2,698 matches
-
eternitatea, jertfa, idealul/realul, tăcerea/cuvintele, toate puse interogativ sub semnul principiului coincidenței contrariilor („Drumul în sus și drumul în jos, sunt unul și același?”). Poemele, multe cu o ritmică muzicală, chiar dacă sunt construite aparent eteroclit, au o logică sinuoasă, oscilând între afirmația și negația metaforică, fiind uneori discursive, cu o structură de tipul premise-concluzie, unde premisele iau forma unor povești-alegorii cu personaje simbolice, cu ambigue implicații livrești, biografice ori filosofice. Tratat de tehnica renunțării (1982) cuprinde proză poetică: poeme în
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
romane cu ecouri autobiografice alcătuit din Războiul amintirilor (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), Hărțuiala (1984) și Oglinda salvată (1986) evocă, într-o formulă narativă ce polemizează cu clișeele prozei despre perioada proletcultistă, adolescența și studenția în anii ’50 ale unui tânăr oscilând între nevoia angajării și tentația evaziunii erotice. La D. experiența personală marchează și romanele scrise după plecarea lui din țară. Alvis și destinul (1993) propune reconstituirea, poate insuficient exploatată epic, a existenței unui evreu martor la transformarea României după al
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
limpede la sevă reține atenția), Frederic Martel scrie că este „un roman care Încearcă să depașească orice determinare sexuată”. În aceiași ani, Tony Duvert, romancier client al editurii Minuit ca și Monique Wittig, scrie ficțiuni de o extrem de diversă tipologie, oscilînd Însă de la romane În miniatură infuzate de cel mai senin umor - În Băiatul cu un inel de argint În ureche - la texte dense unde dezancrajul referențial și specularitatea excesivă permit desfășuarea unui limbaj greu, scatologic, al unui erotism cu atît
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de alcov, acestea subsumabile agorafiliei și clustrofiliei. Nici literatură de casă nu mai putem avea, de cîtă vreme veșnicia de la sat a murit. Există, apoi, În Franța, literatura cadrelor, a uzinelor, dar aceasta, mutatis mutandis, știm de la nenumărate filme românești, oscilează și ea Între aceiași poli: agorafilie și claustrofilie: colegi de șantier și iubite de acasă. Rămîne apartamentul, ca locuință izolată a individului - și, În mod accesoriu a familiei. Apartamentul, Întotdeauna un spațiu individual decupat Într-unul colectiv - ca o masă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu introvertit, Ferrer, ne spune autorul, nu se așează În ultimul rând În spatele unei coloane, ci În penultimul nu departe de o coloană. Toate personajele echenoziene au această calitate unică de a nu avea un loc al lor, de a oscila mereu, de a nu reuși fără să eșueze, de a divorța (este ceea ce i se Întâmplă lui Ferrer) fără a se despărți de nevastă, de a deceda fără a fi murit, ceea ce se Întâmplă cu Delahaye. Care, sub numele de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tot felul. Romanele lui Volodine sunt și niște necroloage ale războiului rece. Ultima carte publicată de romancierul francez continuă linia post-exotismului scriptural anterior: Les Anges mineurs (Micii Îngeri, 1999) este o colecție de patruzeci și nouă de “narrats”, mini-narațiuni care oscilează Între pseudo-realism și aventură SF. Față de cărțile sale anterioarwe, Volodine renunță la construirea de lagăre naratrive, dar totodată și la proiectul epic specific romanului În favoarea “instantaneelor romanești” Înlănțuite doar grație personajelor, acumulate. Scăpat de sub influența letală a războiului și a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care literatura europeană, la fel ca și politica europeană se „continentalizează” Într-o efervescență greu de Întîlnit din Renaștere Încoace. Studiul literaturii devine curînd o psihanaliză, pe de o parte și o reflecție asupra limbajului, pe de alta. Or, În vreme ce oscila Între aceste trei roluri: epifania unui suflet național, a unei psihee individuale, abisale și a unui inconștient lingvistic, literatura se Îndepărta tot mai mult de adecvarea ei la ceea ce se numește „norme estetice”. Estetica baumgarteniană, un capitol de psihologie senzualistă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
numărului de locuitori ca urmare a îmbătrânirii populației dar și a migrării tinerilor în Fetești-Gară, zonă nouă și dinamică din punct de vedere economic. Sporul natural Este reprezentat prin diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor. În Fetești, acesta oscilează în funcție de valorile natalității și mortalității, ajungând la 32,7‰ în 1967 - datorită valorii ridicate a natalității în acest an - și la 0,8‰ în 1995, din cauza scăderii natalității la 10,1‰ și a creșterii mortalității la 9,3‰. Valoarea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
intim legată de mimesis prin transfigurație, iar de simbol prin participare semnificativă. Perspectiva propusă e unitară, conceptele centrale, cu adevărat organice, indică principii operative în artă. Și când se afirmă ca scriitor, H., „umanist cu sensibilitate de poet” (Const. Ciopraga), oscilează, prins între o subiectivitate acută (manifestată indirect) și fascinația în fața ideilor generale. Memoriile sale sunt ale unui martor, autorul ferindu-se să se dezvăluie prea mult. Însă ele vorbesc despre trăirea adâncă a istoriei și a credinței, despre cultul închinat
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
măr între două ferestre”. Dar și mai obsedantă pentru el este ireversibilitatea timpului, pierduta Euridice, spre care nu poți întoarce privirea decât pedepsit de amintire: „Păstrez șuvița ta de păr, / răsplată, / pentru durerea de-a fi uitat” (Târziu). Tot așa cum, oscilând între scenă și realitate, se naște un ritm dureros între cotidian și etern, între superficialitatea vieții comune și nucleul rar al artei (Fugind din aproape). Versurile din 41 de sonete (1975) aduc o anume rigoare a dicției în pendularea continuă
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
expert evaluation that includes all data - Spitzer, 1983; Skodal, 1988Ă. Dar experții în materie se formează greu și nu e clar, în cazul tulburărilor de personalitate, ce înseamnă faptul de a include „toate datele”. Evaluarea standardizată a tulburărilor de personalitate oscilează între categorial și dimensional. Ambele perspective au avantajele și dezavantajele lor. Un sistem categorial include un număr finit de tulburări de personalitate și descrierea acestora, criteriile pentru diagnosticul lor. Dar aceste sistematizări se schimbă în timp, iar în cazul tulburărilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihică ce rămâne relativ constantă de-a lungul vieții în perspectiva stilului caracterial, a operaționalității inteligenței și a capacității de înțelegere ce stă la baza discernământului. Totuși, la întrebarea: când este persoana definitiv constituită? Nu există un răspuns simplu, autorii oscilând între sfârșitul adolescenței și vârsta de 30 de ani (CASPI, 1999Ă. Faptul depinde și de criteriile invocate, între controlul impulsurilor, manifestarea caracterială și consistența afirmării sociale. După adolescență și perioada adultului tânăr se manifestă fondul de cunoștințe privitoare la lume
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nelipsit de la incursiunile lor nocturne. El este „lichea fără seamăn și fără pereche”, „soitar obraznic”, are „suflet de hingher și de cioclu”, e „stricat până la măduvă, giolar, rișcar, slujnicar, înhăitat cu toți codoșii și măsluitorii”. În Craii de Curtea-Veche, C. oscilează între imundicitatea prezentului, concentrată în Pirgu, și elevația trecutului, simbolizată de Pașadia și Pantazi, toată afecțiunea sa îndreptându-se către aceștia din urmă. Scriitorul, care se identifică, în esență, cu cei doi eroi de viță nobilă, căutând parcă o compensație
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
o iacobină se ridicase / pe genunchii apocalipsului. Nimic nu înflorește mai frumos ca un corolar. / Ți-au fost dragi păsările, apele și arborii, / Dar n-ai avut nici păsări, nici arbori, nici ape.” Fluxul lirismului de acum al lui C. oscilează între notație și metaforă, sugrumând suflul puternic și protestatar al poemelor de debut într-o respirație poetică sacadată, întretăiată, ce urmează urcușurile și coborâșurile unei suferințe mereu prezente: „Clepsidre ori perle risipite pe lac, / stelele-n cer. Broaștele tac. / Ninge
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Structura sufletului românesc (Mircea Eliade, V. Veniamin și Vl. Petrovici), Istoria științei românești (Petre Sergescu), Țara Românească-geografie (Robert Ficheaux și Nic. Metta), Economie românească (Al. Bunescu). Fiecare curs a avut între opt și zece prelegeri, urmărite de un auditoriu ce oscila între 25 și 70 de membri. Cercetările propriu-zise, desfășurate în cadrul secțiunilor, au fost toate orientate spre aflarea unor răspunsuri posibile la marile întrebări ale crizei europene actuale prin găsirea „soluției românești”, cum specifică Octavian Vuia. Astfel, în cadrul secției de filosofie
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
și Tănase Scatiu, el este tipul arivistului, care nu cunoaște nici un scrupul. În celălalt plan apar Felix, studentul medicinist, intelectual superior, îndrăgostit de fapt de o himeră, idealist și indecis, și Otilia, întruchipând misteriosul etern feminin, cu o psihologie indescifrabilă, oscilând între posibilitatea unui sentiment absolut și spiritul practic. Pe fondul acestei idile, aflată la hotarul dintre real și ireal, își face intrarea moșierul Pascalopol, bărbat matur și spirit fin, iubind-o pe Otilia cu un sentiment pe jumătate patern, fără
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
a celor abandonați. În 1967 s-au născut cu aproximativ 250 000 de copii mai mult decât în anul anterior, datorită interzicerii avortului. Majoritatea acestora erau copii nedoriți întrucât rata totală a fertilității era în scădere iar indicatorii demografici nu oscilează brusc în condiții de stabilitate socioeconomică și politică. Dacă dintre cei 250 000 copii nedoriți, 2% (adică 5 000) nu au putut fi acceptați de familie și au fost abandonați, totalul abandonului timp de 18 ani - cat stă un copil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
atitudini. „Cinstea” - opusă aici explicit unei „fluidității” de ordin comercial a principiilor morale - este pentru majoritatea interlocutorilor o valoare „nonnegociabilă” (28, 45). Cu toate acestea, jumătate dintre cei intervievați (mai ales, bărbații) admit contrariul (28), iar respondenții sub 40 ani „oscilează” la același item 28. „Încrederea” nu este o calitate împărtășită de tilișcani: cei mai mulți dintre cei intervievați socotesc că nu se pot confesa cu problemele lor (32). Femeile arată introvertire acolo unde bărbații optează pentru spontaneitate (34). Aparențele le pot convinge
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
secolului XX cunoaște o sincronizare rapidă cu toate curentele sociologice semnificative ale momentului și este suficient să menționez publicarea antologiei Sociologia franceză contemporană, editată de Ion Aluaș și Ion Drăgan în 1971 la Editura Politică. Cercetarea sociologică de după 1965 a oscilat permanent între presiunile ideologice și instituționale interne și deschiderea către o cercetare empirică și teoretică în concordanță cu evoluția internațională a disciplinei. Din bogăția de informații diseminate prin acest capitol stăruim asupra observației cu privire la opoziția cu surdină a cercetării sociologice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
câștigă teren fibra ludică a imaginației. Reintră în scenă domnul Aurel, personaj recurent, și el posibil alter ego al lui A. Inițial, în Moartea unei republici roșii, caporal fiind în armata română trimisă în misiune de pacificare a Budapestei, Aurel oscila între „solara zădărnicie” a războiului, utopiile social-politice și libertina frenezie erotică. În Femeia cu carnea albă, domnul Aurel, negustor de legume, peregrinează prin „grădinăriile” de pe malul Dunării, în încercarea de a-și potoli mai ales foamea erotică. E un joc
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
îl trădează fără încetare pe poet, deconspirare accentuată în prozele din Pianul cu păianjeni (1991), întemeiate pe aliajul dintre percepția realistă a universului rural, în care se consumă copilăria eroilor, și modalitatea rafinată de transcriere a acestor percepții. Teatrul (radiofonic) oscilează între suprarealism și absurd, sfidând conflictul în absența căruia personajele rămân enigmatice și evanescente. Poeziile pentru copii (ironice și grațioase) și eseurile (dominate de un raționalism sumbru) completează și desăvârșesc imaginea unui autor care, sprijinit pe multitudinea predispozițiilor native și
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
a procedeelor (nici acesta străin, într-o anumită măsură, autorului moldav): Există prea multe deosebiri între universalismul renascentist și cel al lui Cantemir, pentru ca umanismul său să reprezinte o sinteză târzie a celui occidental din secolul al XV-lea; el oscilează, mai curând, între erudiția ironică a "summelor" baroce și acea formă de enciclopedism "luminat" care renunță la gratuitatea ludică și sistematizează cunoștințele într-un "corp" animat de o ideologie umanitaristă și de un proiect de edificare morală și intelectuală". 10
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a procedeelor (nici acesta străin, într-o anumită măsură, autorului moldav): Există prea multe deosebiri între universalismul renascentist și cel al lui Cantemir, pentru ca umanismul său să reprezinte o sinteză târzie a celui occidental din secolul al XV-lea; el oscilează, mai curând, între erudiția ironică a "summelor" baroce și acea formă de enciclopedism "luminat" care renunță la gratuitatea ludică și sistematizează cunoștințele într-un "corp" animat de o ideologie umanitaristă și de un proiect de edificare morală și intelectuală". 46
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unor condiții naturale de către comunitatea locală, de către cei care au construit în acea zonă. Catastrofele artificiale (accidente de tren, rutiere, aviatice, poluare, otrăvire, acte teroriste, ucidere sau sinucidere în masă) au mereu drept cauză, ființă umană, individuală sau în grup, oscilând între intenții distructive și ignorarea consecințelor anumitor gesturi și acțiuni. Putem vorbi și despre hazard în aceste din urmă cazuri. Dar descoperirea adevărului este un proces de durată și pe parcursul procesului apar informații explicative care iau locul hazardului. în ciuda progresului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
manifestare de amploare medie, cu aproximativ 15 cazuri pe an, pe județ). Este menționată violența verbală și se afirmă că această formă de violență ocupă mai mult de 90% din situațiile de violență. în privința ponderii violenței fizice în școli, răspunsurile oscilează pe o arie foarte largă, între 3 și 30%. Se afirmă însă că violența psihică, generatoare de frică, este prezentă în proporție de 25% în rândurile elevilor. Răspunsurile indică grupa de vârstă 14-18 ani ca fiind cea mai expusă la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]