și evenimentelor la care ia parte. În "Eu am mîncat o tartină", "eul" care a mîncat este eul-personaj și "eul" care povestește despre mîncare este EUL-NARATOR. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ. eul-povestitor [erzählendes Ich]. În NARAȚIUNEA HOMODIEGETICĂ, "eul" care narează, EUL-NARATOR (diferit de EUL-ACTOR, "eul" trăitor, EUL-PERSONAJ). În "Eu am văzut-o ieșind din cameră", pronumele-subiect se referă atît la erzählendes Ich (cel ce ne spune despre ce se vede
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARATORUL situațiilor și evenimentelor la care ia parte. În "Eu am mîncat o tartină", "eul" care a mîncat este eul-personaj și "eul" care povestește despre mîncare este EUL-NARATOR. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ. eul-povestitor [erzählendes Ich]. În NARAȚIUNEA HOMODIEGETICĂ, "eul" care narează, EUL-NARATOR (diferit de EUL-ACTOR, "eul" trăitor, EUL-PERSONAJ). În "Eu am văzut-o ieșind din cameră", pronumele-subiect se referă atît la erzählendes Ich (cel ce ne spune despre ce se vede), cît și la erlebendes Ich (cel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de secară), informația furnizată se limitează la percepțiile, sentimentele și gîndurile unui NARATOR care este PROTAGONIST în situațiile și evenimentele povestite. Acestea din urmă sînt apoi reflectate dintr-un centru fix, și nu din periferie. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, EUL-MARTOR. evaluare [evaluation]. În terminologia lui Labov, setul de însușiri dintr-o NARAȚIUNE care aduc în prim-plan sau sugerează IDEEA; aspectele unei narațiuni care arată de ce situațiile și evenimentele reale merită a fi narate. În "Mi-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în situațiile și evenimentele povestite. Acestea din urmă sînt apoi reflectate dintr-un centru fix, și nu din periferie. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, EUL-MARTOR. evaluare [evaluation]. În terminologia lui Labov, setul de însușiri dintr-o NARAȚIUNE care aduc în prim-plan sau sugerează IDEEA; aspectele unei narațiuni care arată de ce situațiile și evenimentele reale merită a fi narate. În "Mi-am zis că era foarte ciudat", " Mașina s-a oprit. Mașina s-a oprit și a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dintr-un centru fix, și nu din periferie. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, EUL-MARTOR. evaluare [evaluation]. În terminologia lui Labov, setul de însușiri dintr-o NARAȚIUNE care aduc în prim-plan sau sugerează IDEEA; aspectele unei narațiuni care arată de ce situațiile și evenimentele reale merită a fi narate. În "Mi-am zis că era foarte ciudat", " Mașina s-a oprit. Mașina s-a oprit și a ieșit o femeie", "N-a spus nimic: pur și simplu stătea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau un element al MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR: subiectul și obiectul din "Suzana s-a uitat la masă" desemnează existente. ¶Împreună cu EVENIMENTELE, existentele sînt constituenții fundamentali ai ISTORIEI. ¶Chatman 1978. expeditor. Vezi DESTINATOR. expozițiune [exposition]. Prezentarea împrejurărilor de dinaintea ÎNCEPUTULUI acțiunii. În multe narațiuni există o expozițiune întîrziată: informațiile ce țin de expozițiune sînt furnizate după ce a demarat acțiunea. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Sternberg 1974, 1978; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. expresie [expression]. După Hjelmslev, unul din cele două planuri
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Hjelmslev, unul din cele două planuri ale oricărui sistem semiotic: "modul" în care se semnifică ceva prin opoziție cu "ce"-ul care este semnificat. Ca și planul CONȚINUTULUI, planul expresiei are o FORMĂ și o SUBSTANȚĂ. Cînd se folosește în legătură cu narațiunea, se poate spune că expresia este echivalentă cu DISCURSUL (și opusă ISTORIEI). ¶Chatman 1978; Hjelmslev 1954, 1961 [1967]; Prince 1973. extensiune [extension]. Durata fiecărei unități constituente într-o NARAȚIUNE ITERATIVĂ; arcul de timp acoperit de un eveniment (sau o serie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
expresiei are o FORMĂ și o SUBSTANȚĂ. Cînd se folosește în legătură cu narațiunea, se poate spune că expresia este echivalentă cu DISCURSUL (și opusă ISTORIEI). ¶Chatman 1978; Hjelmslev 1954, 1961 [1967]; Prince 1973. extensiune [extension]. Durata fiecărei unități constituente într-o NARAȚIUNE ITERATIVĂ; arcul de timp acoperit de un eveniment (sau o serie de evenimente) care se repetă explicit: "Studiam în fiecare zi, de la amiază la miezul nopții" este o narațiune iterativă, cu o extensiune de douăsprezece ore. ¶Genette 1980. extradiegetic [extradiegetic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1967]; Prince 1973. extensiune [extension]. Durata fiecărei unități constituente într-o NARAȚIUNE ITERATIVĂ; arcul de timp acoperit de un eveniment (sau o serie de evenimente) care se repetă explicit: "Studiam în fiecare zi, de la amiază la miezul nopții" este o narațiune iterativă, cu o extensiune de douăsprezece ore. ¶Genette 1980. extradiegetic [extradiegetic]. Extern DIEGEZEI (diégèse), nefiind parte a ei. NARATORUL din Eugénie Grandet este un narator extradiegetic. Mai general, naratorul unei NARAȚIUNI PRIMARE e totdeauna extradiegetic. Un narator extradiegetic nu-i
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fiecare zi, de la amiază la miezul nopții" este o narațiune iterativă, cu o extensiune de douăsprezece ore. ¶Genette 1980. extradiegetic [extradiegetic]. Extern DIEGEZEI (diégèse), nefiind parte a ei. NARATORUL din Eugénie Grandet este un narator extradiegetic. Mai general, naratorul unei NARAȚIUNI PRIMARE e totdeauna extradiegetic. Un narator extradiegetic nu-i echivalent cu unul HETERODIEGETIC. Astfel, în 1001 nopți Șeherezada funcționează ca un narator heterodiegetic (întrucît nu-și spune propria poveste) și ca unul INTRADIEGETIC mai curînd decît extradiegetic (întrucît e un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
indivizi. În Pedeapsa, de exemplu, evenimentele care îi implică pe Milan Hlinka și soția sa, Ana, constituie un fir al povestirii, iar evenimentele care îl implică pe Mathieu și pe cunoștințele sau relațiile sale indică un alt fir. În multe narațiuni, un fir al povestirii, predominant sau principal, se poate distinge de firele secundare. ¶Rimmon-Kenan 1983. fluxul conștiinței [stream of consciousness]. Un fel de DISCURS-DIRECT LIBER sau MONOLOG INTERIOR care încearcă să ofere "o reproducere directă a gîndirii" (Bowling); un mod
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se prezintă situațiile și evenimentele narate; poziția perceptivă sau conceptuală din care sînt ele redate (Genette). Cînd o asemenea poziție variază și e uneori imprecisă (cînd nici o constrîngere sistematică, conceptuală sau perceptivă nu guvernează ceea ce se prezintă), se spune că narațiunea are FOCALIZARE ZERO sau că este nefocalizată: focalizarea zero e caracteristică pentru narațiunea "tradițională" sau "clasică" (Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede) și e asociată cu așa-numiții NARATORI OMNISCIENȚI. Cînd o atare poziție este localizabilă (într-un personaj sau altul) și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ele redate (Genette). Cînd o asemenea poziție variază și e uneori imprecisă (cînd nici o constrîngere sistematică, conceptuală sau perceptivă nu guvernează ceea ce se prezintă), se spune că narațiunea are FOCALIZARE ZERO sau că este nefocalizată: focalizarea zero e caracteristică pentru narațiunea "tradițională" sau "clasică" (Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede) și e asociată cu așa-numiții NARATORI OMNISCIENȚI. Cînd o atare poziție este localizabilă (într-un personaj sau altul) și presupune restricții conceptuale sau perceptive (ceea ce se prezintă atribuindu-se perspectivei unui personaj
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]