7,850 matches
-
Dacia au fost retrase armata ș( administrația romane" (Constantiniu, 1999: 54). Așa cum arată Ilie Bădescu, "Istoria rom(nilor s-ar fi "rupt" (n acel mileniu "nescris" dar plin de bogăția probelor arheologice ș( etnografice, dacă societățile țărănești din aria "Romaniei orientale" n-ar fi (nălțat acele uimitoare "confederații intercomunitare" de tipul "obștei celei mari a Vrancei toată" pe a căror temelie s-au așezat voievodatele ș( cnezatele rom(nești" (Bădescu, 1984: 15). Perioada scursă de la retragerea aureliană petrecută (n 271 ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
boierilor există un vid, absența unei clase de mijloc autohtone d(nd posibilitatea conturării ei cu un conținut străin. "Avem apoi deasupra acestui popor o pătură superpusă, un fel de sediment de pungași ș( de cocote, răsărită din amestecul scursăturilor orientale ș( occidentale, incapabilă de adevăr ș( de patriotism" (Eminescu, 1938-1939, IV, p.182, apud. Călinescu, 1976: 54). "Clasa noastră cultă (n cea mai mare parte nu este rom(nească. Grecii ș( bulgarii, așezați (n t(rgurile noastre, și-au trimis
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să formulăm În limbajul occidental conceptul de ba. Pentru a explica dimensiunea filozofică a ba-ului, Noboru Konno citează filmul Dersu Uzala, În care regizorul japonez Akiro Kurosawa pune În scenă figura centrală a unui vânător singuratic din inima Siberiei Orientale. Din sensibilitatea lui la semnalele slabe ce provin din mediul său, precum și din armonia pe care o stabilește cu climatul și cu circumstanțele, rezultă că Dersu face corp și cauză comună cu marele plan al naturii, până la a-și uita
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
studiul necesită cunoștințe de arabă, ebraica și aramaica, de limbi moderne, de lexicologie, de semantica și de traductologie, de teologie creștină și islamică, de Biblie și Coran precum și de multe altele. Monica Broșteanu, conferențiar la Catedră de Limbi și Literaturi Orientale a Universității din București, este - dintre specialiștii români - cea mai bine pregătită să abordeze o asemenea tema. În 1970, ea a absolvit cursurile secției de limbă și literatura engleză, secundar limba și literatura română, iar în 1978 și-a luat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mult mai vechi, de regăsit și la orientali; carul este trupul, intelectul este vizitiul, hățurile bine întinse sunt organul gândirii, atelajul greu de strunit reprezintă simțurile, iar Atman călătorește în acest car) și al înaripării. Problema este că, în motivul oriental, caii sunt cel mai puțin importanți și rolul lor e simplu: dacă sunt înhămați, atunci să facă exact ceea ce rolul le dictează, să tracteze. La Platon, caii tractează atelajul ca reprezentând simțuri contrare: latura „inimoasă” (thymoeides) și latura „pofticioasă” (epithymetikon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
simplu: dacă sunt înhămați, atunci să facă exact ceea ce rolul le dictează, să tracteze. La Platon, caii tractează atelajul ca reprezentând simțuri contrare: latura „inimoasă” (thymoeides) și latura „pofticioasă” (epithymetikon), iar vizitiul e latura eminamente reflexivă (logistikon). Platon simplifică motivul oriental după cum îl și îmbogățește. Atelajul e tras de cai diferiți - dorința și voința, neînfrânarea și cumpătarea. Un aspect al problemei asupra căruia insistă Gabriel Liiceanu este următorul: cine e înaripat? - caii, carul, roțile carului, vizitiul sau întregul? „Lucrul nu este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
la Catedra de Filosofie a Universității din „Oradea”. Adela CÎMPEAN, doctorandă a Catedrei de Istoria Filosofiei Antice și Medievale, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, cu o temă privind filosofia politică platoniciană. Andrei CORNEA, cercetător științific principal I la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al. George” din București. Anca CRIVĂȚ, studii de filologie clasică, lector la Catedra de Spaniolă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Mihai MACI, lector al Universității din Oradea, Departamentul de Filosofie, doctorand al Universității
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
511. Am reținut finalul acestei note și chiar cred că e, în ceea ce spune, singurul funcțional. Dincolo însă de „suspendarea facultății raționale și a criticii pe parcursul lecturii”, dificultatea de tip tehnic se menține la Platon. Ea nu apare în motivul oriental. De aceea o tușez discret fără a insista prea mult. Poate să pară mai curând o chichiță de proiectare, și încă nu e puțin lucru. Cf. ibidem, p. 510. Interpretarea lui Gabriel Liiceanu merge în continuarea punctului de vedere susținut
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în considerare sau nu, putem fi înclinați să diagnosticăm destul de diferit capacitatea de adaptare a elitelor comuniste în cursul deceniului postcomunist. Dacă ne centrăm atenția asupra partizanilor necondiționați ai regimurilor de tip sovietic instalați la putere în Europa Centrală și Orientală după cel de-al doilea război mondial, putem fi tentați să aderăm la teza circulației elitelor. Dacă, în schimb, examinăm și situația noii elite (mai calificată și mai tânără) apărute la începutul anilor ’80, judecata nu poate decât să fie
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de cuptor, populații de păstori, o mână de crescători de animale posedând niște turme famelice, rare puțuri de apă, sărăcie și mizerie generalizate - această vatră se învecinează cu regiunile mesopotamiene unde a apărut cultura pe planeta Pământ. întoarcerea la izvoarele orientale... Printre aceste tentative filosofice de a formula o alternativă a nihilismului epocii, gnosticismul ocupă un loc de prim rang. Termenul acoperă concepții multiple, nu o dată contradictorii, dar este numele generic a numeroase opinii formulate de indivizi extravaganți care trăiesc în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu Epictet, sclav în casa lui Epaphroditos, eliberat din sclavie de Nero, și cu alți filosofi stoici, depozitari ai virtuții romane și ai tradiției antice, atât de precară și atât de amenințată în acea vreme de credințele venite din deșerturile orientale. Stilul său îl împinge către registrul intelectual. I se datorează crearea și dezvoltarea unui număr considerabil de noțiuni care constituie corpusul gnozei sale. în Școala creată de el la Alexandria, el se sprijină pe învățăturile lui Simon Magicianul și ale
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
privilegiat, desigur, dar obligată de om să însemne ceva. Ceea ce crește, dionisiac, e îmblânzit de o voință apoliniană, nicăieri n-avem de-a face cu o grădină sălbatică. Grădina filosofică este construită, alegorică, voită, decisă, aleasă, ca și formula ei orientală zen. Iarba și copacii, fructele și legumele sunt subsumate planului, proiectului oamenilor. Natura erasmiană este împinsă către limitele autenticului de către un om iscusit în practicarea unui limbaj silențios. Pe de altă parte, pentru cele mai multe din încăperile acestei case, Eusebiu a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cadou bizar dar otrăvit primit din partea tatălui său, încă de la primele sale ore de prezență în fața altora. Imaginea lumii trece prin limba pe care o vehiculează, o povestește, o transportă și o descifrează. Semnele chinezești și japoneze creează o inteligență orientală -reciproca fiind valabilă și ea... Latina se potrivește unui spirit, unui suflet, unui caracter de factură romană. Odată admis acest lucru, ce poți face cu o asemenea schizofrenie? O limbă antică și romană învățată și practicată ca o limbă maternă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în demers și nu în rezultat. 36. Trei maimuțe filosofice. Toată lumea cunoaște acele figuri reprezentând trei mici maimuțe dintre care una își ține mâinile la ochi, a doua la gură iar ultima la urechi, și care ne transmit o înțelepciune orientală devenită foarte de mult înțelepciune populară: nu vreau nimic, nu spun nimic, nu aud nimic. Sau cel puțin: am văzut, dar nu spune ce am văzut, am auzit dar nu destăinui nimic din ce am auzit. Să nu-ți scape
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu o reincarnare într-un animal demn de disprețuit într-o altă viață; nu există alte perspective post mortem decât descompunerea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
text care inaugurează opțiunile catolice asupra chestiunii morții și a ceea ce se întâmplă cu trupul după moarte: mântuire, osândă, infern, cântărirea sufletelor, viața de apoi etc. în mod evident, Platon îl calchiază pe Pitagora care, la rându-i, reciclează înțelepciunile orientale. De unde, la adepții idealului ascetic, o apărare și o ilustrare a metempsihozei și a metensomatozei: sufletul desprins de materia corporală dispune de o existență autonomă; trupul moare, spiritul dăinuie; unul, material, se descompune, celălalt, imaterial, nu cunoaște entropia, moartea și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
i-ar reprezenta cruzi, amenințători, vindicativi sau războinici. De la kouros-ul grecesc la teracotele etrusce, trecând prin straniul surâs al lui Buddha - contemporan cu Pitagora... -, surâsul - această blândă modalitate a râsului materialist - îndeamnă la gândirea epicurismului ca o gândire aproape orientală... -4- Grădina universală. Critica universitară a punctat momentele în care Diogene din Oenanda manifestă câte o particularitate față de maestrul său. Ocaziile de subiectivitate rămân rare în acea epocă, pentru că pe atunci nu se alerga, ca astăzi, după originalitate cu orice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
asupra sistemului internațional. Cu toate acestea însă, ea se configurează ca atare, pe măsură ce sferele de influență sunt treptat conturate cu tot mai multă precizie: Europa Centrală și de Vest este unită sub conducerea Statelor Unite, în timp ce URSS își alătură statele Europei Orientale și de Sud-Est. Momentul ce marchează sfârșitul primei etape a „războiului rece” și, totodată, începutul celei de-a doua etape l-a constituit izbucnirea Primei Crize a Berlinului (1948-1949). Spre deosebire de etapa anterioară, această a doua etapă este una mult mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Capitol 15 SCHIMBARE ȘI DEZVOLTARE ORGANIZAȚIONALĂ Zoltan Bogathy, Corina Ilin Să ai curajul de a schimba ceea ce poate și trebuie schimbat, forța de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat și înțelepciunea de a face distincția dintre cele două. Proverb oriental CUPRINS 1. Schimbarea în organizații 15. 1. 1. Cultură organizațională și schimbare organizațională 15. 1. 2. Conducerea și schimbare organizațională 15. 1. 3. Ce studiază psihologii? 2. Schimbarea organizațională planificată 15. 2. 1. Schimbare organizațională planificată - definiție, scopuri, obiective 15
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Autorul, cu un umor foarte specific englezesc, explică de ce și-a limitat cercetarea la perioadele și aria a ceea ce, pentru a-l parafraza pe E. R. Curtius, am putea numi „Evul Mediu latin și cultura europeană”: nu cunoaște nici o limbă orientală ca să poată cât de cât trata cu oarecare competență civilizațiile extraeuropene, iar, pe de altă parte, nu-și închipuie că cineva ar putea fi așa de obtuz, încât să-l bănuiască de a fi uitat civilizațiile precreștine. De fapt a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
unor sinistre căpetenii oligofrene. Filosofia lui era una a emancipării insului și a exaltării vieții cu virtuțile ei creatoare. Bineînțeles, nu de urmat ca o evanghelie și nici de acceptat ca un sistem (deși gândirea lui, vast sincretism de doctrine orientale și mediteraneene, era mult mai sistematică decât îndeobște se crede, formularea ei fragmentară reprezentând membrele unui întreg organic și coherent). Cu toate rezervele propriilor lui idiosincrazii, Ralea înțelesese acest lucru și adevărul este că în fond, în ciuda aparențelor și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
reprezentărilor, așa cum se întâmplă în Occident, deci nici trauma emoțională pe care o dă fantasticul din literatura europeană. E vorba deci acolo mai curând de fabulos și aș crede că în genere fabulosul poveștilor și al mitologiilor e de origine orientală. Un alt prieten, scriitor, N. Steinhardt, făcea odată (pornind de la unele povestiri fantastice ale lui M. Eliade) observația că fantasticul occidental tratează anomalia, în vreme ce la orientali, el e, ca să zicem așa, „nomofilact”, adică păstrător al unei legi. Asta ne readuce
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
orientali, el e, ca să zicem așa, „nomofilact”, adică păstrător al unei legi. Asta ne readuce la observația mea de adineauri, că fabulosul de poveste are un caracter canonic. Ne readuce și la ceea ce am spus la început, că în mentalitatea orientală cauzalitatea se acordă cu miraculosul. REABILITAREA SOFIȘTILOR Dezvoltarea dialectică cea mai extinsă a discreditării sofisticii de către Socrate se află în cele două dialoguri polemice ale lui Platon: Protagoras și Gorgias: Să observăm că primul e subintitulat: „despre sofiști”, iar celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Exercițiul „căldurii” completează starea pseudo-auto-hipnotică cu vasodilatația periferică. „Brațele și picioarele mele sunt calde”. Apoi s a vizat conștientizarea bunei funcționări cardio respiratorii fără intervenția subiectului. 3. „Inima mea bate liniștit și puternic”. 4. „Respir liniștit”. 5. Similar cu tehnicile orientale, nu știu dacă a sesizat similitudinea sau nu, Schultz a propus resimțirea unei senzații de căldură în zona plexului solar, ceea ce echivalează cu o energizare la nivelul chakrei Manipura. „Plexul meu solar este în întregime cald”. Se poate chiar vizualiza
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
Tăutu), fie anacreontică (Gh. Asachi, care semnează și Alviru Dacianu, și Manolachi Drăghici), fie romantică (M. Cuciuran). Scrierile în proză sunt mult mai puține: C. Negruzzi semnează note de călătorie, iar un A. D., probabil Al. Donici, o povestire cu subiect oriental. O scrisoare deschisă a lui Pavel Pruncu, adresată lui C. Negruzzi, abordează deosebirea dintre proză și poezie. Negruzzi semnează un comentariu la traducerea lui C. Aristia a tragediei Saul de Alfieri și un altul, despre Daniil Scavinschi. Deosebit de bogată este
ALAUTA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285213_a_286542]