2,525 matches
-
latură dominant structurală, pe când cea microeconomică are ca element central eficiența economico-financiară. De pildă, o economie dominant terțiară, bazată pe societatea informațională, în raport cu una dominant agrară, este, fără îndoială, mai competitivă, pe când o întreprindere în domeniul IT poate fi perfect necompetitivă pe o piață concurențială, după cum, o întreprindere agricolă poate fi, la fel de bine, foarte competitivă. În acest context, competitivitatea unei economii naționale este creată și menținută cu ajutorul proceselor ce au loc la nivel local. Există diferențe în ceea ce privește structura competitivă a fiecărei
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
asiatice și insulara Cuba, erau tributare piețelor de mărfuri și de capitaluri occidentale, livrând în schimb materii prime și dobânzile la împrumuturile de miliarde de dolari de la băncile mondiale sau locale aflate tot în metropole occidentale. Produsele finite și serviciile necompetitive ale multor țări socialiste aveau debușee asigurate, cu prețuri și dobânzi foarte scăzute, în țările cu populații la nivel tribal. Costurile cursei înarmărilor apăsau din greu lumile a doua și a treia. URSS-ul și alte republici ale defunctei federații
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
probeze eficiența, transparența și răspunderea managerială prin profitul academic (calitatea calificărilor conferite și cantitatea de cunoaștere și tehnologie nou produsă și validată de piața academică și financiară) și prin profitul financiar. Departamentele universitare sunt și centre de venituri, iar cele necompetitive sunt fie închise, fie subvenționate pentru o perioadă limitată în vederea recuperării. Studenții sunt clienți, consumatori ai serviciilor oferite, participanți în gestionarea colegială a serviciilor academice. Profesionalizarea managementului universitar în sens corporatist restrânge modelul și practicile colegiale de conducere strict la
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
oferte competitive. Fiecare oferta competitivă va fi de minimum 100.000.000 lei, cu multipli de 10.000.000 lei. Certificatele de trezorerie cu discont mai sus menționate nu se adresează persoanelor juridice nerezidente în România. Nu sunt acceptate ofertele necompetitive. Articolul 6 Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 10.000.000 lei. Articolul 7 Ofertele de cumpărare se depun la Bancă Națională a României în ziua licitației, până la ora 12,00. Articolul 8 Rezultatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122071_a_123400]
-
Spunem că acest rol al profesorului este simplu doar în aparență, deoarece de modul cum este ales textul și de tipul de întrebări depinde, într-o bună măsură, startul metodei (subliniem, încă o dată, că discuția din cercul interior este una necompetitivă, deci maniera prin care putem implica optim elevii/studenții participanți este mult mai nuanțată). În literatura de specialitate se menționează că întrebările urmează să fie „adevărate”, în sensul că trebuie să posede un răspuns neevaluabil direct de către cadrul didactic, și
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cere elevilor/studenților să îi relateze în timp real ceea ce observă în acest preexercițiu și să noteze pe flip-chart sau pe tablă etc. Avantajele acestei metode sunt evidente: participanții își îmbunătățesc abilitățile de comunicare, totul se petrece într-o atmosferă necompetitivă, de colaborare; metoda este totuși simplă, pentru că pregătirea ei este minimală, este predictibilă, elevii/studenții își asumă responsabilitatea discuțiilor în clasă etc. Dezavantajele sunt și ele însă la fel de evidente: cel mai important dintre acestea privește relativa dificultate de introducere a
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
minore, care decurg din cele principale) se poate folosi o diagramă cauză-efect la care problema este plasată în dreapta, cauzele principale în stânga problemei, iar cauzele minore în stânga celor principale. În figura 19 este exemplificată o diagramă cauză-efect pentru problema: „produsul ... este necompetitiv”. Folosirea diagramei este utilă la observarea legăturilor dintre cauză și efect, permite analiza fiecărui aspect al unei situații date și ajută la identificarea acelor aspecte care au nevoie de mai multe detalii și informații. Regula 7: Încercați, în reformulări, să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
deficitul ideologic. S-ar putea și altfel? / 39 ANTON CARPINSCHI Tranziția de după tranziție. Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România / 57 GEORGE JIGLĂU Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă / 77 BOGDAN GHEORGHIȚĂ Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive la alegerile parlamentare din 2008 / 103 MIHAIL CHIRU Comportamentul și limbajul politic deviant în România postcomunistă Minciuna și corupția politică / 123 BIANCA-GABRIELA ȘOMLEA Derive ideologice sub vălul democrației. Evoluția extremei drepte în România postcomunistă / 159 ADRIANA MARINESCU Politicile publice în
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 / 95 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 / 96 Răspândirea geografică a colegiilor necompetitive / 109 Rădăcinile locale ale beneficiarilor colegiile necompetitive / 111 Cazurile și actorii implicați / 141 Descrierea cazurilor analizate / 142 Particularități ale minciunii politice în funcție de caz / 147 Caracteristicile PRM și PNG-CD în perspectivă comparată / 175 Distribuția politicilor publice în funcție de legislaturi / 195 Distribuția politicilor
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 / 95 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 / 96 Răspândirea geografică a colegiilor necompetitive / 109 Rădăcinile locale ale beneficiarilor colegiile necompetitive / 111 Cazurile și actorii implicați / 141 Descrierea cazurilor analizate / 142 Particularități ale minciunii politice în funcție de caz / 147 Caracteristicile PRM și PNG-CD în perspectivă comparată / 175 Distribuția politicilor publice în funcție de legislaturi / 195 Distribuția politicilor publice în funcție de cabinete / 195 Organizațiile de membri
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în județele din Transilvania cu un număr semnificativ de etnici maghiari / 341 Tipologia partidelor regionale din România în funcție de caracterul etnic al organizației și al votului / 342 Lista de grafice Triunghiul ideologic / 63 Volatilitatea celor trei familii ideologice / 68 Beneficiarii colegiilor necompetitive / 113 Beneficiarii colegiilor necompetitive: experiență politică anterioară / 114 Carierele de partid ale beneficiarilor colegiilor necompetitive / 116 Averile câștigătorilor colegiilor vs. averile celorlalți parlamentari / 117 Media IPC din România vs. media IPC a vechilor țări UE și media IPC a statelor
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu un număr semnificativ de etnici maghiari / 341 Tipologia partidelor regionale din România în funcție de caracterul etnic al organizației și al votului / 342 Lista de grafice Triunghiul ideologic / 63 Volatilitatea celor trei familii ideologice / 68 Beneficiarii colegiilor necompetitive / 113 Beneficiarii colegiilor necompetitive: experiență politică anterioară / 114 Carierele de partid ale beneficiarilor colegiilor necompetitive / 116 Averile câștigătorilor colegiilor vs. averile celorlalți parlamentari / 117 Media IPC din România vs. media IPC a vechilor țări UE și media IPC a statelor nou aderate / 125 Evoluția
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din România în funcție de caracterul etnic al organizației și al votului / 342 Lista de grafice Triunghiul ideologic / 63 Volatilitatea celor trei familii ideologice / 68 Beneficiarii colegiilor necompetitive / 113 Beneficiarii colegiilor necompetitive: experiență politică anterioară / 114 Carierele de partid ale beneficiarilor colegiilor necompetitive / 116 Averile câștigătorilor colegiilor vs. averile celorlalți parlamentari / 117 Media IPC din România vs. media IPC a vechilor țări UE și media IPC a statelor nou aderate / 125 Evoluția României în perioada 1997-2010 / 151 Distribuția politicilor publice în funcție de legislaturi / 193
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai multe legislaturi. Dacă moțiunile, întrebările și interpelările sunt armele utilizate constant de către grupurile parlamentare aflate în opoziție, inițiativele legislative nu par a fi, în mod necesar, apanajul grupurilor parlamentare ale puterii. MIHAIL CHIRU Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive la alegerile parlamentare din 2008 Odată cu introducerea circumscripțiilor uninominale locurile sigur eligibile de pe lista de partid au fost înlocuite de un număr limitat de colegii necompetitive, apărute fie ca urmare a manipulării geografiei electorale, fie natural, datorită bazinelor de popularitate
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
necesar, apanajul grupurilor parlamentare ale puterii. MIHAIL CHIRU Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive la alegerile parlamentare din 2008 Odată cu introducerea circumscripțiilor uninominale locurile sigur eligibile de pe lista de partid au fost înlocuite de un număr limitat de colegii necompetitive, apărute fie ca urmare a manipulării geografiei electorale, fie natural, datorită bazinelor de popularitate electorală. Capitolul analizează sociologic categoria privilegiaților care s-au bucurat de o astfel de alegere lipsită de emoții, comparînd strategiile celor patru partide parlamentare și ale
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nominalizați politicieni fără experiență parlamentară anterioară. În plus, pe fondul absenței democratizării selecției candidaților, liderii județeni ai partidelor și-au putut rezerva disproporționat cele mai bune poziții. Subreprezentarea cronică a femeilor în politica românească este valabilă și în cazul colegiilor necompetitive: doar în unul din nouă cazuri beneficiarul a fost o candidată. BIANCA GABRIELA ȘOMLEA Comportamentul și limbajul politic deviant în România postcomunistă: Minciuna și corupția politică Capitolul abordează problematica minciunii și a corupției politice. Analiza oferă o perspectivă longitudinală asupra
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
demografice. Revista de Cercetări Sociale 1: 3-13. Zajc, Drago. 2007. Slovenia's National Assembly, 1990-2004. The Journal of Legislative Studies 13(1): 83-98. Zamfir, Cătălin. 2004. O analiză critică a tranziției. Iași: Editura Polirom. Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive la alegerile parlamentare din 2008 MIHAIL CHIRU Introducere Timp de aproape două decenii alegerile parlamentare din România s-au desfășurat în limitele unei sistem electoral proporțional, cu liste închise. Abandonarea listelor în favoarea unei formule parțial majoritare a venit ca reacție
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
astfel candidații potenți financiar (Chiru 2010c). Deși lucrurile au devenit ceva mai complicate odată cu introducerea colegiilor și cu cvasi-loteria redistribuirilor, membrii comitetelor de selecție au continuat să dispună de un număr de "mandate rezervate", de data aceasta sub forma colegiilor necompetitive. Candidații nominalizați în astfel de colegii erau din start ca și aleși, fie datorită certitudinii unui fief tradițional, fie datorită manipulării geografiei electorale. Obiectivul prezentului capitol este să analizeze din punct de vedere sociologic categoria acestor privilegiați și să determine
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rară în lume poate produce o descentralizare a accesului la cea mai importantă resursă din procesul de recrutare legislativă: alegerea garantată numai prin nominalizare. Introducerea va fi urmată de prezentarea contextului noului sistem electoral și al impactului acestuia asupra colegiilor necompetitive. Cadrul teoretic discută felul în care prezentul studiu se raportează la literatura de specialitate a recrutării legislative, precum și principalele ipoteze ce vor fi testate. Va urma prezentarea dimenisunilor metodologice ale studiului: variabile, date, operaționalizare și tehnici de analiză. Analiza propriu-zisă
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
resurse (experiență politică, carieră de partid, situație financiară și rădăcini locale) precum și genul și vârsta beneficiarilor colegiilor sigure vor fi comparate atât la nivel general cât și pentru fiecare partid în parte. Literatura selecției legislative și cazul special al colegiilor necompetitive Subiectul abordat de prezentul capitol în context românesc selecția pentru candidaturi pe poziții eligibile sau în colegii necompetitive este în general puțin studiat în literatura de specialitate. Una dintre principalele cauze este asumpția potrivit căreia aceste locuri sunt întotdeauna rezervate
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vor fi comparate atât la nivel general cât și pentru fiecare partid în parte. Literatura selecției legislative și cazul special al colegiilor necompetitive Subiectul abordat de prezentul capitol în context românesc selecția pentru candidaturi pe poziții eligibile sau în colegii necompetitive este în general puțin studiat în literatura de specialitate. Una dintre principalele cauze este asumpția potrivit căreia aceste locuri sunt întotdeauna rezervate liderilor partidului (Strom 1997, 166), existând astfel prea puțină variație care să merite a fi explicată. Tema rămâne
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și existența baronilor locali, era de așteptat ca pe lângă liderii naționali ai partidelor, liderii organizațiilor județene să încerce să rezerve cele mai sigure locații pentru propriile candidaturi. Dacă, în general introducerea colegiilor uninominale favorizează promovarea politicienilor cu rădăcini locale, colegiile necompetitive sunt prin excelență destinate evitării unei astfel de presiunui electorale. Fiefuri recunoscute ale unui partid sau altuia, acestea oferă garanția unei alegeri sigure, indiferent de calitățile politice și biografice ale candidatului nominalizat. Prin urmare, o teză ce se cuvine verificată
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
unei alegeri sigure, indiferent de calitățile politice și biografice ale candidatului nominalizat. Prin urmare, o teză ce se cuvine verificată este aceea că proporția aleșilor ce reprezintă alte județe decât cele de reședință va fi simțitor mai mare pentru colegiile necompetitive decât media Parlamentului. Partidele parlamentare românești au raportat cheltuieli de 42 milioane de euro în alegerile locale și generale din primăvara și toamna anului 2008. Fondurile primite de la stat pentru întregul an au fost în valoare de numai 2,15
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a arătat că politicienii români mai prosperi sunt în general poziționați mai bine pe listele de candidați, chiar și la alegeri considerate de importanță secundară "second-order elections" (Reif și Schmitt 1980), cum sunt cele pentru Parlamentul European. Contextul creării colegiilor necompetitive Un colegiu "sigur" (necompetitiv) este definit drept colegiul în care candidatul a fost ales în mod direct, în urma câștigării a mai mult de 50% dintre voturi. Asumpția din spatele acestei conceptualizării este aceea că partidele (prin organizațiile lor locale) au știut
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
români mai prosperi sunt în general poziționați mai bine pe listele de candidați, chiar și la alegeri considerate de importanță secundară "second-order elections" (Reif și Schmitt 1980), cum sunt cele pentru Parlamentul European. Contextul creării colegiilor necompetitive Un colegiu "sigur" (necompetitiv) este definit drept colegiul în care candidatul a fost ales în mod direct, în urma câștigării a mai mult de 50% dintre voturi. Asumpția din spatele acestei conceptualizării este aceea că partidele (prin organizațiile lor locale) au știut în mod clar colegiile
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]