9,574 matches
-
Doina Drăguț, Nicolae N. Negulescu, Marinela Preoteasa, inclusiv ofițerul de presă Voichița Pălăcean-Vereș care cu acribie consemnează în presă activitățile Ligi Scriitorilor Români. Au fost amintite activitățile de comemorare de la Drăgășani al scriitorului Gib I.Mihăescu, ale eroilor romanului “ Un ocean de deșert “ de Al.Florin Țene, ce a avut loc în comuna Roșiile, județul Vâlcea, unde s-a ridicat și un monument cu contribuția președintelui Ligi Scriitorilor, dedicat acestora, la care a participat și o delegație a membrilor Ligi Filialei
TELECONFERINŢA ANUALĂ A PREŞEDINTELUI NAŢIONAL AL LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367917_a_369246]
-
Din cer că picau frumos, Să le ia, doar,de pe jos, Pe alese, pe culese, Fără jene între fese... Dar să nu o mai lungesc, Ce să vă mai povestesc !... Cățeluș cu păru’ creț, Căzu chiar de nătăfleț, Ajungând peste ocean, Visul lui de-acu’ un an, A-nțeles c-a fost, măi frate, Din “desene animate”: Câini cu covrigei în coadă Nu gasești pe nici o stradă, Iară ploaia nu coboară Din cer decât apă chioară, Nu merțane, nu ciolane, Da
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
Doina Drăguț, Nicolae N. Negulescu, Marinela Preoteasa, inclusiv ofițerul de presă Voichița Pălăcean-Vereș care cu acribie consemnează în presă activitățile Ligi Scriitorilor Români. Au fost amintite activitățile de comemorare de la Drăgășani al scriitorului Gib I.Mihăescu, ale eroilor romanului “ Un ocean de deșert “ de Al.Florin Țene, ce a avut loc în comuna Roșiile, județul Vâlcea, unde s-a ridicat și un monument cu contribuția președintelui Ligi Scriitorilor, dedicat acestora, la care a participat și o delegație a membrilor Ligi Filialei
LIGA SCRIITORILOR ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367890_a_369219]
-
poate fi discutabil, dar și o concluzie care, din păcate, devine tot mai categorică trăgând semnalul de alarmă din titlu. „Vă susțin in eforturile dvs. pentru promovarea adevărului și vă felicit pentru ținuta intelectuală a acestui demers” - îmi scrie de peste Ocean domnul Stephan Benedict (stebep@aol.com), cu o bine venită observație: „ ... eu nu aș folosi de atâtea ori cuvintele dușmănos-dușmănoase. Este un pic prea radical. Mi-aduce aminte de versurile din anii '50 ai lui A. E. Bakonschi: „Mai trece
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
poate fi discutabil, dar și o concluzie care, din păcate, devine tot mai categorică trăgând semnalul de alarmă din titlu. „Vă susțin in eforturile dvs. pentru promovarea adevărului și vă felicit pentru ținuta intelectuală a acestui demers” - îmi scrie de peste Ocean domnul Stephan Benedict (stebep@aol.com), cu o bine venită observație: „ ... eu nu aș folosi de atâtea ori cuvintele dușmănos-dușmănoase. Este un pic prea radical. Mi-aduce aminte de versurile din anii '50 ai lui A. E. Bakonschi: „Mai trece
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
ales, ce nu vă spun !... OARE CINE SUNT? Sunt, oare, pana de pasăre rătăcită-n agonia zborului? sau izvorul secat din lacrima toamnei? Sunt amurgul înnourat de-acele ploi îndelungate? sau doar o ancoră legată de cer și aruncată-n oceane?! Dar și mai mult de-atât aș vrea să știu ce ferecă porțile dinspre Tine? ÎMI VEI SPUNE VREODATĂ? Spune-mi de unde încep și de unde vin gândurile - aceste amintiri dintr-un trecut-netrecut? Și unde s-a pierdut tărâmul pe care
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
rus Olga Lepeșinskaia. Ea ar fi obținut întru-n experiment fizic dus la limită o celulă numită coacervată care, cică, se putea dezvoltat prin mitoză (informație îndoielnică neconfirmată în Wikipedia) Cert este că viața pe această planetă a început în ocean în care a ajuns, sau a fost „întâmplător” creată sub acțiunea unor puternice fulgere. O celula cuprinzând într-o membrană un material genetic numit ADN cu proprietatea de a se divide identic. După diviziunea ADN are loc dublarea celulei, fenomen
VIAŢĂ, VIAŢĂ LEGATĂ CU AŢĂ. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368020_a_369349]
-
o parte și de alta pe câteva mile bune, preț de zece minute de mers, bolovani mari, rotunzi și negri care străjuiau tufișurile maronii și iarba îngălbenită și alb-argintie în bătaia crepusculară a soarelui care încerca să alunece încetișor în oceanul doar bănuit de noi și care se afla în acea parte, ca niște stânci mai mici și gheboșate în șiruri presărate în interiorului decorului campestru care din fuga mașinii, parcă alergau odată cu noi în aceeași direcție sau în clipa următoare
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
fapt mai multe vagoane erau împodobite cu prilejul unui festival statal „al ciocolatei”și unde Societatea americană a căilor ferate „Amtrack” își făcea cu această ocazie și propria reclamă. Mai există unul al „usturoiului”, mai în sud și vest înspre ocean, la Gilroy... La Knights Ferry, o surpătură de relief colinar cu fragmente smulse de o explozie parcă a unui meteorit, Tungus-ul siberian de la începutul secolului 20 mai mai “lăsase” parcă ceva - ca o vale mărginită și proptită pe ambele maluri
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
sau prinde peștii care sar pentru a-i prinde, le poți da grăunțe sau fărâmituri de pâine, corn sau ce ai la îndemână, poți pescui în locuri special amenajate, te cațeri pe stânci care aici în America, în afara celor de la ocean care sunt țuguiate, cu forme ascuțite, necizelate, cele din zonele premontane sunt îndeobște șlefuite, rotunjite, cele de prundiș au forma lespezilor din grohotișurile și bolovănișurilor din regiunile noastre hidrografice și montane, parcă aici vântul ar bate într-un vârtej circular
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
Tu ești șireată, nu rostești o vorbă doar trupul tău din haine ți-l desfaci știi că-s milos cu cei ce îmi sunt dragi însă în fața ta uit orice normă. Mă las în voia valului de-amor al dragostei ocean îl las să mă înghită așa cum ești tu de afurisită nu-ți pasă că în focul dragostei eu mor. Trezind în mine dulci fiori eu mă aprind ca o surcică tu flacără-mi devii, chiar inamică și ardem foc intens
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
lăsa cu scandal. Părinții feciorului nu erau de acord să ieie o fată din "josănari", chiar dacă pica de frumoasă." Cam așa a fost și-n Irlanda. Pe măsură ce domnul Leșe împreună cu Peter Hurley, un prieten irlandez, se apropiau de țărmul dinspre Ocean, pământul era din ce în ce mai arid. Irlandezii bogați care ocupaseră terenurile fertile din interiorul insulei îi alungaseră acolo, în zona aceea neospitalieră, pe țăranii săraci. O parte dintre aceștia au plecat în America. Cei rămași au "inventat"un sol fertil, aruncând între
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
fertile din interiorul insulei îi alungaseră acolo, în zona aceea neospitalieră, pe țăranii săraci. O parte dintre aceștia au plecat în America. Cei rămași au "inventat"un sol fertil, aruncând între stânci tonele de alge aduse la țărm de valurile oceanului. Au reușit astfel să cultive ceapă și cartofi și să supraviețuiască. "Ei bine, și cântecele irlandeze au jalea doinelor noastre!"Maestrul Grigore Leșe a descoperit asemănări între horile sale și un cântec din cu totul alt spațiu: cel arabo-persan. "Pe
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Copii orfani de mame, părinții apatrizi. Din crucile nălțate, cu mâna tremurânda, Un demon dezvelește, ca-ntr-o ceremonie, Doar zece cruci mai mici, cu muchia plăpânda, Vestind în iad un altul, pentru hegemonie. Și ploaia, si furtună, ce zguduie oceane, Se-opresc pe cărăruia ce duce-n Paradis, Iar lacrima îngheață pe-obraz și pe ocheane, Toți marinării lumii purtând roșu de Nice. 16 iulie 2016, Constantă În memoria celor care au murit în atentatul terorist de la 14 iulie 2016
ROŞU DE NICE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367501_a_368830]
-
bine. Poate mă înșel. Sunt un simplu muritor. Mutilez propria-mi voința. Rămân cu ochii închiși nu pentru revenire, ci pentru uitare. Omenirea a fost invitată să-și înfigă cuiele în trupul lui Hristos; să-și topească forță distructiva în oceanul iertării și al vindecării. - Lady, up, go faster, up, up. Cine mă strigă? Unde sunt? Pentru o clipă am adormit. - Lady, up, up. - Ok, ok Omul cu vocea pițigăiata, țipă la mine. M-am ridicat și-am amețit. M-am
FĂRĂ CRUCE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366813_a_368142]
-
era altă. De ce simt căldură? Privesc în jos. Făcusem pipi fără să-mi dau chiloții jos. Am început să plâng. De frică. Ce fac acum? Ce fac? Aș vrea să pot spune că azi mă îmbăt cu cel mai adânc ocean de iluzii. De ce nu? Suntem atât de jos și atât de plini cu pământ încât nu poți iubi decât cu o măsură. Mai departe de noi nu sunt stelele ci lumea în care trăim, timpul ce-l scurgi într-o
FĂRĂ CRUCE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366813_a_368142]
-
prohodească, alături de marea mulțime de credincioși veniți din toată țara cu trenul ori cu mașinile sau cu autocarele, de asemenea foarte mulți oameni de știință și de cultură, studenți, cunoscuți ori apropiați și foarte mulți alții, încât a fost un ocean de oameni, o mulțime imensă, de-a dreptul covârșitoare și impresionantă... Toți aceștia au dorit să fie martori și părtași la acest eveniment și moment istoric unic în felul său, înălțător și crucial în viața Bisericii noastre!... Drept urmare, în aceste
PATRIARHUL TEOCTIST... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366809_a_368138]
-
de a se raporta la realitate. Aceste poeme”tablete “ cuprind declarațiile patetic-orgolioasă a autoarei, în care resemnarea virilă se închide ca într-o carapace, e produsul unei mizantropii vizionare, al impulsului frenetic de a sălta ființa în metafizic:”Lâmgă noi, oceanul galactic este plin de trunchiuri din arbori-gingobiloba și delfinii ce se sinucid înghițind pahare după pahare pline cu aer “.( Prin ochii mei speriați). E aici un filon-rămășiță a titanismului romantic, melancolic, neliniștit, dar și trufaș, deși experiența pare mai degrabă
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
Costică acesta îi spunea: „Cum să te las acum să mergi singur acasă? Hai că vin și te conduc!” Și așa se conduceau unul pe altul până terminau de discutat subiectele captivante pe care le abordau. În lumea nouă de peste ocean, unde prima aspectul financiar al existenței umane, nu mulți erau cei care savurau cuvintele și erudiția lui nea Costică Vâlceanu. Cu toate că erau pline de miez... Referință Bibliografică: Costică Vâlceanu - erudiție și marginalizare sau duelul contrariilor? / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
la seral (vulpea când n-ajunge la struguri, nu știu ce zice...!), greutățile m-au băgat în seamă de mic însă n-am lucrat decât puțin în meseria mea. Gând am avut pentru multe, am hălăduit pe întinderile învolburate ale mărilor și oceanelor lumii, am cochetat cu cascadoria exact când fostul mare cascador Pascu a fugit afară (îl dubla ca numeni altul pe F.P în scenele din Haiducii lui Șaptecai și Zestrea domniței Ralu), alături de bunul meu prieten Ion Pampu am tras
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
și greutățile traiului de zi cu zi. Ajuns dincolo de presupusa jumătate biologică (!) a vieții, urmare directă a indeciziilor mele, a întârzierilor, „veșnic” amânărilor în a mă poziționa în raporturilor cu Dumnezeu, într-un întuneric mâlos, țesut demiasmele efemerității, într-un ocean iluzoriu, umplut cu speranțe niciodată sau arareori împlinite, cu trăiri simulat cucernice, păstrate, totuși, în perimetrul decenței și legalității sociale. Amăgindu-mă că Steaua Polară a vieții mele mi se va arăta și mă va ajuta să regăsesc calea adevărată ce
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366954_a_368283]
-
și o complementaritate ontologică. Dumnezeu-Iubire se descoperă pe Sine, împărtășind creaturilor Sale reflecții ale iubirii Sale intratrinitare. La rândul său, omul are nevoie de această iubire pentru a exista și a-și împlini vocația sa, de a se odihni în oceanul ori abisul (adâncul) iubirii divine desăvârșite. În ipostaza și în calitatea de creaturi și chip al lui Dumnezeu, omul poartă în sine un dor divin, este insufletit de "pasiunea divinului". Toate actele sale și de fapt, întreaga sa viață este
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
apelul Lui de chemare la comuniune, prin dragoste, omul o are, deci, în însăși ființa sa, ca un dat ontologic, întrucât el este creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Fac. 1,26). Mișcarea firească a minții se îndreaptă către oceanul înțelesurilor divine. Calist Catafygiotul, autor fiiocalic din secolul al XIV-lea, spune că "mișcarea minții are nevoie de un obiect nesfârșit și nehotărnicit, spre care să se miște potrivit cu rațiunea și cu firea ei. Dar nesfârșit și nehotărnicit cu adevărat
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Dumnezeu, așa după cum o înțelege spiritualitatea ascetică răsăriteană, este împărtășirea de Dumnezeu. Ea culminează în unirea cu El, ca grad suprem de îndumnezeire a ființei umane, trăită de subiectul uman ca o afundare și scufundare în infinitatea lui Dumnezeu, în oceanul iubirii Lui nemărginite. Sfântul Simeon noul Teolog descrie astfel această cunoaștere prin unirea cu lumina dumnezeiască: "Cei ce se apropie și nu o văd decât în parte sunt înspăimântați, înțelegând nesfârșirea și necuprinderea celor ce le văd. Căci, pe măsură ce pătrund
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
eforturilor sale ascetice. Celor care au știut să-și facă din smerenie și curătie mijloace în opera duhovnicească de desăvârșire, Dumnezeu li se descoperă, li se oferă, la sfârșitul tuturor acestor eforturi, în infinitatea bunătății și iubirii Sale, ca un ocean nesfârșit de sensuri și înțelesuri. De acestea, credinciosul se împărtășește potrivit eforturilor sale de spiritualizare, potrivit dorinței sale de curăție și de cunoaștere a adevăratei vieți, cea întru Iisus Hristos. În încheiere, voi sublinia încă odată adevărul și realitatea că
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]