3,019 matches
-
față de țara natală este o constantă antropologică, în sensul că pare a avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de simpla obișnuință, de efectul expunerii sistematice la obiceiurile, tradițiile, limba etc. specifice meleagurilor natale. Chiar dacă are statutul unei universale umane, patriotismul poate și trebuie să fie defalcat în două categorii diferite ierarhic: i) un patriotism primitiv sau tribal, care presupune "numai o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul natal; iii) interesele materiale și financiare care îi legau de pământul dacic; iv) devotamentul față de mormintele părinților, "de care nu se desparte cineva cu înlesnire" (Aaron, 1839, p. 22). Însă nu e
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnic. În paralel, se produce și tranziția de la accident la destin, de la hazard la necesitate istorică. Florian Aaron o spune tranșant: patriotismul "patologic", constând într-o "nemăsurată iubire egoistică de cei de un neam și sânge cu dânșii", este produsul obișnuinței (Aaron, 1843, p. 7). Acest patriotism de neam și sânge rezidă în faptul că cineva "s-a întâmplat ca să se nască și să crească într-însa" (Aaron, 1843, p. 4, subl. n.). În schimb, odată cu Bărnuțiu, ceea ce anterior era atribuit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Acest patriotism de neam și sânge rezidă în faptul că cineva "s-a întâmplat ca să se nască și să crească într-însa" (Aaron, 1843, p. 4, subl. n.). În schimb, odată cu Bărnuțiu, ceea ce anterior era atribuit întâmplării biografice și puterii obișnuinței, este transformat în destinul de a te fi născut român, în continuarea unei tradiții a eroismului istoric. La Bărnuțiu, națiunea este înțeleasă într-un registru naturalist, ca datum al naturii: "natur'a a împartitu genulu omenescu in natiuni" (Bărnuțiu, 1870
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acum a mințit! Prințe, nu-l cheamă nici pe departe Timofei Lukianovici, ci Lukian Timofeevici! Hai, spune, de ce ai mințit? Nu ți-e totuna dacă te cheamă Lukian sau Timofei, crezi că prințului îi pasă de tine? Și doar din obișnuință minte, vă rog să mă credeți! — Chiar așa e? întrebă prințul nerăbdător. — Lukian Timofeevici, într-adevăr, încuviință Lebedev și se fâstâci, plecându-și supus capul și ducându-și iar mâna la inimă. — Dar de ce ai făcut-o? Ah, Dumnezeule! — Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cuceritor al inimilor de femei din toată Europa, om ajuns acum la vreo patruzeci și cinci de ani, dar arătând încă excelent, povestitor extraordinar, posesor al unei mari averi, de altminteri aflată într-o oarecare stare de ruină, care, din obișnuință, trăia mai mult în străinătate. Mai erau prezente, în sfârșit, persoane care alcătuiau parcă un fel de a treia categorie, deosebită, care nu făceau propriu-zis parte din „cercul de elită“ al înaltei societăți, dar care, ca și Epancinii, puteau fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
scena publică a României”. Publicat În Pagini Medicale Bârlădene nr 138-139, Sept 2009, pg. 10 -12. Educația medicală În „Elemente de pedagogie medicală” „Fără etică profesională există riscul de a căpăta gustul rutinei fără explicație, a aplicației fără rațiune, și obișnuinței fără viziune”. Grigore T. Popa Cartea medicală nu este o raritate astăzi când posibilitatea de informare și implicit accesul la editare este extrem de facil. Rămâne un deziderat de Îndeplinit, ca de altfel În orice domeniu, și anume, cel al calității
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
noblețea compasiunii, setea de cunoaștere, Înțelepciunea de a răbda și năzuința spre autodepășire”, În final a unei etici profesionale fără de care există riscul, după cum spunea Gr. T. Popa „de a căpăta gustul rutinei fără explicație, al aplicației fără rațiune, al obișnuinței fără viziune”. Aceste aspecte vor fi dezvoltate pe larg În capitolul următor - specificul științific și etico-cultural al pedagogiei medicale - din care reținem că etica și În sens mai larg bioetica, capătă rol de interfață Între știință și conștiință, cu atât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
serviciu prea mare al datoriei are un efect drastic asupra profitabilității proprietății. Analiza ar include prezentarea politicilor curente de administrare ale proprietăților, informații despre locatari/chiriași și Înregistrări, date financiare, dar și informații despre asigurare și taxele pe proprietate. Adesea, obișnuința În gestionarea bunurilor determină ca unele detalii să fie trecute cu vederea. O analiză independentă a unui consultant poate ajuta la orientarea managerului proprietății imobiliare către o direcție mai bună. 3.5.5. Analiza alternativelor de utilizare a proprietății imobiliare
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
Încât „cel iubit și cel ce iubește nu mai formează două ființe, ci una (...) ei nu sunt numai reuniți, ci una”116. Cel care a devenit prieten ca să primească o binefacere va fi dușman, iar cel care fiind necontenit În obișnuință, când obișnuința a fost Întreruptă, a stins prietenia. Femeia, dacă a avut loc o ceartă, a plecat de la bărbat și a pus capăt iubirii. Nimic din acestea nu este În dragostea duhovni‑ cească, pentru că nu este desfăcută de nimic din
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
iubit și cel ce iubește nu mai formează două ființe, ci una (...) ei nu sunt numai reuniți, ci una”116. Cel care a devenit prieten ca să primească o binefacere va fi dușman, iar cel care fiind necontenit În obișnuință, când obișnuința a fost Întreruptă, a stins prietenia. Femeia, dacă a avut loc o ceartă, a plecat de la bărbat și a pus capăt iubirii. Nimic din acestea nu este În dragostea duhovni‑ cească, pentru că nu este desfăcută de nimic din acestea, căci
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ca o barieră noaptea” etc. etc. Prins în ritmul trepidant al marelui oraș din Ulise, subiectul liric trăiește alternativ frenezia participării la spectacolul „evenimentelor șceț se succed ca ferestrele”, încordarea nervilor „atleți negri pneuri serpentine afișe”, și drama însingurării, a „obișnuinței șcareț e pe umerii tăi ca o cămașă uzată”, a izolării și stagnării. Ieșirea din aceste ultime stări de spirit e marcată întotdeauna, cu fastul imagistic cunoscut, ca o adevărată transfigurare. O energie nouă mobilizează ființe și lucruri împrospătând sărbătorește
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mașinistă”. A spune femeii iubite: „Părul tău a spălat atât de chimic orele”, sau: „Te port în mine ca un registru copier”; și încă: „Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei /.../ Deschide-mi supapă de siguranță aorta”, contrazice grav obișnuințele, invitând mai degrabă la un joc eliberator de convenții, nu fără o nuanță, voită sau nu, de umor și ironie. Iar când, în schița unor peisaje, drumul e un „dinam bandajat excepțional”, „tinctură de iod acest amurg cu rădăcini și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
educație și cu anumite deprinderi, care-l situează pe o anumită treaptă de evoluție, pe scara între vulgus profanum și elita educată a societății. Biografia individului are în determinarea temperamentului și a caracterului o însemnătate comparabilă cu cea a eredității.... Obișnuința este a doua natură(Victor Săhleanu, 1977, (30)). Victor Săhleanu îl citează pe R. Spitz, care a descris În prezent, educația tuturor oamenilor (copii și adulți) este o problemă privată. În particular, părinții hotărăsc soarta copiilor, hotărăsc dacă să-i
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
un simț moral sau conștiinț], imediat ce forțele sale intelectuale se dezvolt] la fel de mult sau aproape la fel de mult că la om” (Darwin, 1859, p. 72). Astfel, „instinctele sociale - principiul primordial al constituției morale umane - cu ajutorul forțelor intelectuale active și al efectelor obișnuinței, ar duce, în mod natural, la Regula de Aur, «Poart]-te cu ceilalți așa cum ai dori că ei s] se poarte cu tine», care st] la baza moralei” (Darwin, 1859, p. 106). viii. Problemă parțialit]ții Cât de conving]toare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sănătății. Sănătatea este, În mare măsură, legată de efectul cumulativ al stilului de viață pe care Îl alegem, și nu de Îngrijirile medicale sau de asigurările de sănătate, tot așa cum Învățarea unei limbi nu depinde de memorarea regulilor, ci de obișnuința aplicării lor. Obișnuința de a gândi, de a vorbi și de a scrie În acea limbă vă face să o stăpâniți. Puteți să stăpâniți la perfecție toate regulile gramaticale ale unei limbi și totuși să fiți incapabil să o vorbiți
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
În mare măsură, legată de efectul cumulativ al stilului de viață pe care Îl alegem, și nu de Îngrijirile medicale sau de asigurările de sănătate, tot așa cum Învățarea unei limbi nu depinde de memorarea regulilor, ci de obișnuința aplicării lor. Obișnuința de a gândi, de a vorbi și de a scrie În acea limbă vă face să o stăpâniți. Puteți să stăpâniți la perfecție toate regulile gramaticale ale unei limbi și totuși să fiți incapabil să o vorbiți. Tot așa, puteți
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
obișnuiți să ne sculăm devreme, mai suntem Încă În pat mult după ce ar fi trebuit să ne trezim. Prin urmare, trebuie să ne obișnuim cu culcatul și sculatul la aceleași ore, inclusiv sâmbăta și duminica. După ce s-a creat o obișnuință, este foarte greu să o schimbăm, astfel Încât se recomandă să adoptăm cât mai devreme un stil sănătos de viață. Iată de ce În China pregătirea pentru artele marțiale și pentru majoritatea celorlalte arte Începe la vârste fragede. Pe lângă efectul ceasului
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Procesul învățării transformative poate fi schematizat astfel (Bron și Schemmann, 2002, p. 184): Figura 1.3. Procesul învățării transformative Conceptele de bază ale teoriei învățării transformative sunt: cadru de referință, reflecție critică, acțiune și transformare. Cadrul de referință cuprinde atât obișnuințele noastre de a gândi, de a interpreta lumea, dobândite în procesul socializării noastre, cât și punctele de vedere pe care le-am dezvoltat ca filtre de percepție, în idiosincrazie cu cultura din care provenim și cu istoria individuală. Cadrele culturale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
necesare de oferit adulților. Dintre teoriile cele mai cunoscute, bazate pe analiza socialului, le menționăm pe cele de mai jos. Teoria reflecției critice (Brookfield, apud English, 2005) explică învățarea ca pe un proces continuu ce cuprinde patru procese interrelaționate: a) obișnuința (experiența) de a privi cu reticență o anumită asumpție și de a o pune în discuție, de a oreconsidera; b) experiența de a avea o anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a „tăcerii”, a neimplicării; d) experiența de a analiza/a pune în discuție discursurileși asumpțiile cu privire la acțiunile „democratice” sau întreprinse în numele democrației. Înțeleasă în acest mod, reflecția critică este o obișnuință de a chestiona asupra lumii, asupra ideilor și practicilor care servesc anumite grupuri de interese. Ideea este ca, în procesul învățării, să nu acceptăm necritic anumite idei, informații ce ne sunt transmise, ci să conștientizăm mesajele ascunse ale acestora (mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profesorului cuprinde, de asemenea, mai multe aspecte: - identificarea stilului de predare (didacticist/socratic facilitator); - autoevaluarea sistematică și planificată a profesorilor este destul de rară. Câteva modalități de aplicare a ei pentru profesori ar fi: introspecția neorganizată, dar ajunsă la rang de obișnuință, stabilirea unei liste personale de întrebări care să le ghideze autoevaluarea etc.; - evaluarea realizată de studenți: aproape toate situațiile de învățare ce implică studenți adulți sunt legate de o problemă sau o nevoie cu care ei se confruntă în viață
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Procesul învățării transformative poate fi schematizat astfel (Bron și Schemmann, 2002, p. 184): Figura 1.3. Procesul învățării transformative Conceptele de bază ale teoriei învățării transformative sunt: cadru de referință, reflecție critică, acțiune și transformare. Cadrul de referință cuprinde atât obișnuințele noastre de a gândi, de a interpreta lumea, dobândite în procesul socializării noastre, cât și punctele de vedere pe care le-am dezvoltat ca filtre de percepție, în idiosincrazie cu cultura din care provenim și cu istoria individuală. Cadrele culturale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
necesare de oferit adulților. Dintre teoriile cele mai cunoscute, bazate pe analiza socialului, le menționăm pe cele de mai jos. Teoria reflecției critice (Brookfield, apud English, 2005) explică învățarea ca pe un proces continuu ce cuprinde patru procese interrelaționate: a) obișnuința (experiența) de a privi cu reticență o anumită asumpție și de a o pune în discuție, de a oreconsidera; b) experiența de a avea o anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a „tăcerii”, a neimplicării; d) experiența de a analiza/a pune în discuție discursurileși asumpțiile cu privire la acțiunile „democratice” sau întreprinse în numele democrației. Înțeleasă în acest mod, reflecția critică este o obișnuință de a chestiona asupra lumii, asupra ideilor și practicilor care servesc anumite grupuri de interese. Ideea este ca, în procesul învățării, să nu acceptăm necritic anumite idei, informații ce ne sunt transmise, ci să conștientizăm mesajele ascunse ale acestora (mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]