9,132 matches
-
Toate Articolele Autorului Îmi crește o toamnă, amară, sub pleoape, ca un semn de întrebare răzvrătit, de ce toate acestea, doar sînt oameni care cutează chiar mai mult decît sînt în stare să suporte, credeam că existența e la mîna mea negasem chiar și moartea, acum am ajuns să locuiesc în ea vinovată de mine însămi, deși...cel mai greu îmi e să nu uit cine sînt și ce este în mine statornic precum ajunul acestei zile, nemăsurată încă de bătrînii arțari
CULORI GINGAŞE STRÎNSE ÎNTR-O ÎMPLETITURĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359990_a_361319]
-
Hristos și el se naște. În 596 papă Grigore cel Mare cerea respectarea tradițiilor popoarelor și de a găsi cele mai bune părți din ritualurile specifice ale sărbătorilor solstițiului de iarnă în folosul aceleia a nașterii Domnului. Acest papă nu nega că trebuie cinstit zeul Soare ci doar că nu trebuie cinstit mai mult decat Hristos. (Sermo, XXII). Prof. Ion Cârstoiu Dar cum se numește sărbătoarea nașterii Domnului în alte limbi? Englezii îi zic Christmas ori Yule, aceasta din urmă cu
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
că i-am salvat viața. Suferea enorm sub lovituri. Cred că avea dureri groaznice, dar a văzut și a înțeles totul. A fost conștient că a vrut să-l omoare fostul meu soț. Știa. I-am văzut privirea când a negat. Poate nu-l cunoștea, dar a auzit! A auzit când îl judeca și a tras concluzia... Cred că nu a vrut să mă târască în alt proces. A făcut și el ceva bun...”. Ușa biroului de avocatură era închisă. „Am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
la libertatea de conștiință a câtorva persoane care nu cred în Dumnezeu, de fapt, în Iisus Hristos. Pentru domniile lor nu contează principiul majorității, specific democrației. Ei clamează să li se respecte dreptul de a nu crede, în ciuda faptului că neagă dreptul majorității de a crede și a-și exercita credința. Procedează ca infractorul care face apel la Drepturile Omului în închisoare, unde a ajuns tocmai pentru că el nu a respectat drepturile celorlalți oameni. Trebuie să știe tot românul că Bucureștiul
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
pahar făcând ca aceasta să se stingă. Iubirea nu poate fi durabilă dacă nu este protejată.”. Printre întâmplările derulate rapid, pe firul poveștii transpar frământări, întrebări, implicații și consecințe pe care unii dintre eroii și le asumă, iar alții le neagă cu vehemență. Povestea în sine nu are ceva senzațional, dar surprinde prin epicul articulat, bine structurat, prin situațiile create și pasajele descriptive generoase. Finalul acesteia este oarecum intuibil, Dalia nu se căsătorește cu boemul Ștefan, ci face o altă alegere
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345202_a_346531]
-
vizând respectarea competenței sale prevăzute de Constituție, iar cea de-a doua referitoare la raportarea la dispozițiile Constituției a conținutului normativ astfel determinat al normei criticate. A admite o teză contrară contravine înseși rațiunii existenței Curții Constituționale, care și-ar nega rolul său constituțional acceptând ca un text legal să se aplice în limite ce ar putea intra în coliziune cu Legea fundamentală (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 8 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
caz, contenciosul constituțional electoral obiectiv realizat în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție s-ar transforma într-un simplu contencios electoral subiectiv, ceea ce ar afecta chiar rolul Curții Constituționale de garant al respectării Constituției. ... 16. Așadar, fără a nega competența Curții Constituționale de a analiza și verifica motivele și probele indicate de petent în susținerea cererii de anulare a alegerilor, o competență legală ce se întemeiază pe rolul Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX, conform art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 61. Prin urmare, nu se poate nega acordarea retroactivă a sporului în discuție prin invocarea unor dispoziții legale care limitează sau mențin în anul 2021, respectiv 2023 cuantumul sporurilor incluse în salariul brut lunar cel mult la nivelul celui acordat pentru luna decembrie 2020, respectiv luna decembrie
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX, conform art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. Ca atare, nu se poate nega acordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare de 15% din salariul de bază prin invocarea unor dispoziții legale care limitează sau mențin, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor incluse în salariul brut lunar la nivelul cuantumului acordat pentru luna
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
de la bugetul de stat, Curtea reține că acestea intră sub incidența dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituție. O interpretare contrară ar însemna că unei categorii de cetățeni, așa cum este cazul militarilor, i se neagă dreptul la pensie, ca drept fundamental, pe motiv că pensia nu este stabilită pe principiul contributivității și că nu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, ci din bugetul de stat. Or, dispozițiile constituționale ale art. 47 alin. (2
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
Curtea a reținut că este de competența sa ca, în cadrul art. 146 lit. f) din Constituție, să evalueze, la cerere, însăși constituționalitatea Legii nr. 370/2004 în ceea ce privește procedura de alegere a Președintelui României. O soluție contrară ar nega însăși rolul constituțional al Curții Constituționale și ar acorda prevalență aspectelor de legalitate propriu-zisă a desfășurării procesului electoral, așadar, exigențelor de natură legală în detrimentul celor de natură constituțională, ceea ce este inacceptabil. ... 29. Curtea a mai reținut, la paragraful
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. S-639/2008 (dosarele nr. 5.826/109/2022* și nr. 656/109/2023 ale Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale; Dosarul nr. 4.849/105/2022 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă), pârâtul nu a negat îndreptățirea reclamanților la primirea drepturilor solicitate, invocând însă excepția prescripției acțiunii, precum și o apărare de fond constând în aceea că drepturile solicitate au fost achitate în valută, prin virament bancar, fiind invocată în acest sens și excepția lipsei de
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
non distinguit nec nos distinguere debemus, fie pe metoda de interpretare teleologică, urmărindu-se scopul reglementării, acela de a se asigura realizarea drepturilor persoanei îndreptățite, care nu trebuie să fie dezavantajată de soluția obținută în faza procedurii administrative, care îi neagă, în mod nelegal, dreptul la măsuri compensatorii. ... 47. De asemenea, dovada soluționării diferite, prin hotărâri judecătorești definitive, s-a făcut potrivit materialului anexat sesizării de recurs în interesul legii. ... 48. Sesizarea își păstrează caracterul admisibil chiar în contextul în care
DECIZIA nr. 19 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292035]
-
respinge, în baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
Încălcarea principiului prezumției de nevinovăție rezultă și din faptul că, drept urmare a prevalării de către entitatea contractantă de prevederile criticate, dreptul persoanei de a nu fi obligată să își dovedească nevinovăția cu privire la acuzația de faptă anticoncurențială este negat în substanța sa, întrucât persoana în cauză este constrânsă să administreze probe în dovedirea propriei nevinovății pentru a putea înlătura indiciile reținute de entitatea contractantă, pentru a nu fi decăzută astfel din dreptul de a participa cu oferta la procedura
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
S-a argumentat că actul administrativ prin care s-a constituit unitatea de implementare a proiectului a produs efecte juridice, fiind prestată activitatea de către funcționarii publici nominalizați în cadrul unității de implementare a proiectului, astfel că nu poate fi negat dreptul acestora de a beneficia de majorarea de până la 50%, fiind lipsită de relevanță revocarea ulterioară a actului administrativ respectiv. ... 25. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției
DECIZIA nr. 146 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299670]
-
asemenea, Curtea a apreciat, în jurisprudența sa, că declanșarea și continuarea grevei într-o unitate și, cu atât mai mult, într-un întreg sector de activitate pot aduce atingere drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale multor terțe persoane. Fără a nega dreptul salariaților la grevă, trebuie reținut că și acest drept poate fi exercitat, în spiritul prevederilor art. 57 din Constituție, cu bună-credință, fără a se încălca drepturile și libertățile celorlalți (Decizia nr. 92 din 13 februarie 2007, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 2 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299425]
-
criticat nu este suficientă pentru asigurarea confidențialității și protecției datelor cu caracter personal și, implicit, pentru protecția vieții private și a demnității umane, ca valoare fundamentală, consacrată și ocrotită la nivel constituțional. Astfel, pe de o parte, nu se poate nega faptul că, nu de puține ori, cunoașterea localității în care sunt situate imobilele permite cu ușurință identificarea imobilelor deținute de declarant și membrii familiei, cu toate că adresa exactă a acestora este anonimizată, potrivit textului criticat. Este, de exemplu, cazul
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
depășesc rolul lor constituțional stabilit în art. 134 alin. (2) din Constituție. ... 11. Dacă s-ar accepta posibilitatea ca atribuțiile Plenului CSM, deci ale CSM ca organ colectiv și reprezentativ, să fie distribuite celor două secții ale sale, s-ar nega rolul constituțional al Consiliului, de unică autoritate reprezentativă pentru magistrați, și s-ar afecta independența justiției și principiul constituțional al cooperării loiale în cadrul autorității judecătorești, care rezultă din faptul că deciziile privitoare la independența autorității judecătorești, cu excepția celor
DECIZIA nr. 648 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299551]
-
Europa o persoană care a comis crime în masă, ca Ion Antonescu, aliatul fidel al lui Hitler până în ultima clipă, nu a fost vreodată onorată public ca erou național. Istoriografia oficială comunistă a încercat adesea să atenueze sau să nege pur și simplu responsabilitatea pentru asasinarea evreilor, aruncând întreaga vină asupra germanilor și a elementelor declasate din societatea românească. În România postcomunistă, elitele politice și culturale preferă adesea să ignore și uneori să încurajeze propaganda proAntonescu, fapt ce a deschis
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
a avut loc în 2021, atunci când un fost colonel din serviciile secrete române a primit pedeapsa închisorii cu suspendare de un an și o lună pentru trei articole pe care lea scris între 2013 și 2017 în care a negat existența Holocaustului. La 31 martie 2022, Curtea de Apel București a admis recursul introdus de inculpat și a anulat pedeapsa, hotărând că nu era necesară și că un avertisment de a nu săvârși alte infracțiuni de aceeași natură era suficient
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
arătat o creștere îngrijorătoare a voturilor pentru un partid extremist cu consecința creșterii reprezentării parlamentare a acestui partid. În cel de-al patrulea raport privind România, adoptat la 19 martie 2014, ECRI observa cu îngrijorare că Holocaustul continua să fie negat în public, permanent, de personalități eminente (de exemplu, senatori și profesori universitari) fără să se fi luat o măsură legală. În plus, ECRI a raportat că, în 2010, Banca Națională a României a emis o monedă comemorativă reprezentând un conducător
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
afișări de natură antisemită rasistă clasică sau ale teoriei conspirației, inclusiv materiale în care se glorifica mișcarea românească istorică de extremă dreaptă. În mod similar, în 2016, a fost lansată într-o bine-cunoscută librărie din București o carte care neagă în mod deschis Holocaustul. ECRI și-a exprimat regretul că autoritățile nu au intervenit atunci când o altă carte similară a fost lansată în mai 2017, în ciuda faptului că procurorul și primăriile au fost informați din timp despre eveniment
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
public, a principalelor mecanisme de exterminare (precum camerele de gazare, execuții în masă, înfometare și tortură) sau a intenției de a comite genocid împotriva poporului evreu. Negarea Holocaustului este, în diversele sale forme, o expresie a antisemitismului. Încercarea de a nega genocidul împotriva evreilor constituie un efort de a exonera regimul național-socialist și antisemitismul de vina sau responsabilitatea pe care au avut-o în genocidul poporului evreu. Distorsionarea Holocaustului se referă, inter alia, la: Eforturi intenționate de a scuza sau minimaliza
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
ale Convenției ar constitui o bază suficientă pentru a recunoaște existența legăturii. Astfel, a considerat că legătura impusă ar putea fi constatată dacă faptul generator a avut o dimensiune mai mare decât o infracțiune obișnuită și a echivalat cu a nega chiar fundamentele Convenției. Aceasta ar fi situația pentru crimele grave de drept internațional, precum crimele de război, genocidul sau crimele împotriva umanității, conform definițiilor acestora din instrumentele internaționale relevante. Cu toate acestea, Curtea a reținut că abordarea menționată mai sus
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]