9,482 matches
-
-a. Adulți: se descurcă singuri, dar au nevoie de supraveghere. Retardare mintală moderată (în sistemul de învățământ: persoane cu debilitate medie) 35/40-50 10 Performanțe școlare: clasa a 2-a. Adulți: au nevoie de supraveghere și pot lucra în centre ocupaționale. Retardare mintală severă 20-40 3-4 Nivel minim de autoîngrijire; plasament în centre comunitare. Retardare mintală profundă Sub 20 1-2 În multe cazuri, se asociază cu handicapuri multiple; este nevoie de supraveghere și de plasare în centre ocupaționale. Sursă: DSM-IV-TR (APA
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
lucra în centre ocupaționale. Retardare mintală severă 20-40 3-4 Nivel minim de autoîngrijire; plasament în centre comunitare. Retardare mintală profundă Sub 20 1-2 În multe cazuri, se asociază cu handicapuri multiple; este nevoie de supraveghere și de plasare în centre ocupaționale. Sursă: DSM-IV-TR (APA, 2000). *În DSM-IV-TR, se spune „aproximativ 70” pentru a compensa eroarea de 5% pe care o au testele de evaluare intelectuală, iar intervalul de încredere rezultat este de 65-75. Perturbarea funcției adaptative. Funcționarea adaptativă presupune o gamă
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cu cel puțin șase luni dinaintea consultației, de preocuparea legată de durere, iar evaluările medicale nu pun în evidență o patologie organică sau un mecanism fiziopatologic responsabil de aceasta, sau dacă există o patologie organică corelată, durerea, declinul social și ocupațional ce rezultă de aici sunt mult în exces fată de cât ar fi de așteptat din datele fizice. b)Cenestopatiile - sunt percepții dezagreabile, atipe, mobile, cu caracter de durere surdă, dar și de furnicături, amorțeli, arsuri, înțepături etc. necaracteristice pentru
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
și poate chiar mai bine la un alt loc de muncă, cu alte cerinte și competențe decât persoanele mai în vârstă, ceea ce amplifică riscul de a fi șomer cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp. Tinerii au o mobilitate ocupațională ridicată, ei sunt dispuși la experimentări în mai mare măsură decât populația mai în vârstă. Ei acceptă cu mai multă ușurință schimbarea unui loc de muncă sigur cu altul mai puțin sigur, dar mai bine remunerat și care îi solicit
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
profesională sau recalificare, policalificare și reciclare sunt concepte care presupun însușirea unor cunoștințe și deprinderi cu caracter de noutate, sporirea valențelor profesionale și a competenței factorului muncă. Reconversia profesională sau recalificarea presupune o nouă calificare, profesie sau meserie, noi structuri ocupațional profesionale. Reciclarea presupune împrospătarea și îmbogățirea sistematică a cunoștințelor într-un domeniu profesional sau aprofundarea unui anumit domeniu al specialității de bază. Indiferent de formele concrete de realizare, fiecare dintre aceste forme și toate la un loc îndeplinesc o serie
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
recunoscută (metoda conventională, cel mai des folosită); Testarea competențelor (de exemplu, aplicarea internatională a testului PISA, in 2000, pentru a evalua capacitatea de citire, calcul și întelegere). Estimarea productivității pe baza unor indicatori efectivi, precum nivelul venitului, securitatea muncii, statutul ocupațional, etc. Trebuie spus că toate cele trei metode sunt aplicabile pentru măsurarea capitalului uman la nivel microeconomic. Astfel, poate fi explicată diferența de venit salarial, poate fi argumentată nevoia de a investi în resursele umane ale unei firme, dar este
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
etică și comunitatea estetică / 101 2. Comunități anarhice și comunități intenționale / 102 3. Comunitatea iluzorie / 103 4. "Calea" americană / 105 5. Comunitatea ca tipologie / 105 6. Petre Andrei și tipologia comunitară / 107 7. Tipologia comunitară clasică rural-urban / 108 8. Comunitățile ocupaționale / 109 8.1. Ghildele / 110 9. Abordare macro și abordare micro / 111 10. Este familia o comunitate? / 113 10.1. Familia în istorie / 113 10.2. Nepotism și reciprocitate / 115 Capitolul VII. Dinamică socială / 117 1. Trecerea sat oraș / 117
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
locului se strecoară în analizele lor. Aceasta se observă în îndemnul de a întări guvernământul local și în recomandarea de a construi organizații la nivel local și la nivelul cartierelor. Cea mai presantă imagine a comunității este aceea a comunității ocupaționale de mineri, pescari, oțelari, agricultori etc. unde membrii erau legați de o arie restrânsă. Imediat după acestea vine vecinătatea, caracterizată de o economie a întrajutorării, de stimă și respect inter-generațional. Fiecare dintre cele trei tipuri de comunitarism identificate de Frazer
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de a le menține în tensiune așa cum trebuie și de a încuraja rafinarea și elaborarea lor" (Selznick, 1992: 364). De asemenea, nu trebuie să considerăm comunitățile incomplete ca deficitare din punct de vedere moral. Diferite tipuri de comunități politice, religioase, ocupaționale, instituționale, internaționale vor prezenta mixturi diferite ale acestor elemente. De exemplu, o comunitate religioasă poate pune accentul pe istoricitate și mutualitate etc. Forța sau slăbiciunea legăturilor comunitare este funcție (și) de proporția în care intră în componența lor elemente de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la modul colectiv. Datorită acestor apartenențe, relația cu comunitatea mai largă poate fi îmbogățită. Uneori însă pluralitatea își relevă originea normativă. Este de dorit să existe o diferențiere sănătoasă a instituțiilor și a diferitelor grupuri (personale, familiale, etnice, locale și ocupaționale), fiecare păstrându-și specificul și îndeplinindu-și funcțiile. Slăbiciunea esențială a pluraliștilor ține de faptul că ei consideră că în mod automat binele individului este asigurat prin autonomia grupului. Dar cum grupurile subsidiare pot fi mai opresive chiar decât statul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o firmă (dacă angajații încep să interacționeze pe coordonate multiple) sau o Biserică, alții chiar că state întregi ar putea fi comunități! Comunitatea este privită la toate nivelurile: micro, mezo, macro. La Etzioni, comunitățile includ familii, cartiere, grupuri profesionale sau ocupaționale, localități mici, orașe, națiuni, ba chiar și Uniunea Europeană. Dimensiunea relativă a comunităților ajunge aproape de relativism la Steeves. Doar "intuitiv", comunitatea pare să fie mai mare decât legăturile familiale, prietenii de familie etc. Cât de mult se poate extinde, este o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunități constituite în jurul cluburilor sau asociațiilor, comunități religioase, naționale, morale, etnice, parțiale, naturale, deschise, închise, empirice, normative, comunități dispersate, comunități intermitente (care se adună funcție de ritmurile agricole, de exemplu), de idei, de memorie, de criză, comunitatea de sânge, de rudenie, ocupațională etc., de cuprinderi și aspirații din cele mai diverse. Există de asemenea forme care doar aproximează comunitatea, altele care o falsifică ș.a.m.d. Fără a releva întregul inventar care nu ne interesează în contextul textului de față, și nici
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Conflict și răscoală Clivaje și revoluție Viață socială orientată regional Viață socială centrată pe ocupație Integrare Alienare și înstrăinare Acceptarea normelor și conflictelor prin consens Absența normelor, înstrăinare de norme sau anomie Redundanță socială mare Redundanță socială scăzută 8. Comunitățile ocupaționale Comunitățile ocupaționale se bucură de o atenție aparte din partea unor gânditori datorită importanței pe care o au pentru căpătarea de către relațiile din grup a caracteristicilor specifice comunităților. Salaman definește două tipuri de astfel de comunități. Un tip este reprezentat de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
răscoală Clivaje și revoluție Viață socială orientată regional Viață socială centrată pe ocupație Integrare Alienare și înstrăinare Acceptarea normelor și conflictelor prin consens Absența normelor, înstrăinare de norme sau anomie Redundanță socială mare Redundanță socială scăzută 8. Comunitățile ocupaționale Comunitățile ocupaționale se bucură de o atenție aparte din partea unor gânditori datorită importanței pe care o au pentru căpătarea de către relațiile din grup a caracteristicilor specifice comunităților. Salaman definește două tipuri de astfel de comunități. Un tip este reprezentat de comunitățile cvasi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se bucură de o atenție aparte din partea unor gânditori datorită importanței pe care o au pentru căpătarea de către relațiile din grup a caracteristicilor specifice comunităților. Salaman definește două tipuri de astfel de comunități. Un tip este reprezentat de comunitățile cvasi ocupaționale, "acele comunități care sunt rezultatul unei arii sau loc de muncă izolat geografic sau segregat spațial, dominat de o singură firmă sau industrie" (Salaman, 1974: 20). În astfel de cazuri, modelele de interacțiune asemănătoare celor din comunități trebuie să apară
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
modelele de interacțiune asemănătoare celor din comunități trebuie să apară, vrând nevrând. Orice va reduce auto-suficiența regiunii va conduce la o dezagregare a comunității. El se ocupa însă doar de al doilea tip, de ceea ce consideră a fi adevăratele comunități ocupaționale, care rezultă din specificul activității membrilor și nu din simpla izolare geografică. Elementele definitorii ale acestor comunități ocupaționale sunt: membrii acestora se văd pe ei în termenii rolului lor ocupațional; imaginea lor despre sine este centrată pe rolurile lor ocupaționale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
conduce la o dezagregare a comunității. El se ocupa însă doar de al doilea tip, de ceea ce consideră a fi adevăratele comunități ocupaționale, care rezultă din specificul activității membrilor și nu din simpla izolare geografică. Elementele definitorii ale acestor comunități ocupaționale sunt: membrii acestora se văd pe ei în termenii rolului lor ocupațional; imaginea lor despre sine este centrată pe rolurile lor ocupaționale, astfel încât se văd ca polițiști, tipografi etc., și ca oameni cu anumite abilități, calități și interese; membrii acestor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
al doilea tip, de ceea ce consideră a fi adevăratele comunități ocupaționale, care rezultă din specificul activității membrilor și nu din simpla izolare geografică. Elementele definitorii ale acestor comunități ocupaționale sunt: membrii acestora se văd pe ei în termenii rolului lor ocupațional; imaginea lor despre sine este centrată pe rolurile lor ocupaționale, astfel încât se văd ca polițiști, tipografi etc., și ca oameni cu anumite abilități, calități și interese; membrii acestor comunități ocupaționale împărtășesc un grup de referință; în fine, membrii acestor comunități
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ocupaționale, care rezultă din specificul activității membrilor și nu din simpla izolare geografică. Elementele definitorii ale acestor comunități ocupaționale sunt: membrii acestora se văd pe ei în termenii rolului lor ocupațional; imaginea lor despre sine este centrată pe rolurile lor ocupaționale, astfel încât se văd ca polițiști, tipografi etc., și ca oameni cu anumite abilități, calități și interese; membrii acestor comunități ocupaționale împărtășesc un grup de referință; în fine, membrii acestor comunități ocupaționale se asociază cu și își fac prieteni mai degrabă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
membrii acestora se văd pe ei în termenii rolului lor ocupațional; imaginea lor despre sine este centrată pe rolurile lor ocupaționale, astfel încât se văd ca polițiști, tipografi etc., și ca oameni cu anumite abilități, calități și interese; membrii acestor comunități ocupaționale împărtășesc un grup de referință; în fine, membrii acestor comunități ocupaționale se asociază cu și își fac prieteni mai degrabă din alți membri ai comunității ocupaționale. "Membrii comunităților ocupaționale derivă satisfacție intrinsecă din munca lor și o văd ca pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
imaginea lor despre sine este centrată pe rolurile lor ocupaționale, astfel încât se văd ca polițiști, tipografi etc., și ca oameni cu anumite abilități, calități și interese; membrii acestor comunități ocupaționale împărtășesc un grup de referință; în fine, membrii acestor comunități ocupaționale se asociază cu și își fac prieteni mai degrabă din alți membri ai comunității ocupaționale. "Membrii comunităților ocupaționale derivă satisfacție intrinsecă din munca lor și o văd ca pe o activitate în care ei pot exercita creativitate, responsabilitate și inteligență
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tipografi etc., și ca oameni cu anumite abilități, calități și interese; membrii acestor comunități ocupaționale împărtășesc un grup de referință; în fine, membrii acestor comunități ocupaționale se asociază cu și își fac prieteni mai degrabă din alți membri ai comunității ocupaționale. "Membrii comunităților ocupaționale derivă satisfacție intrinsecă din munca lor și o văd ca pe o activitate în care ei pot exercita creativitate, responsabilitate și inteligență" (Salaman, 1974: 28). Între activitatea profesională și cele non-profesionale nu apare nicio barieră, neexistând niciun
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ca oameni cu anumite abilități, calități și interese; membrii acestor comunități ocupaționale împărtășesc un grup de referință; în fine, membrii acestor comunități ocupaționale se asociază cu și își fac prieteni mai degrabă din alți membri ai comunității ocupaționale. "Membrii comunităților ocupaționale derivă satisfacție intrinsecă din munca lor și o văd ca pe o activitate în care ei pot exercita creativitate, responsabilitate și inteligență" (Salaman, 1974: 28). Între activitatea profesională și cele non-profesionale nu apare nicio barieră, neexistând niciun caz cunoscut de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
satisfacție intrinsecă din munca lor și o văd ca pe o activitate în care ei pot exercita creativitate, responsabilitate și inteligență" (Salaman, 1974: 28). Între activitatea profesională și cele non-profesionale nu apare nicio barieră, neexistând niciun caz cunoscut de comunitate ocupațională în care să nu fie prezenți cel puțin doi dintre cei trei determinanți. În fine, relevantă este distincția făcută de Merton între comunitățile ocupaționale locale și cele cosmopolite. Local înseamnă orientat spre și interesat de imediat, de lumea locală, fie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Între activitatea profesională și cele non-profesionale nu apare nicio barieră, neexistând niciun caz cunoscut de comunitate ocupațională în care să nu fie prezenți cel puțin doi dintre cei trei determinanți. În fine, relevantă este distincția făcută de Merton între comunitățile ocupaționale locale și cele cosmopolite. Local înseamnă orientat spre și interesat de imediat, de lumea locală, fie aceasta orașul sau locul de muncă. Cosmopolit înseamnă orientat spre și interesat de lumea largă, de dimensiunea națională sau și mai mult, sau de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]