2,661 matches
-
pe partea dreaptă este statuia Sfântului Anton. Tavanul capelei are patru lobi, cu o închidere ușor boltită. Statuia din fața capelei nordice îl reprezintă pe Sfântul Iosif cu pruncul Isus în brațe și cu un fir de crin în mâna dreaptă. Ornamentul central al capelei patrulatere, cu lob triplu și terminații în absidă este Isus răstignit pe cruce. Lângă acestea se află statuia Fecioarei Maria și a Sfântului Ioan Botezătorul, ambele datând din 1800. Tabernaculul, singurul mobilier rămas din biserica veche, se
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
biserica veche, se află în capela Sfânta Cruce. Pe tabernacul este reprezentat simbolul abnegației: pelicanul care își sfâșie pieptul, pentru a-și hrăni puii cu propriul sânge. Simbolul pelicanului este foarte rar întâlnit în bisericile romano-catolice, mai curând apare ca ornament în biserica reformată, pe boltele amvonurilor și a tavanelor din lemn pictat. Printre valorile bisericii se mai găsesc două crucifixe reprezentându-l pe Isus răstignit (corpus), ambele efectuate din lemn pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, în stil popular. Clopotul cel
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
rizolite de colț dispuse simetric față de axa fațadei. Părțile de la colțuri, ușor ieșite din planul fațadei, se supraînalță mult peste cornișa de divizare și șarpantă printr-un atic ce se închide cu un timpan. Pe glaful coamei rizolitelor, între doua ornamente sub forma unor cupole orientale sunt așezate statuetele a doi lei, culcați față în față. Prezența acestor elemente arhitectonice denotă influențe orientale. În forma originală, planul fațadei era divizat pe toată lungimea sa de ferestre gemene, cu boltă romanică, având
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
au fost transformate și ferestrele. Merită o atenție deosebită aripa din partea dreaptă a clădirii. Intrarea cu boltă este ornată cu o balustradă cu arc foarte difractat, iar ferestrele sunt ornate cu motive care se încheie cu crini arcuiți franțuzești. Principalul ornament arhitectural al clădirii este ornamentul fațadei, având în centrul său o balustradă cu închidere ușor arcuită. Familia de origine armeană Mélik, se ocupa de comerțul cu lemne, erau printre cele mai înstărite familii nu doar în Gheorgheni, ci din tot
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Merită o atenție deosebită aripa din partea dreaptă a clădirii. Intrarea cu boltă este ornată cu o balustradă cu arc foarte difractat, iar ferestrele sunt ornate cu motive care se încheie cu crini arcuiți franțuzești. Principalul ornament arhitectural al clădirii este ornamentul fațadei, având în centrul său o balustradă cu închidere ușor arcuită. Familia de origine armeană Mélik, se ocupa de comerțul cu lemne, erau printre cele mai înstărite familii nu doar în Gheorgheni, ci din tot județul. Într-un registru din
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
mai erau vizibile acum câțiva ani, însă de atunci au fost văruite. Pilaștrii din partea dreaptă dintre ușa de intrare și ferestre au închizătură cu arcuire în semicerc, iar ferestrele de stânga au închizătura dreaptă. Între ferestre și sprâncenele clădirii sunt ornamente în formă de romb. Palierul din partea de vest se află o poartă în forma arcului de triumf, ornamentat cu motive lizenic-pilastrice. Pe poarta din fier forjat se vede monograma familiei, un „M” având o coroană cu cinci ramuri, care indică
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
picioare opinci sau ghete înalte. Fetele își împleteau părul în cosițe, iar nevestele își transformau cosițele într-un coc numit „conei”. Ambele costume în mare parte erau confecționate în casă, costumul de sărbători deosebindu-se de cel de „purtat” prin ornamente țesute sau cusute în culori. Până la vârsta școlară copii erau îmbrăcați într-o cămașă largă din pânză, atât fetițele, cât și băieții. Cu ocazia sărbătorilor erau îmbrăcate de obicei haine noi care, ca și celelalte pregătiri, ca învățatul colinzilor și
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
mărgineni” de pe dealuri, care și-au păstrat portul până în zilele noastre, în special de sărbători. Culorile predominante ale costumelor erau alb și negru, fuste albe încrețite și șorțuri negre. În cursul anilor portul popular a evoluat mult prin folosirea broderiilor, ornamentelor și motive florale. Caracterul felului de haine sau încălțăminte folosite de localnici era legat de modul lor de viață, de tradiții, de vârstă, sex sau stare civilă. Așa cum se cunoaște, prezența elementelor etnografice-folclorice și de artă populară izvorâte din practica
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
catapeteasmă din lemn de tei, are formă semicirculară, la răsărit, sus o fereastră în părțile laterale ale bisericii câte o ușă. În pridvor, pe ușorii ușii de intrare, se vede o sculptură originală făcută de meșterul respectiv: cinci rozete de ornament. Tot în pridvor se vede frumos sculptat acele figuri fantastice, ornamente frecvente la bisericile vechi „doi balauri”. În naos se află amvonul sculptat și ornamentat cu icoane. Catapeteasma bisericii lucrată din lemn de tei este formată din șapte rânduri de
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
o fereastră în părțile laterale ale bisericii câte o ușă. În pridvor, pe ușorii ușii de intrare, se vede o sculptură originală făcută de meșterul respectiv: cinci rozete de ornament. Tot în pridvor se vede frumos sculptat acele figuri fantastice, ornamente frecvente la bisericile vechi „doi balauri”. În naos se află amvonul sculptat și ornamentat cu icoane. Catapeteasma bisericii lucrată din lemn de tei este formată din șapte rânduri de icoane. Icoanele sunt încadrate în coloane cilindrice cu baza și capitelul
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
cu broderie înflorată sau cu aplicații ornamentale și manșetă lată cu broderie. Peste spăcel se purta un "pieptar" confecționat din blană de miel cu diverse modele populare în culori diferite, iar vara se purta un "laibăr" (vestă) cu aplicații de ornamente florale și geometrice din piele de oaie. "Poalele" (fusta) erau făcute din pânză de cânepă cu o bordură din broderie aplicată în partea de jos. Peste poale, în partea din față se purta o "zadie" (șorț) de lână, de obicei
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
din față se purta o "zadie" (șorț) de lână, de obicei de culoare roșie ori albastră, încrețită în partea de sus, cu panglici cusute în partea de jos, iar în părțile laterale sunt brodate sau cusute două "prime" (panglici) cu ornamente florale în culori vii. În jurul gâtului se purtau de la unu la câteva rânduri de mărgele sau "stoli" , iar pe cap "cunună" (coroniță). În perioada iernii se purta suman "sur" (gri) făcut din lână de oaie, ornamentat la încheieturi cu prime
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
trilobat, biserica "Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena" dezvoltă modelul Bisericii episcopale a Mănăstirii Curtea de Argeș în sensul unor forme mai elansate și prin adăugarea unui pridvor tipic stilului brâncovenesc, cu arcade susținute de zece coloane de piatră, împodobite cu ornamente tipice Renașterii târzii. Fațadele sunt decorate cu panouri dreptunghiulare și firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată, pisania conține stema Țării Românești și pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
monocromă (cenușie sau roșiatică mată, neagră sau brună lustruită), ceramica fină bicromă (neagră sau brun-roșcată lustruită, ornată cu motive pictate în alb) și ceramica tricromă (pictată în alb, roșu și negru). Atât prin parcularitățile tehnice cât și prin formele și ornamentele sale, ceramica de Ariușd se încadrează în inventarul culturii "Cucuteni-Tripolie". Cercetările efectuate în anul 1980 la o distanță de cca. 800 m. nord-vest de sat, pe dealul "Csókás", au dus la identificarea unei așezări din prima epocă a fierului, suprapusă
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
uz comun, întregi sau fragmentare îndeosebi oale de factură romană, cu și fără toarte, lucrate din pastă fină roșie sau din pastă cenușie-brună, zgrumțuroasă, precum și oale de factură dacică, lucrate cu mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri alveolate sau crestate. Cele mai multe urne erau acoperite cu capace speciale sau cu capace improvizate din cești dacice, lespezi de gresie, farfurii, străchini, funduri de oală. Urnele erau umplute doar parțial și conțineau oase calcinate
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Dacia. Materialul ceramic de factură dacică este format dintr-un lot de aproximativ 42 de vase, lucrate exclusiv cu mâna, din pastă cu multe impurități, combinând nisip și pietricele. Principalele forme sunt oalele fără toarte. Decorul este sărac, format din ornamente în relief: brâuri alveolare sau crestate, brâuri simple, butoni mici rotunzi sau ornamente incizate: striuri superficiale, neregulate, făcute cu măturica, linii drepte sau ondulate, crestături sau alveole, plasate pe umărul sau buza vasului. Prin natura materialului din care este confecționată
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
42 de vase, lucrate exclusiv cu mâna, din pastă cu multe impurități, combinând nisip și pietricele. Principalele forme sunt oalele fără toarte. Decorul este sărac, format din ornamente în relief: brâuri alveolare sau crestate, brâuri simple, butoni mici rotunzi sau ornamente incizate: striuri superficiale, neregulate, făcute cu măturica, linii drepte sau ondulate, crestături sau alveole, plasate pe umărul sau buza vasului. Prin natura materialului din care este confecționată, ceramica de factură dacică este foarte friabilă, păstrându-se, în general fragmente, ceea ce
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
partea de est a satului, unde a fost cultivata vită de vie în timpul CAP-ului, numită "La Razoare". Tezaurul se compune din 251 piese de argint depozitate într-o cană de cositor. Cană este de forma obișnuită, cu capac, fără ornamente sau marca de meșter. Atât cană, cât și monedele se păstrează în Muzeul orașului Gherla. Piesele tezaurului au fost emise în Transilvania, Polonia, Lituania, la Elbing, la Danzig, în Prusia, în provinciile austriece Austria Inferioară, Știria și Carintia, în Silezia
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
s-au micșorat, permițând o circulație mai ușoară pe distanțe mari. Legătură era realizată din plăcute din metal, fildeș sau email pictat. Anterior, erau utilizate scoarțe de lemn, îmbrăcate în piele de vite. Există patru categorii de manuscrise: Miniaturistica studiază ornamentele textelor (litere ornate, mici picturi, portrete), culoarea, concepția, desenul, perspectiva, tehnica și arta acestora în scopul determinării semnificațiilor și valorii artistice. Portretele realizare în cadrul unor manuscris oferă prin intermediul miniaturisticii informații legate de vesmintele și podoabele purtate de regi, împărați, nobilime
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
ales în perioada cruciadelor. Se utilizau că surse de reprezentare sigiliile, monedele, monumentele, pietrele tombale, piesele de mobilier, scrisorile de înnobilare, diplomele și atlasele. Erau utilizate că simboluri heraldice lei, vulturi, cruci, mierle, șerpi, monștri. Din secolele XIII-XV se utilizau ornamente și coiful. Din secolul XVI a început declinul, ca în epoca modernă să dispară în urmă apariției statelor naționale și asociațiilor. Stema era deseori reprezentată pe scut, având rol de protecție, reprezentând realizări și victorii militare ale posesorului, alături de animale
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
de pamflete religioase, tabloide și ziare. Populația urbană a învățat să citească, dar nu aspira la participarea activă în lumea culturii. Piața cărților ieftine dezvoltându-se o dată cu tiparnița a inclus atât romanele, cât și povestirile, poveștile și fabulele. Xilogravurile erau ornamentele obișnuite și ele erau oferite fără prea multă bătaie de cap. O poveste romantică în care un cavaler-erou trebuia să lupte mai mult de zece dueluri în câteva pagini putea primi aceeași ilustrație a luptei iar și iar, dacă stocul
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
Aceste specii se găsesc în apele din apropierea Insulei Halmahera, precum și din apropierea insulelor Maluku și Aru din Indonezia de Est. Perlele sunt foarte căutate datorită dimensiunilor mari și a bunei calități. În Maluku, scoicile cu perle sunt colecționate și transformate în ornamente frumoase. Indonezia este renumită în lume pentru speciile de pești ornamentali care sunt exportate în Statele Unite, Japonia și Germania. Speciile cele mai bine cunoscute pentru culorile și formele lor deosebite sunt Amphiprion, Dascyllus, peștele buzat (Coris gaimardi) și Corisaygula, care
Fauna din Indonezia () [Corola-website/Science/299238_a_300567]
-
unul de ciment, turnat în plase de oțel, lucrare parțial terminată în martie 1977, când a avut loc cutremurul cel mare. Că o cheie de bolta, noul planșeu a sustinut monumentul, fiind afectate în schimb, planșeele de la etajul I, zidăria, ornamentele și stucaturile. Lucrările de consolidare și restaurare durează încă și astăzi.
Palatul Culturii din Iași () [Corola-website/Science/299819_a_301148]
-
dungulițe roșii sau albastre, este lungă până aproape de genunchi. Mânecile largi au mărginile de jos împodobite cu cusături geometrice și lucrate mai mult în negru. Peste cămașă se îmbracă pieptarul de tip "poienăresc" încheiat subsuoară, confecționat din piele albă și ornament în special pe piept și în jurul "gurii". Pe timp rece, pe deasupra se poartă cojoace de piele sau țundre, asemănătoare cu cele ale femeilor. Mijlocul și-l încing cu "șerpare" împodobite cu ornamente din piele aplicată sau realizate prin presare. Vara
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
poienăresc" încheiat subsuoară, confecționat din piele albă și ornament în special pe piept și în jurul "gurii". Pe timp rece, pe deasupra se poartă cojoace de piele sau țundre, asemănătoare cu cele ale femeilor. Mijlocul și-l încing cu "șerpare" împodobite cu ornamente din piele aplicată sau realizate prin presare. Vara, bărbații poartă cioareci de pânză, strânși pe picior, fără niciun fel de ornamentație. Iarna îmbracă cioareci lucrați din țesătură din pănură albă având croiala clasică a cioarecilor românești. Opincile, reprezentând încălțămintea veche
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]