10,695 matches
-
și Ioanide, a lua masa împreună, a pregăti așternutul într-o odaie separată, a călca efectele de îmbrăcăminte. Pentru aceste motive, întrevederile cu Gonzalv aveau un ton mult mai rezervat decât convorbirile în glumă cu Ioanide. Atunci vorbea tot cu ocoluri și cu eufemisme. Gonzalv începu a o vizita cât mai des, încercînd s-o convingă de potrivirea dintre amândoi, spre a face din ea un aliat în contra intenției lui Conțescu de a-l însura cu nepoată-sa. . - Dragă domnișoară, zicea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
piedică în tratative, Gonzalv își convinsese nevasta să facă o vizită Erminiei, spre a-i declara că n-ar fi afectată de o recăsătorire a soțului ei. Aceasta luă ca pretext dorința copiilor de a revedea pe Erminia. După multe ocoluri, madam Gonzalv Ionescu își adună curajul și zise: . - Bieții copii, în curând o să trebuiască să mă despart de ei. . - De ce? Întrebă Erminia făcîndu-se a nu ști nimic. . - Aș fi o piedică în drumul carierei lui Gonzalv. A suferit atâtea nedreptăți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
uzual, termenul negativ este nedrept, și deci pe acesta va trebui să-l declarăm ca viciu. Trasymachos e silit a bate în retragere și a recunoaște că ceea ce el considera un adevăr, e o simplă opinie. Observăm că tot acest ocol pe care-l dă Socrate conceptului analizat nu conduce la nici o definiție a termenului dreptate. Este aproape frustrant pentru cititor să-l urmeze pe Socrate în operațiunea sa de curățire a terenului. Tot ce reușește el să facă este să
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
reluat, ca un blestem, mereu de la început. Noi eram încă așezați pe această orbită când am fost surprinși de ceea ce ni se părea a fi un pașoptism anacronic. Când nu puteam afla ce e cu noi decât făcând până la capăt ocolul prin cultura bimilenară a Europei, Noica a început să vorbească despre "sentimentul românesc al ființei" și despre "spiritul românesc în cumpătul vremii", după ce, prin Eminescu sau Goethe, propusese oricărui tânăr cultural un model de universalitate și de meditație în absolut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cele mai bune traduceri ale acelui începător volum tatonant. Noica a sperat să-l îndepărteze cu vremea de logica făcută ca pur exercițiu în sine sau, mai degrabă, să-l facă s-o reântâlnească după ce ar fi executat un vast ocol prin metafizică. Așa a început acel extraordinar curs privat despre Fenomenologia spiritului a lui Hegel (1967?), în care Noica m-a prins și pe mine, după ce mă cunoscuse în treacăt, la Wald acasă (în vestibul), unde eu venisem pentru o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
însași convocarea acelui congres, mitropolitul și-a rezervat a o face prin altă dispozițiune specială. De când cu războiul oriental se petrec multe lucruri turcești și în Transilvania. Astfel de esemplu în Dobra, ținutul Hunedoarei, există o școală primară centrală a ocolului Dobra la a cării susținere contribuiesc comunele românești ortodoxe. Acuma comisiunea administrativă, un soi de comitet. permanent al consiliului județan, ia hotărârea de a desființa acea școală de model. Parohul Dobrei, d. Romul de Crainic, povestește în "Telegraful romîn" astfel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îndeobște colonizați, aveau scutirile și dreptățile lor, c-un cuvânt un popor liber de țărani și de păstori. Și cum era acest popor se poate judeca de împrejurarea că, chiar la 1777, Austria avea de scop a împărți Bucovina în "ocoale de oșteni pedestri" după cum era în Slavonia și în Croația, căci, zice vechiul manuscript, "lăcuitorii au la slujba războiului putere și îndrăzneală, iar spre plata birului nu au bani". Si ce au devenit astăzi obârșia Moldovei? Făgăduit-au fost Austria
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întocmai unei salbe ale cărei verigi de legătură se constituie din colțurile moșiilor respective, foarte bine conservate pentru latura estică, concretizându-se într-o uniune de obști, a cărei existență se va regăsi, mai târziu, în ceea ce s-a numit ocolul Bârladului. Enumerăm numele acestor sate, așa cum le-am întâlnit în documentele văzute de noi, pornind de la hotarul de sud al Tecuciului: Cămileștii, Drăgăneștii, Durăștii, Trohăneștii, Corpăceștii (Tămășeni), Bozieștii de Sus, Bozieștii de Jos, Torceștii, Blăjerii de Sus, Iveștii, Blăjerii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
loc nu și-ar fi avut motivație și nici nu s-ar fi putut realiza dacă în 1817 stăpânirile pe bătrâni ar fi fost fixate și pe teren. Patru ani mai târziu, polcovnicul Sandu Avram, ajuns între timp privighetor la ocolul Bârladului, de care depindea din punct de vedere administrativ și satul Umbrărești, a fost reclamat de obștea satului „pentru mai multe obijduiri” pricinuite consătenilor săi. Printre „multele obijduiri” enumerate în jalba dată de către „obștea lăcuitorilor răzăși din satul Umbrărești-răzăși” Isprăvniciei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au ales și stâlpit cumpărăturile, așa cum ceruse în 1852, și că are părți la venituri în bătrânii din care făcuse cumpărăturile și în acelea părți moștenite de la înaintașii săi. Sandu Avram, om lacom, abuzând de funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor din Tecuci, pe nume Mihalache Alexeevici. Se încheie un contract cu arendașul, iar proprietarul convinge pe câțiva dintre răzeși să-i susțină scopurile iscălind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Raportul numeric dintre ele a variat în decursul timpului în defavoarea celor din prima categorie. Face notă discordantă față de această opinie Alex. I. Gonța. El nu vede după „întemeierea statului feudal ca și mai târziu decât: 1- sate puse sub administrația ocoalelor domnești; 2- sate încredințate boierilor, indiferent dacă boierii sunt pani sau simpli slugi, puse sub administrația ținuturilor; 3- sate mănăstirești sau episcopale și; 4 - slobozii, numai mănăstirești, la început, în secolul al XIV-lea și abia mai târziu și boierești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dacă țăranii dintr-un sat întâlnit într-un document sunt megieși liberi, ori dependenți de boieri sau mănăstiri, va trebui neapărat să raporteze satul la centrul administrativ sub a cărui supraveghere este. În felul acesta, dacă satele vor fi de ocol, locuitorii lui (sic) sunt megieși liberi. Dacă satele vor fi sub controlul unui ținut, țăranii vor fi boierești sau mănăstirești, chiar dacă vor fi din slobozii”. În consecință, ar fi libere doar satele care, sub raport administrativ, ar depinde de un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuitorii lui (sic) sunt megieși liberi. Dacă satele vor fi sub controlul unui ținut, țăranii vor fi boierești sau mănăstirești, chiar dacă vor fi din slobozii”. În consecință, ar fi libere doar satele care, sub raport administrativ, ar depinde de un ocol; se înțelege că e vorba de satele ce aparțin de ocoalele domnești din jurul târgurilor, cum ar fi, spre exemplu, ocolul târgului Tecuci, care avea sub jurisdicția sa administrativă sate precum: Cămileștii, Ocheșăștii, Săseștii, toate aservite și nu libere. Apoi, Al.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
controlul unui ținut, țăranii vor fi boierești sau mănăstirești, chiar dacă vor fi din slobozii”. În consecință, ar fi libere doar satele care, sub raport administrativ, ar depinde de un ocol; se înțelege că e vorba de satele ce aparțin de ocoalele domnești din jurul târgurilor, cum ar fi, spre exemplu, ocolul târgului Tecuci, care avea sub jurisdicția sa administrativă sate precum: Cămileștii, Ocheșăștii, Săseștii, toate aservite și nu libere. Apoi, Al. I. Gonța adaugă, accentuând confuzia: „în toate documentele emise, pentru boieri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
chiar dacă vor fi din slobozii”. În consecință, ar fi libere doar satele care, sub raport administrativ, ar depinde de un ocol; se înțelege că e vorba de satele ce aparțin de ocoalele domnești din jurul târgurilor, cum ar fi, spre exemplu, ocolul târgului Tecuci, care avea sub jurisdicția sa administrativă sate precum: Cămileștii, Ocheșăștii, Săseștii, toate aservite și nu libere. Apoi, Al. I. Gonța adaugă, accentuând confuzia: „în toate documentele emise, pentru boieri sau mănăstiri, țăranii dependenți se subînțeleg sub cuvântul «sat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și sunt contemporane cu cele ale satelor și moșiilor vecine, cu care au asemănări și se identifică sub aspectul limitelor și structurilor teritoriale, formând laolaltă ceea ce N. Iorga a numit „tovărășii de sate”. Apoi, acestea au devenit „confederații teritoriale” ori „ocolul mai multor sate”. De asemenea, împărțirea satului numai pe patru bătrâni, aproximativ la fel cu Lieștii, împărțit pe cinci bătrâni, ar pleda tot pentru ipoteza enunțată, a exitenței vetrei satului Torcești din vechime. Cei patru bătrâni pe care a umblat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încunoștiința printr-o scrisoare pe stăpânul moșiei, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu despre faptul că „un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din Siret spre răsărit, sugerând proprietarului să intervină și să ceară privighetorului de ocolul Bârladului să facă cercetare și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui hotar „vechi” pe Siret, între moșia Torcești și cea a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să urce pe tronul Moldovei. În schimb, manifestă deosebit interes pentru cultura apuseană, trimițându-și feciorii să studieze la Berlin. În același timp se comportă cu dispreț și rea-credință în raporturile cu țăranii clăcași de pe moșie și chiar cu autoritățile ocolului Bârlad și ale ținutului Tecuci. Într-o atare postură îl surprindem parcurgând filele dosarului rezultat în urma procesului, pe care l-a avut între anii 1848-1849, cu locuitorii din Torcești, față de care autoritățile locale ale statului, Isprăvnicia și Ocolul, au manifestat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu autoritățile ocolului Bârlad și ale ținutului Tecuci. Într-o atare postură îl surprindem parcurgând filele dosarului rezultat în urma procesului, pe care l-a avut între anii 1848-1849, cu locuitorii din Torcești, față de care autoritățile locale ale statului, Isprăvnicia și Ocolul, au manifestat înțelegerea legală corespunzătoare. Iritat și nemulțumit, Panait Balș se adresează Departamentului Trebilor din Lăuntru (MinisteruI de Interne de azi), reclamând că, „în mai multe rânduri, locuitorii nu să supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Totodată, aprecia că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Drăgăneștii lui Mihail Sturza, viitorul domn, apar „45 birnici breslași și doar 13 birnici havaliți”. De fapt, cei 45 breslași de la Drăgănești și cei 3 de la Condrea sunt singurii înscriși la respectiva categorie fiscală din toate cele 19 sate ale ocolului Bârlad. În interiorul fiecărei categorisiri fiscale de bază exista o stratificare social-economică bine precizată, dar mai interesantă și demnă de relevat ni se pare a fi aceea din rândul birnicilor, puțin evidențiată în lucrările de profil și puțin cunoscută până acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situație a morilor din ținutul Tecuci, în care să se arate: satul; „ce soi de mori și câte suntu vaporisâte”; de apă; de cai sau de boi; de vânt; „câte cetferte obștești să macină pe la mori într-o zi”. La ocolul Bârladului sunt înregistrate mori de apă la: -Negrilești 1 moară cu 2 pietre; -Drăgănești 1 moară cu 6 pietre a prințului Mihail Sturza; -Torcești 2 mori cu 6 pietre; -Diecheni (Bucești) 2 mori de vânt cu 2 pietre. Pentru moara
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționat, hrăpărețul negustor tecucean Manolache Alicsăevici, despre care am relatat într-un capitol precedent. E de observat că locuitorii răzeși nu se vor lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp a funcției de privighetor la ocolul Bârladului de care depindea și satul Umbrărești, nici de clauzele contractuale puse fără știrea și voia celor mulți, ei acționând în judecata Isprăvniciei cazul ilegal, cerându-și și apoi câștigându-și drepturile uzurpate prin înșelăciune. Faptul este instructiv întrucât ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
banii la vremea respectivă erau monede din argint de la 0,50 lei - la 5 lei, iar cele de 10 și 20 erau din aur, deci banul avea valoare mare, era monedă forte. Ar mai fi de consemnat că la Judecătoria ocolului Tecuci, pentru autentificarea documentelor de înființare a băncii, nu s-au prezentat cei numiți în componența organului de conducere, ci, pe 13 ianuarie 1905, la Tecuci, „în pretoriul acestei judecătorii s-au prezentat d-lor preotul Vasile Hâncu și Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oamenii se încumetau să treacă cu piciorul, chiar și alaiuri de nuntă mergând la biserică pentru cununie. Absența podurilor fixe de pe teritoriul localității noastre, până în epoca modernă, rezultă și dintr-o situație (vidomostie) cu referire la „poduri și podețe din ocolul Bârladului” (plasa Ivești) din 1839, în care găsim menționate poduri peste Bârlad la Liești, Bucești, Drăgănești, dar nu și la Umbrărești. Deducem că ceea ce localnicii noștri au numit o bună bucată de vreme Podul Vechi și despre care am pomenit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costăchești și cei care au urmat, pe de o parte, răzeșii umbrăreșteni, pe de alta. Porunca domnească din 1835 s-a concretizat și printr-un „luminat hrisov ce este la mâna răzășilor de moșia Umbrărești” și potrivit căruia, privighetorul de la ocolul Bârladului se deplasează la fața locului și restabilește „stăpânirea răzășilor de Umbrărești despre părțile dumneaei postelniceasa Elencu Manu pe temeiul hotarnicei Zberii și a răposatului aga Petrache Negrea”, consemnează și funcționarul statului într-o nouă hotarnică prin care punctează vechile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]