2,371 matches
-
se/se/m, agre/ez/i; * punctul: valorificat cu valoare de semn de ortografie în abrevieri: a.c. (anul curent), et al. (et alii), C.F.R. (Căile Ferate Române), nr. crt. (numărul curent), dr. (doctor); * linia de pauză: utilizată cu valoare de semn de ortografie în scrierea cuvintelor compuse care conțin, în alcătuirea lor, alte cuvinte compuse: Nord Nord-Est; * accentul cuvântului: valorificat contextual, atunci când accentul grafic poate diferenția sensurile/ valorile gramaticale ale unor cuvinte omografe (zóri zorí, cấntă cântắ). Semnele de punctuație sunt mărci, în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
relevantă: "de cele mai multe ori scriem cum pronunțăm în limba literară modernă (ceea ce justifică sintagma terminologică ortografie fonetică), dar scriem uneori și diferit de pronunția din limba literară modernă (ceea ce arată că sintagma ortografie fonetică 24 nu acoperă anumite aspecte ale ortografiei românești actuale)" (Dimitriu, 2004, p. 18). Acestui principiu i se subsumează reguli 25 care explică: * păstrarea, în pronunție și în scriere, a lui -u final în cuvinte de tipul: salariu, serviciu, onorariu etc.; * păstrarea consoanei duble în cuvintele derivate cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
show-ul etc.; * aglutinarea articolului hotărât enclitic în cazul substantivelor neologice care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia din 1991-1995 nu a schimbat în mod radical scrierea limbii române cu alfabet latin, ci doar a îmbunătățit ortografia
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul substantivelor neologice care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia din 1991-1995 nu a schimbat în mod radical scrierea limbii române cu alfabet latin, ci doar a îmbunătățit ortografia anterioară, [de aceea] s-a creat o obișnuință
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia din 1991-1995 nu a schimbat în mod radical scrierea limbii române cu alfabet latin, ci doar a îmbunătățit ortografia anterioară, [de aceea] s-a creat o obișnuință/ tradiție (eventual două
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia din 1991-1995 nu a schimbat în mod radical scrierea limbii române cu alfabet latin, ci doar a îmbunătățit ortografia anterioară, [de aceea] s-a creat o obișnuință/ tradiție (eventual două/ mai multe obișnuințe/ tradiții) de scriere a limbii române cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia din 1991-1995 nu a schimbat în mod radical scrierea limbii române cu alfabet latin, ci doar a îmbunătățit ortografia anterioară, [de aceea] s-a creat o obișnuință/ tradiție (eventual două/ mai multe obișnuințe/ tradiții) de scriere a limbii române cu alfabet latin" (Dimitriu, 2004, p. 18-19), este reprezentat prin reguli 27 care motivează: * scrierea cu o(prin raportare la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dezechilibrare; * punctual, perfecțiune, interesant, inadaptabil, miliardar, grandoare; * instrumental, ficțiune, inadaptabil, mască, remediu, autodidact; * încălzire, tablă, arctic, servietă, privește, realitate, impediment; * localitate, coliziune, hidratare, transliterație, compătimire, dezbinat. Selectați, din DOOM, regulile de despărțire a cuvintelor la capăt de rând. Semne de ortografie și de punctuație Explicați folosirea semnelor de punctuație și de ortografie din textele de mai jos: (a) "Pe la marginea grădinii curgea un râu mare și lat; malul râului era mlăștinos și mâlos; aici locuia broasca cu fecioru-su. Brr! Urât mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
remediu, autodidact; * încălzire, tablă, arctic, servietă, privește, realitate, impediment; * localitate, coliziune, hidratare, transliterație, compătimire, dezbinat. Selectați, din DOOM, regulile de despărțire a cuvintelor la capăt de rând. Semne de ortografie și de punctuație Explicați folosirea semnelor de punctuație și de ortografie din textele de mai jos: (a) "Pe la marginea grădinii curgea un râu mare și lat; malul râului era mlăștinos și mâlos; aici locuia broasca cu fecioru-su. Brr! Urât mai era și acesta și semăna leit cu mamă-sa. Cuac-cuac-cuac! Asta
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
târând-o până la car, se opintește ș-o aruncă deasupra peștelui. Apoi strigă la boi: "Hăis! Joian, cea! Bourean". Boii pornesc." (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) Exemplificați, în enunțuri, folosirea punctului ca semn de punctuație, respectiv ca semn de ortografie. II. Nivelul lexical-semantic al limbii române Repere teoretice II.1. Unități lexicale Ca unități dintre conținut (sens) și formă, respectiv ca acele "categorii structurale" (Zugun, 2000, p. 16) care reflectă anumite tipuri de sensuri/ relații, având, în același timp, o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
han, poartă și cu omograful cuvântului era. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ cum să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
polisemia verbului a lua. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ când să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Atributul definire, tipologie, exemplificare 3. Antonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate predicative prezentare, exemplificare 5. Verbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un verb
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
polisemia verbului a ajunge. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală) și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate subiective prezentare, exemplificare 5. Adverbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un adverb
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: la l-a; al a-l; (b) perechile de omografe: hăi hăi; haină haină; ( c) perechile de paronime: aluzie iluzie, literar literal; (d) cratima, apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: ,, În noaptea asta, cătră zori, avut cel dintăi semn, în vis, care a împuns-o în inimă și-a tulburat-o și mai mult. Se făcea că vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele întors către
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: iau i-au, ne-am neam; ( b) perechile de omografe: copii copii, uită uită; (c) perechile de paronime: solitar solidar; (d) cratima și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Pe urmă se mai învârte [...], dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. ... lupul [...] așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: vor v-or, ia i-a; (b) perechile de omografe: zori zori, cântă cântă; c) perechile de paronime: eminent iminent; (d) apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Și, nici una, nici două, haț! pe ied de gât, îi rătează capul pe loc și-l mănâncă așa de iute și cu așa poftă, de-ți părea că nici pe-o măsea n-are ce pune
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
franceză și maghiară. Brașov: Editura Universității Transilvania. Ghiță, I., & Andrei, M. (1996). Limba Română. București: Editura Corint. ***. (1966). Gramatica limbii române. București: Editura Academiei. Graur, A. (1968). Studii de lingvistică generală. București: Editura Academiei. Graur, A. (1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de litere ce, gi, ge, gi, che, chi, ghe, ghi) cf. Dimitriu, 2004, p. 22. Pentru norma ortografică și cea ortoepică și pentru criterile subsumate acestora, vezi și Iordan & Robu, 1978, pp. 202-210. 24 Se propune, în acest context, sintagma "ortografie fonetico-fonematică" (Dimitriu, 2004, p. 18). 25 Cf. DOOM, 2005, p. XLIV ș.u.; Dimitriu, 2004; Hristea, 1984, p. 196; Iordan, Robu, 1978, p. 204 etc. 26 Vezi, pentru alte exemple, DOOM, 2005, p. XCII. 27 Cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1854 figurează o imitație a lui B. după celebra odă a lui Derjavin, Dumnezeu. În același an, îi apar într-o broșură poeziile Preotesele vădane și Imnul văduvelor preotese. Limba poeziilor sale este curată, lipsită de împrumuturi străine, cu o ortografie neinfluențată de etimologismul lui Aron Pumnul. Lui B. îi aparține și o gramatică (scrisă în germană) a limbii române, Theoretisch-praktische Grammatik der Dacoromanischen, imprimată la Lvov și Cernăuți, în 1844, manual care a cunoscut mai multe ediții. În anexa gramaticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
cărți de cult (Octoih sau Catavasier, Buda, 1826, reeditat în 1829 și 1846; Viața domnului Isus Hristos... acum întâia oară din Sfânta Scriptură tradusă și cu învățături moralicești întocmită, 1831; Tâlcuiala evangheliilor, Buda, 1835; Epistolariul românesc, 1841), al unui îndreptar ortografic (Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, 1818) și al unei gramatici. Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor (1822), una dintre primele gramatici românești, depășește prin semnificație cadrul unui simplu instrument de studiu, fiind o pledoarie pentru limba națională. Autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
ce ieșeau din sfera didactică, fără a trăda interesul instructiv-educativ: Istoria romanilor de la zidirea Romei, Istoria Bibliei, o traducere din Plutarh (Plutarh pentru educația sau creșterea pruncilor) și romanul Belisarie, tălmăcit din Marmontel. Soarta acestor lucrări nu este cunoscută. SCRIERI: Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, Buda, 1818; Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1821; Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1822; ed. îngr. și pref. Olimpia Șerban și Eugen Dorcescu, Timișoara, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
catedră. De numele lui Maiorescu se leagă impunerea spiritului critic junimist în toate domeniile vieții spirituale, intuirea genialității lui Eminescu, recunoașterea meritelor de necontestat ale altor creatori din domeniul literar: Alecsandri, Creangă, Caragiale, Slavici și a valorii literaturii populare, impunerea ortografiei fonetice în locul celei etimologice, a unei atitudini echilibrate în raport cu neologismele ș.a. Personalitate de excepție a învățământului secundar și universitar ieșean, atât la catedră, cât și în funcții de conducere, Titu Maiorescu va fi readus în memoria contemporaneității și prin realizarea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
tratarea cu ușurință a celor mai grave probleme, trecerea neașteptată de la idei de bun-simț la cele mai nebune teorii. Când scotea Gramatica, în 1828, știind mai puține, scria ca lumea și avea despre problema îmbogățirii limbii părerile cele mai sănătoase. Ortografia etimologică i se părea inutilă. "Cel ce cunoaște limba latinească știe că zicerea timp vine de la tempus, sau de va fi scrisă timpu, sau de va fi scrisă tempu; asemenea și primăvara este cunoscută de unde vine, sau de va fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vedere. Un deceniu mai târziu Eliade era de nerecunoscut. Urând slavismul și pe ruși, care se sileau să-l sublinieze, el își zise că va sluji patriei înlăturînd tot ce e vestigiu slav. În privința caracterelor tipografice avea firește dreptate. Dar ortografia lui etimologică și limba pestriță italo-romînă sunt ridicule: Quînd va resbumba ultima trumbî Quare quele mai închise morminte înveste și desferrî Și fie-quare sbura-va, și corbu și columba În valea guea mare la vecinica pace au durere, Primi aud,i-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
catedră. De numele lui Maiorescu se leaga impunerea spiritului critic junimist în toate domeniile vieții spirituale, intuirea genialității lui Eminescu, recunoașterea meritelor de necontestat ale altor creatori din domeniul literar: Alecsandri, Creangă, Caragiale, Slavici și a valorii literaturii populare, impunerea ortografiei fonetice în locul celei etimologice, a unei atitudini echilibrate în raport cu neologismele ș.a. Personalitate de excepție a învățământului secundar și universitar ieșean, atât la catedră, cât și în funcții de conducere, Titu Maiorescu va fi readus în memoria contemporaneității și prin realizarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]