17,360 matches
-
DE WEEKEND (175): CU MASCĂ ȘI FĂRĂ MASCĂ Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! Mai toți liderii de partid au îmbrăcat tradiționala blană de oaie și umblă din județ în județ cu sorcova electorală. Frazele, cunoscute din campaniile anterioare, reîncălzite în cuptorul cu unde, sună jalnic. Nu mai au nimic din vigoarea cu care erau rostite altădată. Candidații, chiar dacă sunt în mare parte figuri noi
TABLETA DE WEEKEND (175): CU MASCĂ ŞI FĂRĂ MASCĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368694_a_370023]
-
paranoice pe ulițele patriei. O fantomă, numită Soros, activată la nivel mondial, face victime printre mulți creduli din România. Soroș e-n toate, fiind în diverse locuri în același timp. Măi, să fie! De parcă lumea ar fi o turmă de oi!?! Tehnocrații sunt mitraliați din toate pozițiile, în ciuda unor realizări evidente. Se cere lichidarea lor pentru simplul fapt că timp de un an de zile nu s-a mai putut fura ca lumea pe plaiuri românești!?! Nimeni nu rostește un adevăr
TABLETA DE WEEKEND (175): CU MASCĂ ŞI FĂRĂ MASCĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368694_a_370023]
-
așa avem o parte bună a României în bejenie! Începutul de an nu lasă mari speranțe României, în ciuda promisiunilor fără număr ale acelorași lupi aflați de decenii la Putere. Acum și pe Stânga și pe Dreapta. Sub diverse blănuri de oaie. Loviturile îndreptate de rețelele mafiote, locale, naționale și planetare spre Justiția noastră firavă sunt tot mai dese. N-ar fi exclus ca într-o bună zi să asistăm la sugrumarea ei sub slogane populist-patriotarde și boborul să aplaude frenetic! Atunci
TABLETA DE WEEKEND (185): DONALD de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368771_a_370100]
-
a lămurit cât de cât optând de-acum fie pentru Stânga, fie pentru Dreapta. Normal, va fi cu partidele existente, care au structuri puternice și stabile în județele patriei. Că aceste mari partide, PSD și PNL, au făcut-o de oaie e o altă problemă, însă tot ele rămân sub lumina reflectoarelor. Procentele vor depinde doar de felul în care vor finaliza propria reformă a doctrinei și programului și, mai ales, cum vor elimina persoanele compromise și infiltrate. Apoi, își vor
TABLETA DE WEEKEND (188): VRĂBIILE MALAI VISEAZA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368778_a_370107]
-
și pe voi vă văd mici și umili. Eu, nene, mi-am lepădat tălpile crăpate din colbul bătăturii și al uliței, apoi m-am și purificat pe asfaltul impecabil al autoband ulilor românești. România miroase a noi, uni zic: " a oi și-a capre", sunt dejecții, torente, burniță și barbarie scuipate peste Daci, și, acceptate de noi actualii fără respect față de trecut! Coviltire, morți neîngropați în cimitire... așa un pic pe câmp! Salam împachetat în ziar. Românii, un popor din care
CA LA NOI, LA ROMÂNI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363604_a_364933]
-
cu ei, eram stimată, respectată pentru tot ce făceam atât ca intelectual, cât și ca om, care s-a integrat foarte repede în comunitatea lor. Ocupația principală a acestor oameni cu suflet mare era de crescători de animale, în special oi, li se mai spunea și, brânzarii” de sub munte. Sat de oameni gospodari, însă și pretențiile erau pe măsură. La marginea satului exista o mânăstire de călugărițe, care apoi s-a transformat în mănăstire de călugări. Dangătul clopotelor îți străpungeau sufletul
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
ca fiind modul magilor de a arăta că-L consideră pe Iisus nu doar un rege, dar și Dumnezeu. De asemenea, darurile aduse de ei vor să sublinieze diferența dintre popoarele din vechea Mesopotamie și evreii, care aduceau drept daruri oi. Imnografia creștină prezintă semnificația acestor daruri astfel: Pruncului I s-a adus aur ca unui împărat, tămâie ca unui Dumnezeu și smirnă ca unui arhiereu care urma să moară pentru întreaga omenire. După ce magii pleacă din Bethleem, Iosif primește din
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
Nici jumătate dintre săteni nu te‑au votat. N‑ai nici un drept să ne fii primăriță! - Ce‑ți pasă ție dacă furăm? Sunt pământurile noastre, via e pusă de noi, copacii sunt puși de noi. Noi avem voie să paștem oile oriunde vrem și să luăm ce vrem și de unde vrem, că totul este al nostru și tot noi muncim. - Du‑te în p... m.. în fabrica ta de unde ai venit! Te‑au trimis să studiezi la „Sorbona”, academia aia a
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
lui Iosephus Flavius. Există din timpul Amorainilor. Încă din timpul amorainilor a fost semnalată.Era un sat sărac, fără pământ bun de agricultură, cu un singur izvor de apă. Aici a trăit Isus timp de 30 de ani, mergând cu oile și caprele sau lucrând ca tâmplar și dulgher. La mica sinagogă a învățat să citească sulurile și participa la serviciile de cult. Încă din periada bizantică a fost clădită o biserică pe ca cărei ruine s-a clădit o alta
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
îmbrăcată ca o prințesă cu haine țesute în fir de aur, cu fote și ii numai de mâna ei țesute. Gospodăria lui Duran era cea mai arătoasă din sat, șase hectare de pământ, șase perechi de boi , două cârduri de oi cu două stâne, zece vaci breze, patru cai, brișcă și alte și alte acareturi, pătule cu porumb, magazii de grâu și saivan. +i din toată strânsura asta a lui cumpăra galbeni și mahmudele, zicea el că toate-n lume vor
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1092 din 27 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Secerătorul Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză de oaie sărată și tare și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni, soția sa, în cuptorul de lângă casă. Pâinea, la țară se coace o dată pe săptămână, să nu se ardă vatra cuptorul prea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă când nu era căzută încă zăpada, ieșea cu oile la păscut pe câmpul de la marginea satului dinspre dispensar, lăsând miei acasă, să nu apuce să guste din iarbă, chiar dacă îl enerva zbieratul oilor ce-și chemau continuu miei. După spusele bătrânilor, acest lucru făcea ca miei să aibă carnea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă când nu era căzută încă zăpada, ieșea cu oile la păscut pe câmpul de la marginea satului dinspre dispensar, lăsând miei acasă, să nu apuce să guste din iarbă, chiar dacă îl enerva zbieratul oilor ce-și chemau continuu miei. După spusele bătrânilor, acest lucru făcea ca miei să aibă carnea mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. În timpul școlii în vacanțe trebuia să-l ajute pe
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
acasă, să nu apuce să guste din iarbă, chiar dacă îl enerva zbieratul oilor ce-și chemau continuu miei. După spusele bătrânilor, acest lucru făcea ca miei să aibă carnea mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. În timpul școlii în vacanțe trebuia să-l ajute pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze de la școală, ca să meargă pe
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
șapte ani, a crezut că este cumsecade așa cum era prezentat și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era comună mare și aproape de oraș, la vreo doisprezece kilometri pe drum de țară. Mai târziu s-a văzut că nu s-a înșelat, Victor fiind o fire calmă și harnică și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
într-un spirit unitar. Așa încât, mesajul universal creștin are drept fundament persoana umană, comunitățile, neamurile și popoarele, fiind axat și centrat pe ideea globalizării: „Mergând, învățați toate neamurile...” (Matei 28, 19), „... Eu sunt Păstorul Cel Bun... mai am și alte oi care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc; și ele vor auzi glasul Meu și vor fi o turmă și un păstor.” (Ioan 10, 16). Universalitatea se construiește și se consolidează în interiorul lumii, deodată la
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
moșnenilor rucăreni de la 1911, a plecat tot tăcută și discretă în suferința ei la vârsta patriarhilor, cu o nădejde care nu i s-a stins vreodată și căreia-i jurase credință, trudă și simțire întru împlinire când ea însăși buchisea „oile negre pe câmpul alb al filelor de carte” ale ceaslovelui și aritmeticii: să trăiască și să moară într-o țară rotundă și mare, cum a fost și va fi România Mare de la 1918 ! Referință Bibliografică: Profil de dascăl: Lucreția Dulamă
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
Să uite, să plece, să nu mă mai ceară! Pe cerul sălbatic copacii se zbat, Din crengi și din păsări îmi crește un pat, Pe care m-așez cuminte, în tihna, Cu ochii mei galbeni pentru odihnă. Apoi totul doarme. Oile rânduri Se-adună în turmă - moina de gânduri -, Cocorii se rup în stol de mărgele, Iar stolul de noapte mă poartă cu ele. Aici m-am născut, la prima rafala, Din vântul câinesc, în râul de smoala, Aici sunteți voi
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
Să uite, să plece, să nu mă mai ceară!Pe cerul sălbatic copacii se zbat,Din crengi și din păsări îmi crește un pat,Pe care m-așez cuminte, în tihna,Cu ochii mei galbeni pentru odihnă.Apoi totul doarme. Oile rânduriSe-adună în turmă - moina de gânduri -,Cocorii se rup în stol de mărgele,Iar stolul de noapte mă poartă cu ele.Aici m-am născut, la prima rafala,Din vântul câinesc, în râul de smoala,Aici sunteți voi și cu
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
lacrimile norilor noma(n)zi fulgeră în oglindă frumusețea hâdă a prăpăstiilor cochiliile melcilor ne tratează anxietățile umede simțim în vârful degetelor ochi de vultur pictând pereții peșterilor pustnicite nevederea sădește în suflete un sâmbure estropiat în biserica părăsită dorm oile crețe de timp turmă de îngeri a lui Dumnezeu nopțile... miroase a lup în strană urlă singurătățile fiare cu blană Referință Bibliografică: Galerii / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1300, Anul IV, 23 iulie 2014. Drepturi de Autor
GALERII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349468_a_350797]
-
marile cuptoare Și ne strângeam puternic în brațele vânjoase, Că nu știam de noi, de miei sau... de mioare. Dormeam pe fân uscat c-o cergă peste noi Alăturea de focul înconjurat de câinii Care păzesc bordeiul și staulul de oi De urșii ce dau iama pe la apusul lunii. Ne încordăm mai tare în desele suspine Și gângurim molcom în noaptea înstelată, Și nesătul de somn trag țolul peste mine, Să nu aud izvorul cum urlă-n cataractă. Pe crestele înalte
ÎN SUSUR DE IZVOARE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349526_a_350855]
-
uneori chiar de ei in rocile moi ale versanților arizi, verticali, aproape lipsiți de vegetație și de apă. Intrările în grote lor erau strâmte, însă odată depășit acest prag se deschideau încăperi largi unde stăteau cu toții acolo împreună cu vitele, cu oile, grânele ori proviziile lor. Tot în aceste grote care înaintau mult sub versanții abrupți aveau săpate gropi care atingeau pânze de apă subterane și aveau deci mici izvoare captate în mici cuvete care le asigurau apa atât lor cât și
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
Știi și tu la fel de bine, Fără de-un păcat anume, Ce din Facere provine! Toți greșim chiar cu privirea Ori cuvinte necurate, Sau cu gândul la iubirea Din idilele furate... Doar Iisus curat rămâne, Cel venit să mântuiască Și din oile păgâne Miei neprihăniți să crească! De la El, învățătură A rămas iertarea noastră Printr-o viață fără ură, Prin iubire verde-albastră... A trecut atâta vreme... Vin acum să-ți cer iertare. Vin smerit, făr-a mă teme, Să îți fac și închinare
PREGĂTIREA SUFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349704_a_351033]
-
de az’dimineață tot aleargă așa încoace șî-nco- lo scherlăin’, crez că s-a pierdut de vr’un cio- ban, l-aș loa ieu da’ n-am ce face cu iel că am doi plus ăia din Chiceră di la oi. Eu, căruia-mi trecuse prin cap așa ceva în timp ce-l priveam, dar mă temeam să nu mă vadă cineva, atâta am așteptat: am stârcit jos în calea cățelului, așteptând să se întoarcă. Era tare frumos și gras - cu botul scurt și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
următor, pe la mijlocul lunii oc- tom-brie, într-o seară caldă și limpede ca lacri- ma, cu înălțimile dimprejurul satului pictate în tot felul de nuanțe coloristice, stăteam pă blană în fața casei noastre. Deodată, de după Cot, a apărut un ciopor mare de oi. Din coada cioporului am văzut un câine mare și fio--ros care a început să latre cu putere și să alerge spre mine cât îl țineau picioarele, speriind grozav oile și pe cei doi măgari care cărau târha- tul. Eu am
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]