3,370 matches
-
Nu apucase să facă nimic ca să scape de ea. În curând, însă, asta avea să fie problema altcuiva. Divorțul însemna, evident, că Fitzherbert Place, numărul patru, avea să fie vândută. Și cumpărată de un cuplu cu ochi sclipitori, entuziasmat și nerăbdător să evadeze în provincia pitorească, care urma să se apuce să renoveze casa cu ajutorul vopselelor antichizante și al cataloagelor de arhitectură clasică. Cât ai clipi, cuplul respectiv avea să transforme locul într-un cămin plin de gust. Hugo spera ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
M-a obligat realmente să mă deschid în legătură cu toate. Nu mai spune! a replicat Hugo sardonic. Probabil că toată treaba necesitase un efort egal cu acela depus ca să deschizi o cutie cu pliculețe de ceai. Amanda a clătinat din cap nerăbdătoare. —A fost așa o ușurare. Măcar acum, am vorbit la nesfârșit despre mine. Despre presiunile la care am fost supusă. Despre toată incertitudinea pe care am simțit-o. Și despre frustrarea mea, ca perfecționistă, de a nu fi în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să răspundă cineva din public? Își imagină - rămăsese tot în mijlocul camerei, nu făcuse nici măcar un singur pas înspre geamantan, prelungea tranziția către Marea Surpriză sau către Marea Bătaie de Joc a Luciei - cum o mână uriașă îl caută cu degete nerăbdătoare, ca niște gheare domice, el se află pe fundul unui joben imens, deasupra nu este cerul, ci doar tavanul sălii de spectacol, dar nu, stați așa, a fost doar o privire superficială, nu e vorba despre tavan, e mâna magicianului
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Iorgu, în clipa aceea, în inima lui... cât de mult!... ”- Se spune, în poveste, că prințesa Andromeda era fiica lui Cepheu, regele Etiopiei, și a reginei Cassiopeea...” Da ? Să continuăm ? Întreabă el. ”- Da, da... îmi place! ” dădu ea din cap, nerăbdătoare ca un copil. În clipa aceea ochii ei erau neasemuit de frumoși, cu străluciri și licăriri asemeni stelelor... Și, asa, Iorgu povestea rar, molcom, captivant, iar ea asculta cu răsuflarea tăiată. Dar, Andromeda este salvată de la moarte, zice legenda, de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
urmă cu aproape trei luni, înainte de Sfânta Maria-Mică, de ziua fatală, Emil cu familia canadiană venise în concediu de-o lună în țară... și, doar două săptămâni la Iași, la mama lui. Atât i-a fost hărăzit mamei bolnave și nerăbdătoare să-și revadă băiatul preaiubit...doar, două săptămâni. ”-... Mamă unică, mamă scumpă, se întrebă Iorgu, ce ți-a adus el în cele două săptămâni... Ce ?! Nimic, sau doar un adaus de tristețe ascunsă.” Ea, cu instincul ei de mamă, a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Visele în care ne aflăm în întuneric, sugerează o stare de confuzie. Ori, poate fi vorba de o latură tainică a ființei noastre. La nivel mental, trebuie înfruntate aspectele întunecate ale ”eului” nostru!..” -Și cum se face asta?, întrebă Iorgu nerăbdător. ”-In plan spiritual, continuă gândul, întunericul simbolizează partea întunecată din noi. Iar, mulțimea prezentă în lumea onirică, halucinantă, poate fi un indiciu al felului în care relaționăm cu ceilalți oameni. Ele pot sugera modalitățile în care ne putem ascede anumite
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
că plutesc! Ea se bucură în sinea ei. - Și ce a mai spus? - Să am grijă de tine! Și, într-o clipă o luă în brațe, o învârti de câteva ori prin aer și o sărută cu foc. Amândoi erau nerăbdători să plece la mare. Trenul avea plecare dimineața, așa că, George o luă pe Frusina de acasă împreună cu părinții lui cu mașina pentru că mai aveau douăzeci de kilometri până la gară. Se despărțiră de părinți și urcară în trenul care era deja
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
colegă de facultate. - Nu poate să te înlocuiască nicio fată din lume, ai înțeles? Eu te iubesc foarte mult! Au intrat în curte într-un târziu și l-au găsit pe Gheorghe în bucătărie. - Bine ați venit dragii mei, eram nerăbdător să vă văd! Ce frumoși sunteți! Vă este foame? Am pregătit o friptură de pui la grătar, nu s-a răcit încă! - Tată, nu te mai deranja, noi am mâncat la George. O să-l invităm mâine la prânz. Nu-i
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
să o bată la mașina de scris. - Mulțumesc pentru ajutor. M-am gândit ca duminică să pregătesc peștele și să te invit la masa de prânz. Tata te așteaptă să beți și un pahar cu vin, împreună. - Abia aștept, sunt nerăbdător să văd cât de pricepută ești într-ale bucătăriei! Indiferent cum o ieși peștele, eu te plac! Se apropie de ea și o sărută. Te las, voi veni în fiecare zi să te văd și dacă ai nevoie să mergi
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
aprecierile lor, asta merităm. Să fim, ambii, executați, cât mai repede. Dar, ăia ne Împușcă, ori ne spânzură? Da, Sandule, ne Împușcă, ăsta-i adevărul. Atunci, ce are gâtul cu lațul, și lațul cu gloanțele, care, zici, că ne așteaptă, nerăbdătoare, pe țevile armelor? Mă, nu mă zăluzî de cap. Gata. Eu o rup de fugă, peste graniță. Singur. Și eu? Tu? Te descurci. Tot singur. Vai de mine și de mine! Nici un vai, nici un nevai. Fugi, cât mai repede, că
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Ajung. Am cheie de la bloc, dar nu la apartament. Bat, nu-i acasă încă. E trecut de șase... Poate e mai bine așa, am timp să mă mai gândesc. Mă așez pe preș, rezemat de ușă. Dinăuntru se aude mieunatul nerăbdător al Mițoiului. Probabil stă întinsă pe spate, cu lăbuțele în aer, așteptând să o mângâi pe burtică... Adorm. - Ce cauți aici? Mă frec la ochi. Am căzut pe o rană, lungit lângă perete. Culoarul e mochetat, dar mi-au amorțit
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
liniștite cu cărțile sau cu preocupările mele care mi se păreau mult mai serioase. Bineînțeles că la terminarea slujbei, eram prezent În holul de la intrarea În biserică, așteptîndu-l pe fratele meu, pentru a merge Împreună spre casă. Acasă ne aștepta nerăbdătoare mama să-i povestim cum a fost, ce pasaj din evanghelie mai fusese discutat de părintele. Ceea ce era de așteptat să se Întîmple, după cîteva duminici s-a Întîmplat. Ca de obicei, mama l-a Întrebat pe fratele meu, care
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
se Întîmplase pe vremuri lui Jesper, gata să Își ia zilele pentru o dansatoare. Mai ții minte, Jesper, cum stăteam cîndva ascunși peste noapte la Elsinor, să vedem duhul regelui ucis? Rusoaica tot aștepta un nepot din partea lui Thomas. Oarecum nerăbdătoare - timpul zorea, chiar dacă, după cum arăta, Antonia ar fi putut să ajungă și centenară; de-abia trecuse de optzeci de toamne, cum spunea: era născută În septembrie, atunci se simțea ea cel mai bine. Nu știa că Thomas deja Îi umpluse
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
prea mari; poate Helga exagera. Nu prea mult, Thomas mai călcase, În urmă cu ani, prin urbea tocmai potrivită lui, dar nu gustase tot. Orașul trăia Într-un alt timp moral; tot continentul, s ar fi putut zice, se străduia, nerăbdător, să devină o suburbie a acestuia. O Eurosodomă! ar fi zis, frustrată, Rusoaica; pentru ea, parcul de distracții vinovate se deschisese prea tîrziu. Dar se descurcase; doar proastă nu se dovedise; pusese, uneori, cînd i se ivise prilejul, și ea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
despre morală, și preoții; și Ingrid; aceasta chiar Încerca, mîță blîndă, răbdătoare, să dea consistență spuselor ei; așa i se părea lui. Cum să mai fi rămas fetele, pîlcuripîlcuri, prea multă vreme fecioare, cu atîția Thomași pedeștri Încă sau motorizați nerăbdători să se Împreuneze? Dimineața - și a unora, și a altora - venise deja, cum să și-o treacă? - Înserarea cobora Într-o clipă. La școală? Bine, dar Învățau, universitățile erau pline. Să meargă la biserică? Mergeau, chiar dacă nu prea des. Thomas
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ales ultima. Asta pentru acordurile primei părți, dumnezeiești. Pentru ceea ce urma, un vîrtej infernal, alți muzicanți, la fel de iscusiți dar atinși de păcate, de plăceri, chiar aflați după un pahar-două de vin negru, debordanți, cu gîndul la Margaretele lor năbădăioase și nerăbdătoare. Epuizați, după o vreme, ar fi aruncat viorile, tromboanele și clarinetele, ar fi spart toba, s-ar fi dus În lumea largă, lăsînd În urmă, nădușiți, unul În brațele celuilalt, un alt Faust și o altă Margaretă, izbăviți, dogoritori. Pentru
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ten frumos, mereu dornice de unul și mai fin, așa ei au avut o șansă, cine mă poate judeca? mustrări de conștiință În nici un caz, vorbele astea fățarnice, doar ceva nelămurit, pot să scap... Nu. Dimpotrivă, Thomas era tot mai nerăbdător să ajungă - doar cît să-i privească măcar - În preajma fiilor săi; a fiicelor, mai puțin; deloc; episodul Ann fusese de ajuns, trebuia uitat, strica totul. Nimic din ceea ce ar fi putut Întina relația părinte-urmaș nu avea să se mai interpună
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
telefon. „S-ar putea să fie, pînă acum, cea mai importantă zi din viața mea...“, a zis Bert, strîngîndu-i mîna lui Thomas. S-au privit Încrezători, era un Început. Bert vroia să ajungă la iubita lui, Îl aștepta, se arăta nerăbdător. Fata locuia În West Hollywood, un cartier homo, dar era prea mult zis, doar o parte a locuitorilor, un sfert, după unii, aveau legături intime aparte. Bert spera să stea cîndva În Brentwood, unul din cele trei B-uri simandicoase
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
oferindu-l colegului său, nu înainte de a-și pune palma pe mâna dreaptă a bolnavului. Ochii îi sclipiră. „Tinule! Știu că m-ai auzit, băiatule. Mâna ta este mai caldă... Bravo, prietene, bravo! Doamne ajută!” ... La ora 18.00 punct, nerăbdător, Eugen a format numărul de telefon al Iulianei. Nu i-a dat timp să răspundă: - Alo! Scuză-mă pentru deranj, te rog! Ai terminat cursurile? Ești liberă? - Da..., am terminat. S-a întâmplat ceva? - O, nu! Te-am speriat... Regret
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Treci la treabă și lasă mutra asta de licean jignit!! se hotărî el, luminându-se la față. Iuliana a sosit după aproape o oră, destul de obosită și de îngrijorată, după cum arăta. El o așteptase afară, la intrarea în secție, încă nerăbdător, dar calm, cu zâmbet încurajator pe buze. - Bună! Am sosit, zise ea, când ajunse în fața lui. Este voie să intru? - Chiar te rog! Atâta doar că mai sunt persoane prin jur... Îți pui halatul și nu bagi în seamă ce
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
să vă mulțumesc! Vom veni după ce ne asigurăm că aici este totul perfect... Doctorul Grigore a fost foarte atent la acest schimb de cuvinte ce i s-a părut a fi extrem de protocolar și nu înțelegea care este cauza. Aștepta nerăbdător să rămână singur cu Eugen. Acesta era însă extrem de preocupat de starea bolnavului. Încerca să se convingă dacă el aude, dacă înțelege ceva, dacă poate vorbi ori doar este surprins de situație și se abține de la orice fel de manifestare
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
oricum. Te înțeleg foarte bine și realizez cât de mult ai suferit... Alte gânduri? Observ că te frământă și altceva... Hai să lămurim totul! Marian Malciu - Da, ar mai fi ceva, dacă ai răbdare cu mine. Știu cât ești de nerăbdător să ajungi la ofițerul stării civile. Am simțit în spital cât de mult te-ai atașat de Iulia și mă bucur sincer, din toată inima... Aș dori..., aș..., dar nu știu cum să procedez... - Spune, omule, că suntem doar noi doi aici
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
cel puțin trei zile. De ce ești rău și nu vrei să înțelegi, Tinul meu drag? Te-aș duce imediat acasă ori la cabinetul particular, dar nu am voie să fac așa ceva atâta timp cât operația a fost realizată aici. - Înțelegi, dar ești nerăbdător, frate, interveni Iuliana. Ai trecut prin multe și ai depășit toate momentele grele... Hai, te Marian Malciu rog, înarmează-te din nou cu răbdare și fă exact ce trebuie! Este sănătatea ta în joc, nu uita! - Bine, bine! gata, m-
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
pus problema... Are dreptate, frățioare. Te rog s-o înțelegi! - Da, sigur că da..., pentru că v-ați aliat și eu sunt în inferioritate... Mă supun majorității. Nu am altă cale, admise în final Iustin, arborând un aer ușor ofuscat. ,, Ce nerăbdător te-ai făcut, frate! Uiți că mai ieri nu ți se dădea vreo șansă și dintrodată... Ia, potoleștete! Are nevoie și femeia asta de odihnă, de un minim de răgaz să-și pregătească mama ... să se obișnuiască....” S-a lăsat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ce urmau să se desfășoare în acea zi puteau crea tensiuni emoționale copilei, ceea ce presupunea un impact deosebit asupra psihicului său. Pentru a nu trezi fetița, mama Lucreția s-a trezit mai târziu ca de obicei, după ce Laura plecase tare nerăbdătoare la serviciu. Draga mea copilă! Se pare că a venit vremea să-ți iei rămas bun de la Măria Sa, Lacrima. Hm... chiar ai crezut că mă duci cu preșul? Tu crezi că nu știu de ce te chinuiai să mă convingi că
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]