4,294 matches
-
ius votandi lui-même. Dans les Pays Roumains les Assemblées d'états de Moldavie et de Valachie apparaissent, de même manière, sous des dénominations différentes : "Seim", rada, congregatio, parlamentum, la "Grande Assemblée du Pays" (Marea adunare a țării), Conseil (Sfat de obște, sobor de obște), Conseil phanariote, suivant la langue des documents. On retrouve dans les structures de celle-ci qui nous ramène vers la curia regis, le reflet de liens originaires de solidarité entre le prince et les grands boyards, dont une
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dans les Pays Roumains les Assemblées d'états de Moldavie et de Valachie apparaissent, de même manière, sous des dénominations différentes : "Seim", rada, congregatio, parlamentum, la "Grande Assemblée du Pays" (Marea adunare a țării), Conseil (Sfat de obște, sobor de obște), Conseil phanariote, suivant la langue des documents. On retrouve dans les structures de celle-ci qui nous ramène vers la curia regis, le reflet de liens originaires de solidarité entre le prince et les grands boyards, dont une partie, sans détenir
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
civilizații și culturi, Edit. Academiei Române, București, 1990. Cernovodeanu, Paul, Țările române în viziunea călătorilor englezi (a doua jumătate a sec. XVII și primele decenii ale celui de-al XVIII-lea), SMIM, VI, 1973. Cihodaru, C., Sfatul domnesc și sfatul de obște în Moldova (sec. XV-XVIII), AIIAI, t. I, 1964, pp. 55-86. Columbeanu, S., Cnezate și voievodate românești, Edit. Albatros, București, 1973. Constantiniu, Florin, La Genèse du féodalisme roumaine: approche typologique, în NEdH, vol. 6, P. 1, Publiées a l'occasion du
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Idem, L'Assemblée d'états ou la Grande Assemblée de pays comme organe judiciaire en Valachie et en Moldavie (XVIIe-XVIIIe siècle), RRH, V, 5, 1966, București, pp. 781-808. Idem, Les assemblées d'états en Valachie et en Moldavie: Sfatul de obște (1750-1831/2), RRH, XI, 3, 1972, București, pp. 369-397. Idem, Instituțiile statelor românești de sine stătătoare, în vol. "Constituirea statelor feudale românești", Edit. Academiei R.S.R., București, 1980, pp. 209-250. Gergely, András, Istoria Ungariei, Asociația Culturală Haáz Rezsö, Odorheiul Secuiesc, 1993
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al XVII-lea, Edit. Academiei R.S.R., București, 1980; Idem, Instituțiile statelor românești de sine stătătoare, în vol. "Constituirea statelor feudale românești", Edit. Academiei R.S.R., București, 1980, pp. 209-250; Idem, Les assemblées d'états en Valachie et en Moldavie: Sfatul de obște (1750-1831/2), RRH, XI, 3, 1972, București, pp. 369-397; Idem, Les assemblées d'états en Valachie et en Moldavie de 1750 à 1831/1832, RRH, XI, 1, 1972, București, pp. 23-51; Idem, L'Assemblée d'états ou la Grande Assemblée
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
en Moldavie (XVIIe-XVIIIe siècle), RRH, V, 5, 1966, București, pp. 781-808; D. Mioc, Les Assemblées d'états et la fiscalité en Valachie et en Moldavie, RRH, V, 1966, nr. 2, București, pp. 197-223; C. Cihodaru, Sfatul domnesc și sfatul de obște în Moldova (sec. XV-XVIII), AIIAI, t. I, 1964, p. 55-86; E. Stănescu, Din istoria ideilor politice în Evul Mediu românesc (M. Costin și problemele regimului boieresc), în vol. "Omagiu lui P. Constantinescu-Iași (cu prilejul împlinirii a 70 de ani)", Edit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
radi ego pravaa i vearnaa slujboiu ot iunosti eg<o>": Ibidem, C. LI/8. 598 V.Al. Georgescu, op. cit., p. 124; Idem, L'assemblée comme organe judiciaire, p. 808; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 164. 599 V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 380-381. 600 Idem, Les assemblées de 1750 à 1831/1832, p. 32; Idem, Types et Formes, p. 125. 601 I.C. Filitti, Despre vechea organizare, p. 289. 602 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 202-204. 603 V.Al. Georgescu, op. cit., pp.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care le va califica drept o judecată a țării, înțelegând prin aceasta că nu-și asumă nici o răspundere". 620 Radu logofătul Greceanul, op. cit., pp. 57-58. 621 Ibidem, p. 57. 622 V.Al. Georgescu, op. cit., pp. 25-27, 34-35; Idem, Sfatul de obște, p. 393; N. Stoicescu, op. cit., pp. 22, 25; C. Cihodaru, op. cit., pp. 80-82. 623 V.Al. Georgescu, Types et Formes, p. 127; N. Stoicescu, op. cit., pp. 22-23. 624 Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/ 9. 625 Gh. I. Brătianu, op. cit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
9. 625 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 89, 94-95; N. Stoicescu, op. cit., p. 23. 626 "den naintea adunării a toată țara cu Sfatul și voia a tot Soborului": Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 88. 627 V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, pp. 393-394. Adunarea se prezintă în trei variante principale: Adunarea boierilor (restrânsă sau lărgită); Adunarea boierilor, completată cu reprezentanți ai altor stări (1802, 1822); Adunarea națională revoluționară, pe baze populare, la 1821. 628 Ibidem, p. 125; N. Stoicescu, op. cit., p.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
București, 1979, pp. 218-219. 653 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 166-167; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 162; V.Al. Georgescu, Types et Formes, p. 122. 654 V.Al. Georgescu, Les assemblées de 1750 à 1831/1832, p. 48; Idem, Sfatul de obște, pp. 372, 378. 655 Idem, Les assemblées de 1750 à 1831/1832, p. 58. 656 Asupra acestor raporturi, a se vedea pe larg M. Maxim, Țările Române și Înalta Poartă. Cadrul juridic al relațiilor româno-otomane în Evul Mediu, cu o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în "Sargetia", Acta Musei Devensis, XXVII/1, 1997-1998, pp. 535-542. T.G. Bulat, op. cit., pp. 850-855. 660 V.Al. Georgescu, Types et Formes, p. 129. 661 V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 375; P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 155-156, 159. A se vedea alegerea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, după victoria de la Doljești (1457) sau a lui Radu Șerban (1601), în tabără. În același sens, a se vedea și: Gh. I.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
op. cit., pp. 277-279. 669 P.P. Panaitescu, De ce au fost Țara Românească și Moldova țări separate?, în "Interpretări românești", op. cit., pp. 104-107. 670 Apud Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 148; C.C. Giurescu, D.C. Giurescu, op. cit., p. 316. Într-un "sfat de obște" din anul 1653 Gheorghe Ștefan elibera principelui Gheorghe Rákoczi al II-lea o mărturie privind comportarea oștenilor săi față de locuitorii Moldovei: Istoria dreptului românesc, I, p. 273; C. Cihodaru, op. cit., p. 80; P.P. Panaitescu, Marea Adunare a țării, p. 161
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
roumaines (1646-1817), Recherches, XI-XII, București, 1986-1987, pp. 33-34, 38-39, 41. 687 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 103. 688 V.Al. Georgescu, op. cit., pp. 45-47; C. Cihodaru, op. cit., p. 80. 689 V.Al. Georgescu, op. cit., pp. 41-42, 49; Idem, Sfatul de obște, p. 372. 690 P.P. Panaitescu, op. cit., p. 25. A se vedea, în același sens: V.Al. Georgescu, Types et Formes, pp. 121-122; Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 105-107, 180-181; V. Gionea, La désagrégation des communautés rurales en Valachie et en
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
20-21. 691 V.Al. Georgescu, Types et Formes, p. 130. A se vedea și Istoria dreptului românesc, I, p. 272. 692 V.Al. Georgescu, op. cit., pp. 130-131; Idem, Les assemblées de 1750 à 1831/1832, p. 35; Idem, Sfatul de obște, pp. 371, 379. A se vedea și D. Mioc, op. cit., p. 201. 693 Istoria Românilor, IV, p. 220. 694 În acest sens: P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 155, 160, 164; V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 379; Gh. I. Brătianu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
p. 35; Idem, Sfatul de obște, pp. 371, 379. A se vedea și D. Mioc, op. cit., p. 201. 693 Istoria Românilor, IV, p. 220. 694 În acest sens: P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 155, 160, 164; V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 379; Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 106-107, 124, 171. 695 D. Mioc, op. cit., pp. 230-231. 696 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 171-172. Situația ("mare blestem") este întâlnită și la Antioh Cantemir (1705) și Mihai Racoviță (1707). 697 "a cto
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
amănunte: Gh. Bichicean, Reprezentarea clerului în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pp. 535-542; Idem, Adunări de stări în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), pp. 128-139. 704 D. Mioc, op. cit., p. 226; V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 374. 705 I. Lupaș, Fazele istorice în evoluțiunea constituțională a Transilvaniei, Extras din AIINC, vol. X, Tipografia "Cartea românească din Cluj", Sibiu, 1945, pp. 1-18. Pentru perioada Principatului, a se vedea C. Feneșan, Constituirea Principatului autonom al Transilvaniei, Edit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
astfel, prin imaginea implicită a cititorului trecând prin probele lecturii-călătorie inițiatică și ale cunoașterii de sine și ale lumii ca premise necesare cunoașterii lui Dumnezeu 81 un model uman ideal. 3. "...să ne cunoașteți, cum că ne sârguim pentru folosul obștii...". Autorul Vom selecta aici, punctual, câteva atitudini autorefe-rențiale ale predoslovilor configurând și alte modele ideale, umane și cărturărești deopotrivă, lăsând citatul să vorbească elocvent, cu impresia schițării fugitive, dar în tușe memorabile, a unor portrete de erudiți în cabinetul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
să înțelége. Pentru care cercați cărțile céle tipărite mai denainte și céle de acum, și, de veți cunoaște că iaste așa, nu cérem altă cérere dela dragosté pravoslavii voastre, fără numai să ne cunoașteți, cum că ne sârguim pentru folosul obștii, și ostenelile noastre ca niște părinți iubitori de fii vă le dăruim. Priimiți dar daru cu dragoste, că toți vă veți folosi [s.n.]". Un eu auctorial care cercetează și vrea să își comunice explicit opinia își face tot mai simțită
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Preoția, Râmnic, 1749) și în fața lumii. Din această perspectivă, finalul Mineiului pe octombrie, unde Chesarie se autodefinește, chemându-și cititorii să-l recunoască în devotamentul său pentru comunitate "și pre mine mă cunoașteți pururé că mai mult cinstesc folosul de obște de cât răsuflaré ce-mi ține viiața, a căriia toate puterile duhovnicéști si trupéști sânt întinse în armonie ca niște coarde, ca oricând le va mișca deégetele obștii, sânt gata a face glasul ce iaste plăcut la dragosté tuturora" -, construiește
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și pre mine mă cunoașteți pururé că mai mult cinstesc folosul de obște de cât răsuflaré ce-mi ține viiața, a căriia toate puterile duhovnicéști si trupéști sânt întinse în armonie ca niște coarde, ca oricând le va mișca deégetele obștii, sânt gata a face glasul ce iaste plăcut la dragosté tuturora" -, construiește o imagine neverosimil de frumoasă: un prelat ce își deslușește ființa în deplinătatea ei duhovnicească și trupească cu o metaforă ce îl transformă, orfic, prin armonia vieții interioare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
tuturora" -, construiește o imagine neverosimil de frumoasă: un prelat ce își deslușește ființa în deplinătatea ei duhovnicească și trupească cu o metaforă ce îl transformă, orfic, prin armonia vieții interioare și exterioare, în instrument rezonator al iubirii și devoțiunii pentru obște, sub ale cărei degete e gata oricând să vibreze. Nimic mai impresionant decât această profesiune de credință a unui arhiereu cărturar și patriot al cărui cântec pentru obște se bănuiește că în 1780 ar fi fost curmat, pe neașteptate, de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vieții interioare și exterioare, în instrument rezonator al iubirii și devoțiunii pentru obște, sub ale cărei degete e gata oricând să vibreze. Nimic mai impresionant decât această profesiune de credință a unui arhiereu cărturar și patriot al cărui cântec pentru obște se bănuiește că în 1780 ar fi fost curmat, pe neașteptate, de inamici politici, tocmai datorită implicării sale în acțiunile nu doar de iluminare a neamului, ci și de eliberare a lui de sub dominație străină. O profesiune de credință transformată
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Spătaru în descendența cărei se și așezau autorii grandioasei întreprinderi schițează, cu două epitete, profilul cărturarului, "dascăl și învățat în limba elinească". Gheorghe Radovici, propunând modelul Mitropolitului Antim în prefața la Octoihul de la 1712, reia atributele exemplare, adăugând grija pentru obște și responsabilitatea față de sufletele turmei avute în pază, concentrate în alegoria recurentă a ierarhului erudit, păstor binecuvântat, nevoindu-se zi și noapte: Cine cunoaște Dumnezeiasca râvnă și multa grijă ce are prea sfințitul și de Dumnezeu trimisul Mitropolit al aceștii
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de pre vorba cea grecească și slovenească pre limba noastră cea Rumânească. Sfințiia sa, ca un bun Păstoriu și ne-adormit, care nu încetează a osteni în toate zilele, cu lucrul, cu cuvântul, și cu învățătura, pentru mântuirea cea de obște a oilor lui celor cuvântătoare, și să nevoiaște și în zi și în noapte pentru ca să facă ciata lui cea Preoțească să fie împodobită cu de tot fealiul de bunătate și iscusenie, cunoscând folosul cel sufletesc.", ori "prea sfințitului Mitropolitului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de laudă pildă, vă face totdeauna iscusiți la fiește care faptă și învățătură Beserecească, și vă bucurați în Domnul. Amin". O nouă virtute a prototipului uman al epocii se decelează: alături de credință și osteneala pentru mântuirea de sine și de obște, iscusenia. Capacitatea de a se forma, cu ingeniozitate și imaginație, dar și, mai ales, de a înmulți talantul prin împărțirea lui cu aproapele. De altfel, aceasta și este una dintre calitățile esențiale ce revin în descrierea unui alt tip de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]