4,332 matches
-
lăsate să se scurgă spre noi (a căror ambiguitate a fost însă mereu simțită de posteritatea poetului) și descoperirile necenzurate ale cercetătorilor de după 1989. Constatarea este că mitul Eminescu "a rămas viu în conștiința populară și a elitelor culturale în pofida ostilității oficiale", profesorul Codreanu, întrebându-se, retoric și justificat, ce fel de "cult" vor unii să demoleze din moment ce "schizofrenia" a început din timpul vieții poetului ajuns la mila publică a chetelor (vânându-se cu cinism reacția sa violentă la o astfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
însemnat "condamnarea la moarte și nebunie a lui Eminescu". Condamnare care, spre rușinea noastră, nu a durat între 28 iunie 1883 și 15 iunie 1889, ci s-a întins la peste un secol, până s-au desferecat porțile spre adevăr. Ostilitatea dintre poet și Maiorescu este o altă pistă urmărită de autor, știute fiind nu doar adversitățile din plan politic, ci și cele din plan uman (criticul Alexandru Dobrescu, în Butoiul lui Diogene, vorbește despre "masca sociala" a olimpianului "cu cap
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ajuns la Tisa. Pentru a evita o înfrângere umilitoare și ocuparea țării, Budapesta a înaintat României, la 2 mai 1919, propuneri de pace, în care a arătat că „recunoaște fără nici o rezervă toate pretențiile teritoriale naționale ale românilor”, în schimbul încetării ostilităților și neamestecului în treburile interne. Guvernul român a luat act de această propunere și, până la definitivarea graniței româno-ungare prin Conferința de Pace de la Paris, a stopat operațiile militare. În scopul prevenirii unui nou atac neprovocat din partea inamicului, la 23 iunie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
revoluție și să schimbe ordinea de drept din România. Pentru conducerea acțiunii a fost trimis, de la Odessa, Andrei Cușnicov zis Nenin, iar Osip Poliacov zis Platov, pescar din Vâlcov, a primit sarcina de a conduce, din punct de vedere militar, ostilitățile. Pentru reușita planului au fost create comitete revoluționare în toate localitățile din sudul Basarabiei, au fost aduse arme și muniții, care au fost dispersate și ascunse în zonele de acțiune. La 11 septembrie 1924, o bandă teroristă a atacat localitatea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și la Budapesta. În 1924, între Ungaria și U.R.S.S. a fost semnat un tratat economic și comercial însă, după unele surse, a fost convenită și o colaborare în cazul unui conflict militar sovieto-român. Scenariul a prevăzut ca, la începutul ostilităților, Ungaria să declanșeze o acțiune teroristă de anvergură în Transilvania, în scopul imobilizării unor mari unități române, astfel ca U.R.S.S. să recâștige Basarabia și apoi să provoace retrocedarea teritoriilor alipite României în 1918 către Budapesta. La granița de Vest
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de la Buftea. Un stat ucrainean, independent oficial dar dependent de Germania, ar fi atras, probabil, un conflict militar germano-polon. Sursa germană a menționat că liderii militari de la Berlin au luat în calcul și această posibilitate, estimând că, în cazul izbucnirii ostilităților, „în cel mult o lună” vor înfrânge Polonia. Informatorul, care a oferit aceste date despre România, a prezentat și motivele care l-au determinat la această acțiune. În primul rând, el era un susținător înfocat al Casei de Hohenzollern și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
partid politic recunoscut oficial pe toată perioada guvernării antonesciene, însă activitatea membrilor a fost, în unele cazuri, în defavoarea statului român. Profitând de succesele armatei germane și îndoctrinați de propaganda de la Berlin, etnicii germani au avut o atitudine de nerecunoaștere și ostilitate față de autoritățile de la București. Informat despre aceste fapte de către structurile informative/contrainformative, generalul Antonescu l-a convocat pe ministrul celui de-al III-lea Reich la București, Manfred von Killinger și i-a prezentat acțiuni concrete menite „să tulbure” raporturile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1941), de data aceasta fiind prezentat Planul „Barbarossa” și sarcinile care revin armatei române, în principal pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei. Șase zile mai târziu, cancelarul german l-a informat pe generalul Antonescu, printr-o scrisoare, de data exactă a ostilităților. La 22 iunie 1941, România a participat la efortul antisovietic cu două armate, care aveau în subordine 13 divizii, 6 brigăzi și 672 avioane. Alături de Armata 9 germană, Armatele 3 și 4 române au declanșat ofensiva la 2 iulie 1941
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
majoritatea cazurilor, au venit în România sub formă de refugiați. Acțiunile revizioniste maghiare din România s-au desfășurat, cu precădere, în județele Brașov, Târnava Mică, Turda, Arad și Timiș, propagandiștii incitând populația minoritară să aibă o atitudine de „rezervă și ostilitate” față de tot ceea ce este românesc, adică atât față de autorități cât și față de populație. Sectele religioase existente în țară au făcut și ele obiectul unor acțiuni informative din partea Jandarmeriei. Obiectivul central al sectelor a fost identificat ca reprezentând „destrămarea solidarității românești
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la om. Germanii își continuau atitudinea neprietenoasă la adresa statului și elementului românesc prin ignorarea autorității, tendințe de autonomie, pregătirea tineretului după principiile național-socialiste (naziste) și adoptau o atitudine antireligioasă, în schimb ungurii au continuat „pe aceeași linie revizionistă și de ostilitate față de românism”, exemplele fiind emiterea timbrelor poștale cu sloganul «Del viszater» („Sudul se va reîntoarce”), vase cu pavilionul la jumătatea catargului (în semn de doliu), iar marinarii cântau «Ardealul rămas României plânge», tendințele fruntașilor maghiari de a se alia cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
date de legea ungurească”. După evenimentele din martie 1944, când Ungaria a fost ocupată de Germania, acțiunea maghiară s-a arătat „îngrijorată de o retrocedare a părții de nord a Ardealului către România” și a menținut o stare continuă de ostilitate față de autoritățile de la București. Din luna mai 1944, legiunile de jandarmi de la granița de vest au constatat „o vădită tendință de simpatie în folosul puterilor anglo-americană”, dar și acțiunile antistatale ale preoților romano-catolici, care sunt „mai departe în slujba iredentei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Jandarmeriei nu permitea participarea la ședințele de guvern, dar generalul Vasiliu va lua parte, convocat, la cinci Consilii de Cabinet, patru ședințe ale Consiliului de Miniștri și la o ședință a Consiliului Economic, toate până la 22 iunie 1941. O dată cu declanșarea ostilităților, la 22 iunie 1941, Jandarmeria s-a împărțit în două: cea teritorială, care rămâne sub conducerea generalului Vasiliu, și cea operativă, atașată armatei, subordonată Marelui Cartier General și condusă de generalul Ioan R. Topor care devine Mare Pretor. La sfârșitul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aprecia pe colonelul Tobescu deoarece „cu mulți ani în urmă a pus bazele reorganizării profesionale în Jandarmerie prin numeroasele lucrări de specialitate, care și astăzi sunt călăuze pentru toate ramurile de activitate polițienească rurală și urbană”. De asemenea, după începerea ostilităților (22 iunie 1941) actele de sabotaj și spionaj, precum și acțiunile parașutiștilor și teroriștilor au fost anihilate datorită „în mare parte, instrucțiunilor și planurilor de urmărire concepute de colonelul Tobescu” la care s-au adăugat rezultatele foarte bune obținute în domeniul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
decembrie 1940, care a recomandat „stăruitor” câteva măsuri contrainformative. După înfrângerea insurecției legionare, Marele Stat Major a revenit, prin Ordinul nr. 224.049/30 ianuarie 1941, cu noi directive de apărare contra propagandei subversive. Pericolul a continuat și după începerea ostilităților militare, atunci când toate elementele scoase în afara legii - „comuniști, teroriști, iredentiști, spioni, evrei și legionari” - au intensificat acțiunea ideologică de penetrare a armatei. Mareșalul Antonescu a dispus să se ia „măsuri extreme de distrugere” a oricărui element care este dovedit că
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Directorul general al S.S.I., Eugen Cristescu, a raportat la Președinție, la jumătatea lunii iunie 1941, situația din Timoc, pe baza datelor furnizate de un agent care a îndeplinit o misiune în zonă. Administrația în regiune a fost încadrată, după finalul ostilităților germano-iugoslave, cu elemente sârbe, care „caută să se opună, pe orice căi, unei propagande românești” și unei eventuale alipiri a Timocului la România. O altă problemă o reprezentau trupele bulgare, deoarece au înaintat până la râul Timoc, pe care îl considerau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mult timp”, după cum au constatat agenții S.S.I. Capitularea Germaniei și, implicit, sfârșitul celui de-al doilea război mondial (8/9 mai 1945) a găsit trupele române pe diverse fronturi și în diferite țări. Finalul conflagrației nu a însemnat și încetarea ostilităților pe toate fronturile, cu atât mai puțin pe cel informativ. Până la sfârșitul lunii mai 1945, activitatea Subcentrului 1 Vest s-a concentrat pe latura contrainformativă. Au fost selectați și interogați prizonieri de diverse naționalități și, în mod special, românii care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
2 Consiliul Suprem de Apărare a Țarii are următoarele atribuții: A. Propune, spre aprobare, parlamentului: a) concepția fundamentală de apărare a țarii; ... b) structura sistemului național de apărare; ... c) declararea stării de război; ... d) suspendarea, în caz de război, a ostilităților, încheierea armistițiului sau încetarea stării conflictuale. ... B. Analizează situațiile de natură să impună: a) declararea stării de urgență; ... b) declararea mobilizării parțiale sau generale. ... C. Analizează și aprobă: a) organizarea generală a forțelor armate și a celorlalte compartimente ale sistemului
LEGEA nr. 39 din 13 decembrie 1990 privind înfiinţarea, organizarea şi func��ionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106867_a_108196]
-
sforăiește în jur! labele picioarelor trase în teniși cu pînza strălucitoare, șiretul de la stînga nu atîrnă pentru mine, trupul de humă, de apă și de umbră, și nu de piatră, și nu de piatră legată beton, somnul este șansa mea! ostilitatea oicumenei, cu cît mai mici posibilitățile să rătăcești cu atît mai mari temeiurile să abandonezi, n-ar fi prima oară cînd am face-o cu toții, de la rob la împărat! orgia metodic rituală odată, sterilitate modernă, întins pe bancheta de plastic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
au fost nevoiți să se retragă în grabă spre mare. După cucerirea Anatoliei, armata turcească și-a continuat marșul victorios spre Tracia. Forțele britanice erau concentrate în zona Strîmtorilor și la Constantinopol. Ambele părți au avut grijă să nu provoace ostilități. Date fiind repetatele victorii turcești, în octombrie 1922 a fost semnat la Mudanya un armistițiu; negocierile au fost purtate între Kemal și reprezentanții britanici și greci. Armata greacă se retrăsese în acest timp dincolo de fluviul Marița. Cuceririle turcilor asigurau menținerea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în nici un caz la mărirea numărului membrilor sau al suporterilor partidului său. Poziția grecilor și a iugoslavilor în privința Macedoniei, care se bucura de un larg sprijin intern, garanta de asemenea faptul că astfel de propuneri ar fi stîrnit teamă și ostilitate. Noile sisteme de alianțe: Franța și Italia Odată cu slăbirea temporară a puterii Germaniei și Uniunii Sovietice din anii '20, se deschisese larg calea exercitării influenței altor guverne. Franța a devenit principala mare putere care și-a propus să pună în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ar fi fost implicată într-un război, chiar și în cazul cînd ea era agresoarea. Articolul III avea următoarea precizare: "Dacă, în contradicție cu dorințele și speranțele părților contractante, s-ar întîmpla ca una dintre ele să fie implicată în ostilități cu o altă putere sau cu alte puteri, cealaltă parte contractantă va trece imediat de partea ei ca aliată și o va sprijini cu toate forțele ei pe uscat, pe mare sau în aer."17 Valoarea imediată a acestei alianțe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și convingerile unei generații de intelectuali și studenți majoritatea alcătuind o mică minoritate în rîndul croaților, sîrbilor și slovenilor -, nu se constituise o națiune iugoslavă. Politica centralistă a sîrbilor a dus în schimb la apariția unor sentimente de nemulțumire și ostilitate exacerbate, care vor avea drept rezultat o serie de atrocități incredibile în timpul războiului. Am văzut că problema locuitorilor din Balcani era implicarea în deținerea controlului asupra ținuturilor revendicate pe bază istorică sau națională. Toate statele aveau dispute teritoriale cu vecinii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
A II-A Al doilea război mondial și evoluțiile postbelice 7 Statele balcanice în timpul celui de-al doilea război mondial CADRUL MILITAR În iunie 1941, în momentul în care Germania a invadat Uniunea Sovietică, toate statele balcanice erau implicate în ostilități: România și Bulgaria erau aliate cu Axa, în timp ce Grecia, Albania și Iugoslavia erau sub ocupație germană, bulgară și italiană. Marea influență exercitată în problemele Balcanilor de forțele externe, mai ales de Pactul germano-sovietic din august 1939 și de victoriile ulterioare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aceste condiții meteorologice și bine echipate, trupele rusești au reușit să lanseze contra-atacuri, în vreme ce inamicii lor rămîneau împotmoliți din cauza gheții și a zăpezii. Războiul a căpătat dimensiuni cu adevărat mondiale în ziua de 7 decembrie 1941, cînd Japonia a deschis ostilitățile împotriva Statelor Unite și a Marii Britanii printr-un atac surpriză asupra portului Pearl Harbor și a bazelor din Extremul Orient. La 11 decembrie, celelalte membre importante ale Pactului Tripartit, Germania și Italia, au declarat război Statelor Unite. Aliații și sateliții Axei, România
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
armistițiu, concentrîndu-și activitățile în capitalele țărilor neutre. O parte din ei nutreau speranțe nerealiste că vor putea ajunge la un acord cu Aliații care să le permită să păstreze Basarabia și Bucovina. Evenimentele războiului duseseră la mărirea temerilor și a ostilității românilor față de Uniunea Sovietică. La modul ideal, le-ar fi plăcut ca negocierile să fie însoțite de sosirea trupelor occidentale în România. Această acțiune nu numai că ar fi servit ca obstacol în calea sovieticilor, dar ar fi împiedicat și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]