4,211 matches
-
ții maghiare și poloneze, practică adusă din apus de regii francezi ai Ungariei, dar care ră mâne străină românilor. Feudalizarea societății românești comportă particularități și practici reieșite din structura social-economică a obștii sătești teritoriale, în care se infiltrează elemente din obștea marcă germană și zadruga slavă. Peste aceste elemente autohtone se suprapun forme de feudalism asiatic, purtător al “culturii de stepă”. Cu avarii și supușii lor slavii (hunii sunt prea bine cunoscuți datorită lui Ammianus Marcellinus și Priscus Panites), începe pentru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
se suprapun forme de feudalism asiatic, purtător al “culturii de stepă”. Cu avarii și supușii lor slavii (hunii sunt prea bine cunoscuți datorită lui Ammianus Marcellinus și Priscus Panites), începe pentru protoromâni dominația asiatică și vasalitatea de stepă. În timp ce în interiorul obștii teritoriale se detașează ca poziție socială și avere juzii, cnezii și voievozii, care judecă și administrează o societate cvasipatriarhală, elementele de dominație de factură asiatică au față de această societate românească o poziție extrateritorială geografic, peste care vine periodic în pradă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
etc. Inițial, teritoriul românesc a fost supus unor incursiuni periodice, cu spolierea populației și luarea de sclavi, după care s-a ajuns la un aranjament formal și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca un rol mai important în cadrul obștilor și uniunilor de obști, evoluând, treptat, spre organizarea de tip feudal. Între migratorii turanici și autohtoni se pot
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la un aranjament formal și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca un rol mai important în cadrul obștilor și uniunilor de obști, evoluând, treptat, spre organizarea de tip feudal. Între migratorii turanici și autohtoni se pot admite și relații de schimb, deși, de pe locurile lor de origine, n-au plecat să facă schimburi comerciale, ci să jefuiască populațiile
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca un rol mai important în cadrul obștilor și uniunilor de obști, evoluând, treptat, spre organizarea de tip feudal. Între migratorii turanici și autohtoni se pot admite și relații de schimb, deși, de pe locurile lor de origine, n-au plecat să facă schimburi comerciale, ci să jefuiască populațiile sedentare. De altfel, nefiind
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care sunt esențiale pentru individualizarea românilor: a) conștiința romanității, care include și regretul pentru Roma, o Romă tot mai îndepărtată; b) viața spirituală dominată de credința creștină, altoită pe un teren pregătit de spiritualitatea geto-dacă; c) organizarea socială bazată pe obștea gentilico-sătească. Este cât se poate de adevărat că societatea din nordul Dunării, cunoscută și ca Romania, a avut, după retragerea romană și până în epoca modernă, o evoluție lentă, fiind o societate patriarhală, suficientă sieși. Suntem, fără îndoială, o societate veche
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Fundu Herței. Satul protoromânesc și românesc însemna, în același timp, vatra de locuire, dar și forma de organizare social-economică, satele fiind alcătuite din familii rude între ele și având un moș ca strămoș întemeietor comun. Altfel spus, satul reprezenta o obște gentilică, a cărei caracteristici au fost analizate, fără să mai lase loc de adăugiri și interpretări, de istoricul P.P.Panaitescu . Revenirea la sat a făcut ca așezările romane numite vicus și pagus să fie uitate. Pentru pagus avem o explicație
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
poveștilor care fascina ascultătorii, întărindu-le convingerea în puterea și victoria binelui. În plan politic, discontinuitatea barbarilor, după distrugerea ringului avarilor, până la venirea ungurilor, pecenegilor și cumanilor, timp de mai bine de 100 de ani, se observă o regrupare a obștilor sătești, pe care le numim celule latinofone, și a Romaniilor populare spre țări, ca forme incipiente de organizare. Perioada de discontinuitate barbară, combinată cu agresivitatea statului de imitație al bulgarilor, suprapuși slavilor și populației romanizate de la sudul Dunării, va da
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
curs de desfășurare, reprezintă cea mai profundă schimbare în mentalul societății românești vechi. Existența mai mult biologică, decât social- politică și culturală se încheiase; mai lipsea mobilul intern și extern pentru teritorializarea statului . Germenii mobilului intern îi descoperim în evoluția obștii gentilico-sătești, în sensul deteriorării poziției față de proprietate; în principal, asupra pământului. Multă vreme, în societatea protoromânească și românească, doctrina creștină a egalității în fața lui Dumnezeu a avut corespondent în viața socială, prin egalitatea deplină a membrilor obștii, în care diferențierea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
descoperim în evoluția obștii gentilico-sătești, în sensul deteriorării poziției față de proprietate; în principal, asupra pământului. Multă vreme, în societatea protoromânească și românească, doctrina creștină a egalității în fața lui Dumnezeu a avut corespondent în viața socială, prin egalitatea deplină a membrilor obștii, în care diferențierea de avere este abia perceptibilă. Solidaritatea membrilor obștii se menține și după apariția primelor elemente de feudalism românesc, care este atât de deosebit de cel apusean: „Feudalii” români, cnezii și juzii, n-au cucerit teritorii pe care să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în principal, asupra pământului. Multă vreme, în societatea protoromânească și românească, doctrina creștină a egalității în fața lui Dumnezeu a avut corespondent în viața socială, prin egalitatea deplină a membrilor obștii, în care diferențierea de avere este abia perceptibilă. Solidaritatea membrilor obștii se menține și după apariția primelor elemente de feudalism românesc, care este atât de deosebit de cel apusean: „Feudalii” români, cnezii și juzii, n-au cucerit teritorii pe care să le împartă după vitejia și cutezanța manifestată în lupte, n-au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ei înșiși, românii vechi își continuă existența modestă în comunități sătești, în care, treptat, dar sigur, sunt asimilate elemente disparate ale stepei care, după dezastrele suferite, nu se mai întorc în stepele de pornire sau nu sunt acceptate în Imperiu. Obștea românească veche are capacitatea de a exista prin sine, își amplifică funcțiile, inclusiv pe cele de apărare, păstrează egalitatea între membrii ei, se orientează activ spre forme de organizare mai evoluate, capabile să reziste în fața ofensivei slave. Capacitatea de rezistență
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
slave. Capacitatea de rezistență față de slavi a fost dată și de posibilitatea, începând cu secolul al VII-lea, de a se mișca liber în spațiul Roamniei Orientale, care fortifică coeziunea elementelor de limbă latină vulgară, populară. Este îndeobește admis că obștea gentilico-sătească și apoi teritorială la daco-romani, protoromâni și români prezintă asemănări cu „marca” germană, cu „mir” și „zadruga” salvă, cu obștea bizantină, făcându-se precizarea că, spre deosebire de marca germană și zadruga slavă, care folosesc în comun tot pământul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mișca liber în spațiul Roamniei Orientale, care fortifică coeziunea elementelor de limbă latină vulgară, populară. Este îndeobește admis că obștea gentilico-sătească și apoi teritorială la daco-romani, protoromâni și români prezintă asemănări cu „marca” germană, cu „mir” și „zadruga” salvă, cu obștea bizantină, făcându-se precizarea că, spre deosebire de marca germană și zadruga slavă, care folosesc în comun tot pământul că „proprietate” comună, obștea daco-romană și protoromânească ar fi cunoscut pe lângă folosirea comună și o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
teritorială la daco-romani, protoromâni și români prezintă asemănări cu „marca” germană, cu „mir” și „zadruga” salvă, cu obștea bizantină, făcându-se precizarea că, spre deosebire de marca germană și zadruga slavă, care folosesc în comun tot pământul că „proprietate” comună, obștea daco-romană și protoromânească ar fi cunoscut pe lângă folosirea comună și o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit căreia „fiecare membru (al obștii - n.a.) poseda o proprietate funciară care era ereditară”, și, oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că, spre deosebire de marca germană și zadruga slavă, care folosesc în comun tot pământul că „proprietate” comună, obștea daco-romană și protoromânească ar fi cunoscut pe lângă folosirea comună și o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit căreia „fiecare membru (al obștii - n.a.) poseda o proprietate funciară care era ereditară”, și, oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții: „numai în măsura în care obștea gentilică sub influența migratorilor se transformă în obște teritorială, această organizație ancestrală dobândește, pe lângă funcția socialeconomică și pe cea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit căreia „fiecare membru (al obștii - n.a.) poseda o proprietate funciară care era ereditară”, și, oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții: „numai în măsura în care obștea gentilică sub influența migratorilor se transformă în obște teritorială, această organizație ancestrală dobândește, pe lângă funcția socialeconomică și pe cea politică, culturală și religioasă” . Este dificil de admis superioritatea obștii românești față de celelalte cu care a fost în contact, pornind, tocmai de la forma de folosire a pământului, ca și cum în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții: „numai în măsura în care obștea gentilică sub influența migratorilor se transformă în obște teritorială, această organizație ancestrală dobândește, pe lângă funcția socialeconomică și pe cea politică, culturală și religioasă” . Este dificil de admis superioritatea obștii românești față de celelalte cu care a fost în contact, pornind, tocmai de la forma de folosire a pământului, ca și cum în conștiința acestor strămoși ai noștri ar fi pătruns ideea proprietă ții funciare individuale, și aceasta, cu atât mai mult, cu cât
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
deținute anterior sub loviturile primite de la migratorii barbari. Fie că se căutau locuri fertile, fie că din cauza pericolelor de tot felul, când salvarea vieții e mai scumpă decât posesiunea, ereditatea și proprietatea, celulele latinofone (daco-romane, protoromânești și românești), constituite în obști gentilico-sătești și teritoriale, dețin în comun un teritoriu, inclusiv teren arabil, pe care comunitatea de rude îl exploatează, fără să-l poată apăra. Terenul arabil, obținut în urma defrișărilor sau existent în mod natural, era împărțit în loturi egale și tras
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
comunitatea primitivă românească îl aflăm din tradițiile și datinile românilor, care reflectă, între multe altele, și dreptul fetei apte de a se mărita de a refuza pretendentul preferat de părinți, supunându-l la o probă de voinicie . Tinerele fete din obștea românească beneficiau, în virtutea lor de moștenitoare, egale cu frații lor, de folosirea părților din moșia ce le revenea ca zestre, și de dreptul de a avea sentimente . Dreptul femeii de a dispune liber de bunurile moștenite și de o parte
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
capacității de absorbție în comunitatea românească asupra elementelor alogene. De asemenea, trebuie amintit că tocmai datorită capacității femeii de a dispune de „proprietate”, crește rolul familiei monogame și respectul datorat mamei de urmașii ei direcți și de către ceilalți membrii din obște, care sunt, într-un fel sau altul, rudele ei. Delimitarea hotarelor obștilor a intervenit atunci când comunitățile au venit în contact, stabilind legături de cooperare, de căsătorie, de schimb, economice, culturale și confesionale. În cadrul elementelor de delimitare, râuri, păduri, copaci
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
amintit că tocmai datorită capacității femeii de a dispune de „proprietate”, crește rolul familiei monogame și respectul datorat mamei de urmașii ei direcți și de către ceilalți membrii din obște, care sunt, într-un fel sau altul, rudele ei. Delimitarea hotarelor obștilor a intervenit atunci când comunitățile au venit în contact, stabilind legături de cooperare, de căsătorie, de schimb, economice, culturale și confesionale. În cadrul elementelor de delimitare, râuri, păduri, copaci izolați, de obicei stejari sau brazi, pietre, stânci, se detașează Poarta Țărnii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
etc. Tot așa pentru toponime și hidronime: Vadul Cumanilor, Comana, Peceneaga, Valea Uzului, Uzlina, Tătărași, Tătăruși, Ruși, Turceni, Călmățui, Covurlui etc . Dacă mentalitățile reflectă starea socială, economică și culturală, aceasta trebuie să fi avut și au corespondent în limba română, obștea fiind depozitara, prin limbă, a tradițiilor, a culturii materiale și spirituale. Unele expresii, sintagme, existente și astăzi și folosite cu mai puțină intensitate decât într-un trecut mai îndepărtat, suplinesc, într-o măsură satisfăcă toare, lipsa documentelor scrise, atât de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu un șanț simplu - fossatum -, intrate târziu în atenția cancelariilor domnești, au patina vremii, un aer vetust care le conferă autenticitate și tradiție. Elementul de vechime pentru comunitățile gentilice de pe teritoriul românesc, alcătuite în celule latinofone ale românovlahilor, identice cu obștea sătească, îl constituie tocmai apelativul sat, care vine din latinescul fossatum, trecut prin forma veche a primelor texte religioase maramureșene - fsat -, dând forma folosită și astăzi, sat. Fsat-ul era, după cum îl arată și numele, o incintă apărată de un șanț
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și șanțul corespunzător, deasupra valului având o întăritură de lemn, trunchiuri de copaci, dispuși vertical. Locuințele din interiorul fortificațiilor nu diferă nici ca mărime, nici ca tehnică de construcție și material, de locuințele deschise, care formează vatra de locuire a obștii rurale teritoriale. Dacă așezările întărite se constituie ca centre de putere și sunt reședințele unui conducător local, acestea nu puteau exista în afara satelor, fără ajutorul locuitorilor care nu sunt neapă rat în stare de dependență față de o putere locală, chiar dacă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]