KorAP: Find »[drukola/base=pâine & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...88 89 90 ...784 >

19,586 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

tufiș și acum i se fécuse foame. De aceea hotérî sé se ducé acasé. Ascunse toporul la rédécina unui copac și-l astupé cu frunze. Își lué ghiozdanul În care avea lingură, borcanul În care fusese borșul, o bucaté de pîine și o jumétate de ceapé care i-au rémas și porni numaidecît spre casé. A ajuns tîrziu, céci În drum se mai uité dupé copaci sé géseascé unul pe mésuré. I se péru cé a gésit unul bun și tinu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
s-o vezi chiar și pe babă Hania cum țipé prin ogradé cînd dé mîncare la géini. Se Întinse pe spate și se uité la cer. Era un cer albastru cu mulți nori albi și fierbinți, ca niște miezuri de pîine. Erau atît de aproape și péreau grei. Șasa se gîndea cé pe un astfel de nor chiar c-ar putea sé stea Dumnezeu féré sé cadé, atît de groși erau. Dupé ce se uité mai mult i se péru cé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
abia aștepta sé vadé cum araté Dumnezeu. Își Închipuia un bérbat În cémașé cu mînicile suflecate, care merge prin pédure cu toporu-n méné. Avea și pantaloni și purta sandale că ale lui Ierofei Vasilievici. Cred cé se ducea sé cumpere pîine de la magazinul din satul vecin, unde erau mai mulți ucraineni și nu aveau cum sé-l cunoascé. Se ducea pe jos pîné acolo, Isi cumpéra pîine și pe urmé se-ntorcea că sé taie copacii... Se trezi dimineațé Înainte sé sune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
pantaloni și purta sandale că ale lui Ierofei Vasilievici. Cred cé se ducea sé cumpere pîine de la magazinul din satul vecin, unde erau mai mulți ucraineni și nu aveau cum sé-l cunoascé. Se ducea pe jos pîné acolo, Isi cumpéra pîine și pe urmé se-ntorcea că sé taie copacii... Se trezi dimineațé Înainte sé sune ceasul, dar nu aprinse lumină, rémase așa În pat. Visé cum Dumnezeu téia bețe cu ferestréul și le bétea În cuie pe cele doué bîrne. Bétu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
un culcuș cu toporul că sé nu-L vadé nimeni. Sté undeva Într-un copac ascuns În frunze și abia așteapté sé mai taie vreun copac cu toporul că sé-și facé scaré. Sau poate s-a dus la magazin dupé pîine? Poate I s-o fi terminat și s-a dus la magazin? Dar de lucrat noaptea În pédure n-ar fi lucrat. Nu vede copacii că sé-i taie. Și cînd taie cu ferestréul trebuie sé puné toporul jos, și cînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
babă Vera. Poate cé era mai bine sé se facé vécar? Are dreptate Nadejda Petrovna. Hai acasé! - Mai bine niciodaté decît acum! - Mai bine nici acum decît niciodaté! - Mai bine ne-ar célca tractoarele din Cazahstan, sé facé din noi pîine și sare! - Pentru oamenii séraci din lumea-ntreagé! - Sé ménînce copiii și bétrînii! - Sé fie mulțumiți! - Sé fie veseli! - Sé zîmbeascé că o razé de soare printre nori! - Mai bine am fi mers În Cazahstan! - Sub soarele torid, sé mergem cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Dar tu ai fost În pédure? - Dacé vrei, pot sé te duc și pe tine prin pédure, eu știu atîtea locuri! Știu unde sînt cele mai multe lécrémioare și știu și ciuperci, si un copac gros. Dacé mergi cu mine pîné la pîni, am sé-ți arét unde se culcé porcii mistreți, dar eu nu i-am vézut niciodaté. Pe-acolo trec și céprioarele, si veverițele rod nucușoarele de la pîni. Ai vézut vreodaté un cucuruz de la pîni? - Am vézut desenat. - Dacé vrei, putem sé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
și știu și ciuperci, si un copac gros. Dacé mergi cu mine pîné la pîni, am sé-ți arét unde se culcé porcii mistreți, dar eu nu i-am vézut niciodaté. Pe-acolo trec și céprioarele, si veverițele rod nucușoarele de la pîni. Ai vézut vreodaté un cucuruz de la pîni? - Am vézut desenat. - Dacé vrei, putem sé strîngem un sac Întreg de cucuruji de pîn. Acolo vin și veverițele și ménîncé. Dacé avem un sac la noi, o prindem În sac, cînd sare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
gros. Dacé mergi cu mine pîné la pîni, am sé-ți arét unde se culcé porcii mistreți, dar eu nu i-am vézut niciodaté. Pe-acolo trec și céprioarele, si veverițele rod nucușoarele de la pîni. Ai vézut vreodaté un cucuruz de la pîni? - Am vézut desenat. - Dacé vrei, putem sé strîngem un sac Întreg de cucuruji de pîn. Acolo vin și veverițele și ménîncé. Dacé avem un sac la noi, o prindem În sac, cînd sare. Eu am vézut mai multe veverițe, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
eu de vîrsta lor, apu’ nu mai Îmblam eu la școalé, cé n-avem cum. Numai copiii boierilor Îmblau la școalé, dar tata n-ave bani. Eu mé ducem la lucru cu ziua că sé cîștig mécar o bucaté de pîine și-ncé nici pe-aceea de multe ori n-o vedem. Unde era pe vremea ceea sé te trimité la școalé și tu sé nu vrei? Da’ nu mai era așa ceva. De-amu pe urmé, dupé rézboi, am putut sé mé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
vé Înfrumusețeazé școlile voastre, de mici au tréit În lipsuri, au trecut prin viață grea din subsoluri și au cunoscut vocea aspré a stépînilor. Ei munceau la egal cu tații lor și au cunoscut pe pielea lor prețul bucéții de pîine, puternic sératé de lacrimile nemîngîiate ale copilériei. Ei n-au avut nici case de pionieri, nici stadioane și nici Artek... Puterea sovieticé v-a izbévit de sérécie, subsoluri și insuportabilele Înjosiri sociale. Nici o hotérîre a conducerii nu are loc féré

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
scame, niște bețișoare mici și cafenii, care rémîneau de la semințe și doué semințe. Le bégé În guré pe rînd, iar cojile le-a luat din guré cu degetele și le-a pus pe masé. Dacé se mai duce disearé la pîine și cumpéré numai cinci pîini În loc de șase, cîte treisprezece copeici, Îi rémîn 35 de copeici și oricum nu vede nimeni. Pune plasa cu pîine În cui, În verandé și nimeni n-o sé numere pîinile. Se mai duce și mîine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
cafenii, care rémîneau de la semințe și doué semințe. Le bégé În guré pe rînd, iar cojile le-a luat din guré cu degetele și le-a pus pe masé. Dacé se mai duce disearé la pîine și cumpéré numai cinci pîini În loc de șase, cîte treisprezece copeici, Îi rémîn 35 de copeici și oricum nu vede nimeni. Pune plasa cu pîine În cui, În verandé și nimeni n-o sé numere pîinile. Se mai duce și mîine seară și mai face. Totuna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
din guré cu degetele și le-a pus pe masé. Dacé se mai duce disearé la pîine și cumpéré numai cinci pîini În loc de șase, cîte treisprezece copeici, Îi rémîn 35 de copeici și oricum nu vede nimeni. Pune plasa cu pîine În cui, În verandé și nimeni n-o sé numere pîinile. Se mai duce și mîine seară și mai face. Totuna, doué pîini le mînca scroafa și-ncé jumétate de pîine trebuie s-o dea la cîine. PÎné pe 9 mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
se mai duce disearé la pîine și cumpéré numai cinci pîini În loc de șase, cîte treisprezece copeici, Îi rémîn 35 de copeici și oricum nu vede nimeni. Pune plasa cu pîine În cui, În verandé și nimeni n-o sé numere pîinile. Se mai duce și mîine seară și mai face. Totuna, doué pîini le mînca scroafa și-ncé jumétate de pîine trebuie s-o dea la cîine. PÎné pe 9 mai, Șasa a calculat cé va avea, cu tot cu rublă pe care i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
șase, cîte treisprezece copeici, Îi rémîn 35 de copeici și oricum nu vede nimeni. Pune plasa cu pîine În cui, În verandé și nimeni n-o sé numere pîinile. Se mai duce și mîine seară și mai face. Totuna, doué pîini le mînca scroafa și-ncé jumétate de pîine trebuie s-o dea la cîine. PÎné pe 9 mai, Șasa a calculat cé va avea, cu tot cu rublă pe care i-o va da mama dimineațé, doué ruble. Scrise repede cîteva exerciții În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
de copeici și oricum nu vede nimeni. Pune plasa cu pîine În cui, În verandé și nimeni n-o sé numere pîinile. Se mai duce și mîine seară și mai face. Totuna, doué pîini le mînca scroafa și-ncé jumétate de pîine trebuie s-o dea la cîine. PÎné pe 9 mai, Șasa a calculat cé va avea, cu tot cu rublă pe care i-o va da mama dimineațé, doué ruble. Scrise repede cîteva exerciții În caiet și-l bégé În carte. Cîți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
urmé Își continuă drumul la fel de repede. Asta Însemna cé Nichifor se certă cu cineva În mintea lui, și-atunci cînd se oprea, explică probabil, ceva mai greu de Înțeles. Alexandr Timofeevici bégé mîna În torbé și rupse o bucaté din pîinea care i-a rémas de asté noapte și o bégé În guré. - Buné ziua. - Buné ziua. Pe drum trecu o bicicleté care veni cu mare vitezé din deal și-l saluté pe fostul șef de gospodérie. Și paznic. 57tc "57

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
mai tinere și mai bétrîne și unele sînt tinere de tot și seaméné cu niste fete. Pe terenul de asfalt negru cu linie albé, sté o țeavé albé și lungé, pe care se ridicé steagul. Pe stradé trec oamenii cu pîine de la magazin și se uité la ei prin gard cum ridicé steagul și stau aliniați. Și cînd se lasé seară, rémîn numai educatoarele tinere pe bancé, la mésuțé și se aprind becurile albe-albéstrii și tremuré. Se duse dupé casé, prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

vindeau copite și noroi cu cartofi, asta era "grija părintească" a tovarășului Ceau; după marea schimbare-n modificare, mîncăm pipote de... vacă și bem ceai de Mușetescu". "Ce, Magdo? Nu-s bune legumele spaniole? Nu-ți plac merele grecești și pîinea turcească? Preferi harbuz în loc de avocado?" "Cum nu! Românu-i dat dracului. În avicolele privatizate crește găini Isa Brown. Din ouă evreiești, aduse de libanezi. Și știi cum le hrănește? Cu porumb din Ucraina. Ce fel de cocoși or ieși din combinația

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
lui. S-ar fi jucat cu mine, dar, fiind vehicul lung, cu labe foarte scurte, foarte groase și foarte strîmbe, era depășit de situație. Se mulțumea să mă împingă spre cușca unde încăpeam amîndoi. Mînca orice, de la biscuiți "Progresul" la pîinea mea cu unt. Îi păstram mîncarea în ghiozdanul de tablă. Și ochii uzi-gălbui, de cîine trist, cînd m-au trimis la "tătișor", la București. După ce-am plecat, nu voia să mai înghită nimica. Într-un tîrziu, mama mi-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
nu trebuie să faci cine știe ce presupuneri. Toată viețuca te-a obsedat cum te văd ceilalți". "De ce oare? Pentru că "te vezi mai bine în ceilalți"§§§§§", intru eu în dialog. "Despre Rusalin știi cum te vede. O fi mirosind pictura lui a pîine caldă, dar amestecat. Cu carne arsă. Cu carnea ta arsă, Iordana. E cazul să-l mai dăm în pînzele lui". Pînzele sună a înjurătură. Ba nu. Vreau să înțeleg de ce. Mă aflu prea pretutindeni în pictura lui. Răscolesc în scrin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
de scopurile materiale scuzînd mijloacele), mă împrumutam să le fac rost de bunătăți. Patrick întîmpina cu lehamite toate gesturile de gazdă binevoitoare. "A, Pepsi!" Prefera Cola. "A, portocale!" Prefera mandarine. În tandem, și lui Brăduț îi puțea orice era românesc. Pîinea era acră (și era), cărțile erau tipărite pe hîrtie proastă (și erau), albumele de artă erau infecte (și erau). Nu mai vedea din România decît zăbrelele închisorilor (și erau), pentru că lui Patrick nu-i plăcea nimic din estul sălbatic și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
trăi voi așa?" Mă exclusese. Eram, deja, voi. De-asta nici nu discutam despre Nicolae "cel stejar" și despre șirul de apăsări pe care le suportam. Ziarele decupau știrile ca să scoată în evidență anume fapte. Anunțau, de pildă, creșterea costului pîinii în Franța, ca să ne întrebăm ce șir de penurii ne-o mai aștepta. Ospiciile gemeau de "nebuni politici"; vorbeau la cozi contra lui Ceaușescu sau erau provocați de securiști să vorbească. În '83, un inginer din București, Radu Filipescu (nepot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
ca Andru, ca Scarlat Carp. Mai scriau după șablon: 1. Conținutul de idei al operei; 2. Măiestria artistică. "Le lua cineva în serios?" s-a interesat Șichy, atunci cînd înregistram cartea-dialog. "Șabloanele? Dacă nu le luai în serios, îți pierdeai pîinea. Era fapt de rușine mare, Șichy, să-ți pierzi pîinea". Mistrie, Carp, Andru au practicat frazele goale. Mistrie rima cu tărie. De tărie (și cu grade, și fără!) a avut mereu nevoie. Calchia perfect limbajul violent al lui Mișa Novicov

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]