2,391 matches
-
Da, tata e la pușcărie. Nu știu când iese. Sunt orfană! Așa zice mama când o apucă tristețea și se pune pe plâns. „Am rămas văduvă! Nu mai sunt nimic! Fata mea e orfană! Vai de noi, fata mea-i orfană!“ Pe Adam l-a pufnit râsul. Ea avea pielea mai Închisă decât a lui, deși nu prea semăna cu ceilalți. și vorba Îi era cumva deosebită de a lor. — Mă cheamă Neng. Dar pe tine? L-a gâdilat cu frunza
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ce fel se schimba. Stătea În pat și se tot Întreba din ce pricină era oare furios. și, pentru că nu găsea nici un răspuns, se Înfuria și mai tare. Dintr-odată, pe când era la școală, a Înțeles că, de fapt, era orfan. Niciodată nu pricepuse asta pe deplin, pentru că mulți dintre cei din clasa lui păreau să fie orfani. Se Întâmpla adesea ca vreunul să lase baltă școala și să rămână să muncească Într-o orezărie sau să dea o mână de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
amândoi părinții, anak yatim piatu. E important să vorbim cât mai corect limba noastră indoneziană, le-a mai spus profesorul acela, să o folosim cu grijă și cu mândrie. Toate astea l-au tulburat profund pe Adam. Devenise el oare orfan o dată, sau de două ori? Era un adevărat orfan, unul mai de plâns decât ceilalți? Ajuns acasă, a consultat dicționarul lui Karl, care rămăsese pe etajera cea mai de sus și mai prăfuită a bibliotecii, asemenea unei relicve uitate, interzise
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îndată ce te-am văzut mi-am dat seama că ai fi perfect pentru treaba asta. Arăți ca un copil decent dintr-o familie bună, chiar dacă acum ești unul de-al nostru. S-a uitat scurt la ceas. Acum, micul meu orfan, e vremea să te duci. — Dar ce-i clădirea asta de fapt? a Întrebat Adam făcând primii pași. — E un hotel. Hotelul Java. După numai câțiva pași, a auzit În urmă hârșâitul unui chibrit care se Încăpățâna să se aprindă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
eu, mâncat de boală cine știe pe unde, îndră gostit de tine, my fair lady of the world wide web, care ești copia mea fidelă, și nu remodelarea virtuală a unei fete reale, gata să las în urmă o mamă orfană și mută, o fostă iubită consolată și un nefrate pornit să mă exorcizeze complet. Să fim serioși. Bineînțeles că mai sunt lucruri pe care nu vi le-am spus și bineînțeles că v-ați plictisit de micile mele stratageme aucto
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
venit să-ți stâmpăr patima, Năstăsie! Și să-ți arăt cât de dragă-mi ești tu mie... Fugi cât mai repede, Dorine dragă! Să știi că-i cu ochii pe noi!.. Ne omoară pe-amândoi, Dorine! Și-mi rămân copilașii orfani de mamă, Dorine! Pleacă! Dispari cât mai iute! Nu mi-ar fi prea moale dacă ar afla că te am drăguț!.. Dispari că nenorocirea-i gata, Dorine! Ariton și-a potrivit bărdița la brâul de la spate, a sărit din podul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în sutană, însoțindu-se doar de un toiag și de un vas de alamă. Peregrina fără vreo direcție anume, ajutând viața în toate manifestările ei: o plantă bolnavă, un câine vagabond cu care-și împărțea picul de hrană, un copil orfan, un gospodar copleșit de necazuri sau un bătrân beteag. Se hrănea cu fructe și rădăcini sălbatice sau cu puțină mâncare pe care o mai puneau țărani în vasul său de alamă, bea apă din râuri folosindu se de un filtru
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fie secret? Îți spun. Ascultă. E, la noi, acolo-n Bogdănița, un Iordache. Un Costică Iordache. Om de-al nostru. De-al satului. Numai, că, e inginer. Cum e de-al satului, dacă-i inginer? Uiteașa. A pornit În lume orfan de ambii părinți. L-a crescut un fel de bunic. Din Focșani. Cum de l-a crescut acela? Asta nu ți-o pot spune, dar, ce pot să-ți spun, sigur, e, că, l-a crescut bine. Cum, adică, bine
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
doar Maria. Maria, unde-i cățaua voastră? Nu știu. Da ce treabă aveți cu ea? Vreau s-o omor. Da de ce? Fiindcă m-a lăsat flămând. Mi-a mâncat toată mâncarea. Și pentru atâta lucru vreți să lăsați șase căței orfani? Lăsați că avem noi mâncare destulă. Da și mâncari aveț? Chefali, borș de pește, sarmale și am uitat, a vem și saramură de biban cu mămăligă caldă. Atunși n-am s-o mai omor. Îl invitam, cum spuneam, de multe
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fetiță. Nu știu din care cauză dar soția lui Alexandru Marian a trecut la cele veșnice, moment pe care, durerea compozitorului l-a transformat într-un vals, în sine un monolog despre viață și moarte, despre drama unui copil rămas orfan, despre neîmplinirile unui bărbat tânăr. Dar așa cum se întâmplă în viață, cineva, tot un ofițer, a intrat cu cizmele în lăuntrul durerii sale, jignind memoria soției. Era prea mult. Ofițerul muzician l-a pălmuit pe netrebnic și l-a provocat
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
spune Sfântul Fără-Mațe la microfonul care atârnă deasupra volanului. Și Tovarășa Lătrău spune „Bine”. Se apleacă să scoată eticheta de pe una din valize. Tovarășa Lătrău vâră eticheta în buzunarul ei măsliniu, apoi ia cealaltă valiză și urcă în autocar. Valiza orfană rămâne abandonată, singură pe trotuar, și Tovarășa Lătrău se așază și spune: — OK. Spune: Dă-i drumul. Cu toții lăsaserăm bilete cu explicații în dimineața aia. În zori. Strecurându-ne în vârful picioarelor, cu valizele după noi pe scări întunecoase, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
o țigară atârnând dintre buzele ei roșii-roșii. Franțuzoaica asta întoarsă din morți. Salvată, și ținută dreaptă de centura de siguranță. O persoană transformată într-un obiect, acum transformat la loc într-o persoană. Animăluțele oloage, tigrii roși, ursuleții și pinguinii orfani, sunt toți aliniați în dreptul lunetei. Pisica e printre ei, adormită în soare. Toți fac tai-tai cu mâna. Cora o ia pe autostradă, derapând cu spatele, mergând deja de două ori mai repede decât limita de viteză. Sedanul ei maroniu trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și mai luminoase zile sunt înnegurate pentru un suflet trist. Bucurie Adevărata bucurie pentru om este aceea care iradiază din sufletul său. Sfat Nu aștepta dărnicie de la avar și clemență de la tiran. Frustrare Frustrarea afectivă pe care o trăiesc copiii orfani ori abandonați nu poate fi compensată de nimic altceva. Neputință Nu poți fi corect și neîntinat într o adunătură de răufăcători. Preocupări Pe adolescenți și tineri îi preocupă cel mai mult aspectul fizic și dragostea. Prioritatea vârstnicilor este sănătatea și
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
din Conspirație era o parafrază a originalului genevez.“ 12. Aceste două cărți - cea a lui Nilus, care va fi Însușită de grupări fanatice și care va pricinui vărsări de sânge, ca și cea de‑a doua, cea sacrificată, anonimă, unică, orfană printre atâtea alte cărți - deci două creații divergente ale spiritului uman, atât de asemănătoare și totuși atât de diferite, zăcuseră timp de aproape șaizeci de ani la o distanță de patru litere, ca‑ntr‑un interval cabalistic (chiar și cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
vreme. Prin comparație, biserica ortodoxă nu face aproape nimic. Nu admit replică la această afirmație, pentru că un bătrân fără bani sau un copil fără părinți nu poate beneficia de un consult gratuit la cabinetul mitropoliei, de exemplu. Sau câți copii orfani crește mitropolia ? 7 - se spunea la un Crăciun acum un an. Asta înseamnă nimic. Eu cred că mânăstirile sunt destul de bogate ca să crească fiecare în parte măcar 20 de copii, iar pentru 2-3 case de bătrâni s ar găsi sponsori
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
că a fost activistă de partid pe linie de pionieri în regimul comunist. Provine dintr-o familie cu mulți copii din Prundul Bârgăului. Rămân de mici doar în grija tatălui, mama lor moare când naște ultimul copil. Profită că este orfană și face carieră în structurile comuniste. Deși mi-a povestit toată viața ei în cele două zile de când sunt la ea, nu e limpede cum a ajuns în Australia. Mi s-a părut că nu vrea să aprofundeze aceste amănunte
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
aleargă strigându-și nefericirea pe "ulițele" Sydney-ului de parcă ar fi în Prundul Bârgăului, când e acolo "se face fericită", cum spune ea, să plesnească rudele și prietenii de ciudă, să vadă cine este ea, o bogătașă din Australia, nu o orfană sărăntoacă, mi-a povestit cum demult, în prima ei tinerețe, atunci când a ajuns învățătoare, din primul salariu și-a cumpărat o rochie, apoi s-a plimbat prin târgul de la Năsăud cu un buchet mare de flori în brațe, așa, alene
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
îngroape pe mamă. Însă, așa cum probabil știi, sau poate nu știi, domnule J.L.B. Matekoni, când moare o femeie mosarwa care încă alăptează un bebeluș, ei îi îngroapă și bebelușul. Pur și simplu, n-au suficientă mâncare ca să hrănească un bebeluș orfan de mamă. Asta e situația. Fetița s-a ascuns după un tufiș și a privit cum îi iau mama și frățiorul. Terenul era nisipos acolo și n-au putut să sape decât o groapă puțin adâncă, în care au așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
nedumerire așternută pe chip. Știa că el mai face câte o reparație la orfelinat și era conștientă de puterea de convingere a lui Mma Silvia Potokwane. Probabil își închipuie, presupuse el, că domnul J.L.B. Matekoni a luat doi dintre copii orfani să-i fotografieze. În nici un caz nu și-ar imagina că-i are în față pe domnul J.L.B. Matekoni și pe cei doi copii adoptivi ai lui, în curând și copii ei adoptivi. Mma Ramotswe rupse tăcerea. — Ce mai faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
trecu prin minte. O să mor. O clipă simți că-l încearcă un regret nespus că n-o să se mai însoare niciodată cu Mma Ramotswe, că o să se stingă din viață tot burlac, că cei doi copii vor fi din nou orfani și că Tlokweng Road Speedy Motors va fi închis. Dar inima nu i se opri, ci continuă să bată, iar Mma Ramotswe și peisajul înconjurător rămaseră, cu îndărătnicie, pe loc. Mma Ramotswe se uită întrebător la domnul J.L.B. Matekoni. Stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
nu uiți că aici, acasă, n-am să încetez a lucra pentru întoarcerea domniei tale, oricât de des mi s-ar făgădui scurtarea cu un cap. LIANA: Îți mulțumesc, bunule prieten. Mă duc să-mi pun strai sărac de copilă orfană și să-mi adun într-o legătură cele trebuincioase la drum lung. Rămâi cu bine și nu mă uita! POSACUL: Umblă sănătoasă! Și când ne-om revedea, să-ți fie ochii senini și sufletul plin de soare. (Liana iese pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cel făcut de tine și dat lui Ceaun. După ce m-am mirat de asta, m-am mai mirat o dată pentru slova scrisului tău, care dovedește că nu ți-a fost urâtă citirea și scrierea. Dacă n-ai fi o fată orfană și pribeagă, aș crede c-ai avut dascăli pricepuți, cum au doar odraslele dregătorilor mari. LIANA: Silința-i cel mai bun dascăl, Măria Ta. Însă dacă omu-i nedoritor de învățătură, îi poți aduce la căpătâi toți dascălii din lume, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai bun dascăl, Măria Ta. Însă dacă omu-i nedoritor de învățătură, îi poți aduce la căpătâi toți dascălii din lume, tot înțelenit și fără pricepere va rămâne. LIOARA: Mă aflu uimită ascultându-te. Oare să fii cu adevărat un copil orfan și fără sprijin? LIANA: Așa este, luminată stăpână. Tată nu mai am, iară pe maica mea abia o mai țin minte, ca printr-o ceață. În locurile din care-am pribegit îmi era prieten doar un înțelept bătrân, care nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
prin funduri de livadă cu aluni, printre garduri fumurii și solitare ce se uită-n urma noastră cu mirare... B3: Și, din treacăt, ici și colo, să culegi sânziene cu tulpinile întregi, margarete, scânteioare și aglice un buchet de flori orfane și calice, lung în coadă și ghimpos și cu țărână; la plecare, să-l ții falnic într-o mână, dar, cu vremea, desfoiat, să-ți pară greu și, la urmă, să mi-l dai să-l duc tot eu... * F2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
spre mama ta. Moartea aceasta fără durere, pe neașteptate, m-a chinuit în lunile care au urmat mai mult decât aș fi crezut. M-am trezit într-o noapte și, în bucătărie, între frigider și masă, am descoperit că sunt orfan nu de el, ci de dorința de a avea un tată, de o posibilitate îndepărtată pe care el probabil o păstra și pe care eu, din orgoliu, n-am luat-o niciodată în considerare. Remușcarea se cristalizase în sufletul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]