3,706 matches
-
și limbă vânătă atârnând din gură precum cea a unui porc după Înjunghiere. Am mai auzit că, În urma unor astfel de triste Întâmplări, spânzurații masculi Își revarsă pentru ultima oară sămânța așa, ca să arate lutul lor cel Îndelung și adânc păcătos că nu se lasă cu una cu două și nu-și primește moartea fără să-i azvârle În obraz cea de pe urmă batjocură. Dacă ai curiozitatea să afli dacă hoitul meu a avut acea ultimă tresărire de orgoliu, poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să colaborez și eu, deocamdată numai prin dactilografierea textelor, dar cu Îmbucurătoarea perspectivă de a participa la alcătuirea rubricii de sport; am aflat că În vara asta vrăbioii au gușile zbârlite, ceea ce e semn negreșit de iarnă grea; nea Mitu Păcătosul se Îmbolnăvise, abia ieșea din curte până la poartă, pleoapele Îi erau pline de puroi și plângea cu lacrimi mari de singurătate și de apropierea morții; Primarul a convocat o ședință la care trebuia să participe toți consilierii, popa, șeful de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe gânduri; fostul cadru didactic Zidaru a stabilit un record greu de egalat: timp de douăsprezece ore - sprijinit, totuși, pe niște pernuțe - a stat În mijlocul bisericii Îngenuncheat și cu fruntea la podea; Întâmplarea a făcut ca nepoata lui nea Mitu Păcătosul, sora medicală, să folosească o ață mai groasă ca de obicei la coaserea virginității unei mirese, punându-l astfel Într-o amarnică Încurcătură pe ginerică În noaptea nunții, când acesta nu a izbutit - poate și din pricina emoției și a băuturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nimic de la câțiva bețivi ce se bucuraseră la câte o litruță de țuică făcută din nu se știe ce la un cazan ilegal ce funcționa zi și noapte În fundul grajdului unde rumegau În nesimțire trei vaci despre care nea Mitu Păcătosul era În stare să se jure că erau bete și fericite tot timpul de la aburii de țuică ce pluteau Întruna pe la boturile lor și că laptele pe care Îl dădeau Îi făcea de asemenea fericiți pe cei care Îl Înghițeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bete și fericite tot timpul de la aburii de țuică ce pluteau Întruna pe la boturile lor și că laptele pe care Îl dădeau Îi făcea de asemenea fericiți pe cei care Îl Înghițeau. Mulți, Însă, erau de părere că nea Mitu Păcătosul fusese plătit cu o găleată de bere și o sticlă de rachiu cinstit ca să răspândească astfel de zvonuri și să sporească numărul de mușterii la laptele pe care Tatapopii Îl Înmulțea cu apă și cu lapte praf pe care, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de nimeni știută, căci arendașul Își sfârșise zilele Într-un lagăr de reeducare prin muncă a elementelor ostile noului regim adus de tancurile rusești. Înainte să moară de bătaie și epuizare, arendașul apucase să ia din mâna lui nea Mitu Păcătosul și să mănânce câteva mere verzi pe care caporalul din Satul cu Sfinți i le Întinsese printr-o ferestruică zăbrelită a unui vagon de vite În care erau cărați ocnașii În diferite tabere de muncă silnică răspândite pe Întreg cuprinsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
le Întinsese printr-o ferestruică zăbrelită a unui vagon de vite În care erau cărați ocnașii În diferite tabere de muncă silnică răspândite pe Întreg cuprinsul țării. Ca păzitor de ocnași, Mitu - căruia, pe atunci, nu i se spunea Încă Păcătosul - nu a făcut mulți pureci, deoarece un camarad pizmaș Îl denunțase la comandant cum că, cu prilejul concursului de alergare ai cărui câștigători fuseseră răsplătiți cu permisii, caporalul trișase, se suise În singurul tramvai care străbătea orășelul de provincie, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
degradase pentru o vină Închipuită și-l detașase la gospodăria agrozootehnică a unității ca să păzească oile Împreună cu trei pușcăriași condamnați pentru fapte mărunte, precum violul și tâlhăria. Cea mai fericită viață de ostaș acolo se lăuda peste decenii nea Mitu Păcătosul că o dusese. Lălăia pe câmpuri ziulica Întreagă cu oile, avea lapte proaspăt și brânză să-și pună și-n cap, Își făcuse ibovnice prin satele dimprejur și ducea un trai pe care ar fi vrut să-l aibă până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din felurite pricini, nu puteau să-l primească În vreo noapte, le dărâma, furios, gardurile - niște Îngrămădiri joase de pietre puse una peste alta, fără ciment, var sau pământ Între ele. Despre astea și despre Încă multe altele, nea Mitu Păcătosul vorbea la cârciuma ținută de Tatapopii În chiar mijlocul satului, Încăpere cu podeaua de scânduri frecate cu motorină unde oamenii beau bere tulbure și Îndoită cu apă din niște borcane de sticlă În loc de halbe. Bătrânul Îl prinsese de multe ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și cu belșug de rai pe ogoare. Visul, Însă, apucase să se urâțească și, În cele din urmă, să pomeniseră iarăși fără aripi În spinări și cu tălpile În noroiul gras al ulițelor. În acea rătăcire a firii, nea Mitu Păcătosul - căruia, de la Întâmplarea cu aripile, i se spusese și Necredinciosul - nu putuse cu nici un chip să creadă În visul În care ceilalți se lăsau trași și Învăluiți. Mai târziu, când bătrânețea Îi lovea fără milă trupul beteag și când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ce ascultă pe la uși”. Floare mai goli brusc un pahar cu vin roșu, Își aprinse o țigară, aruncă priviri tulburi Împrejur și rosti către nimenea: „Lua-v-ar dracu’ de boi Încălțați!”. Repetentu se porni către casa Însinguratului nea Mitu Păcătosul ca să-i ducă, Într-o pungă de plastic, câte ceva de mâncare și o sticluță cu un sfert de vin roșu. Bătrânul devenise neputincios și aproape orb, Încetase să mai povestească Încâlcit tot soiul de Întâmplări pe care le Înflorea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
reclamațiile făcute de o colegă de cancelarie cu care se certase tot timpul și chiar se bătuse de la egal la egal, ajunsese Într-un cătun prăpădit dintr-un fund de țară. Nici acolo nu făcuse mulți pureci, din pricina gurii sale păcătoase și a faptului că el chiar voia să-i Învețe carte pe acei năpăstuiți elevi, Însă nu se Împăca În sine cu gândul că mulți dintre dascăli veneau la școală mai mult ca să se odihnească, Îi puneau pe copii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai târziu, În șaretă, ajunseră la concluzia că profesorul pensionar era numai bun pentru cămașa de forță. Nici pe departe nu le trecu prin cap că peste Dordonea se așternuse fericirea. După un timp s-a prăpădit și nea Mitu Păcătosul și Necredinciosul. Chiar se străduise În ultimele luni, săptămâni și zile de viață să creadă că oamenilor cu adevărat le crescuseră cândva aripi și lui nu. Își dorise din răsputeri să zboare și el, Însă nu izbutise și se căise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și crești, și fă‐te mare Plugărașul meu! Ianuarie 1893 Din cartea „Mari scriitori români”, p.286288 MI - A ZIS MAMA Mi‐a zis mama, dragă fată, Că‐ i păcat a săruta. Nu te mai sărut! Cu tine Prea sunt păcătos așa! A, dar mama mea pe mine Cât de mult m‐ a sărutat, și‐ a făcut păcat? Hai fato, Te sărut că nu‐ i păcat! Din Poezii, vol. II, Mari scriitori români, pag . 135 . DUȘMANCELE ( fragment ) Las‐ ochii mamă, las
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
înțelegi ... GLASUL UNEI FEMEI (fragment) Dați‐ mi copilul, ‐ orișcum ar fi - De‐ ar fi să fie cu chipul de fiară, Oricum ar fi să fie - Dați‐mi copilul orișicum ar fi, De ce nu se poate pentru‐ntreaga viață (pentru această păcătoasă viață și atât de scurtă, chiar de‐ar fi de‐un veac), măcar pentru o zi, atât cât să vie spre mine, cum venea, cu brațele întinse, ca un orb, cu degetele pale, de petale. Nicolae Labiș (n. 2 decembrie
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu șezînd la vamă. Și i-a zis: "Vino după Mine!" Levi s-a sculat, și a mers după El. 15. Pe cînd ședea Isus la masă în casa lui Levi, mulți vameși și păcătoși au șezut și ei la masă cu El și cu ucenicii Lui; căci erau mulți care mergeau de obicei după El. 16. Cărturarii și Fariseii, cînd L-au văzut mîncînd cu vameșii și cu păcătoșii, au zis ucenicilor Lui: "De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
bea cu vameșii și cu păcătoșii?" 17. Isus, cînd a auzit acest lucru, le-a zis: "Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit să chem la pocăință nu pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși." 18. Ucenicii lui Ioan și Fariseii obișnuiau să postească. Ei au venit și au zis lui Isus: "Pentru ce ucenicii lui Ioan și ai Fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?" 19. Isus le-a răspuns: "Oare pot posti nuntașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
folosește unui om să cîștige toată lumea, dacă își pierde sufletul? 37. Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său? 38. Pentru că de oricine se va rușina de Mine și de cuvintele Mele în acest neam preacurvar și păcătos, se va rușina și Fiul omului, cînd va veni în slava Tatălui Său împreună cu sfinții îngeri." $9 1. El le-a mai zis: "Adevărat vă spun, că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor muri pînă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
îngreuiaseră ochii de somn. Ei nu știau ce să răspundă. 41. În sfîrșit, a venit a treia oară, și le-a zis: "Dormiți de acum, și odihniți-vă! Destul! A venit ceasul! Iată că Fiul omului este dat în mîinile păcătoșilor. 42. Sculați-vă, haidem să mergem, iată că se apropie vînzătorul!" 43. Și îndată, pe cînd vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, și împreună cu el a venit o mulțime de oameni cu săbii și cu ciomege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
îndrăcit? Cred că sfințiile lor - oameni fiind - aveau coșmaruri!... --Dar să nu facem păcate, dragule. Sfințiile lor cu căldările clocotind, iar noi cu ale noastre povestind. Să mergem mai departe. --Cam în aceeași parte cu velnița - am reluat eu vorba, accentuând cuvântul păcătos “velniță” - avea case și “Matei vel cămăraș”, case care probabil îi prisoseau și... Amănunte aflăm din întărirea dată mănăstirii Trei Ierarhi de Grigorie Ghica voievod la 6 iulie 1731 (7239): “Adică acestu boieriu credincios,... dintr-a sa bunăvoie, au dat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
patului și am început să citesc: “Întăi și întăi rogu-te să mă ierți, conașule, că îndrăznesc să-ți scriu. Da’ nu mi-o îngăduit inima să te las să pleci așa, fără să știi că Zâna și cu mine - păcătoasa - ținem la matale și te iubim ca pe ochii din cap... Și apoi să mai știi, conașule, că m-oi face luntre și punte ca Zâna să fie cu matale pe toată viața. Amu - eu și Zâna - îți urăm drum
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care ilustrează minuni sau momente din viața Mântuitorului. Privind de la dreapta spre stânga vedem: Vindecarea soacrei lui Petru - care stă pe pat și spre ea se îndreaptă Iisus prinzându-o de mână, aproape fiind și Petru cu alți apostoli; Femeia păcătoasă spălând picioarele Mântuitorului, care stă la masă în casa fariseului Simon; Întâlnirea lui Iisus cu Zaheu vameșul, care este urcat în dud pentru a vedea pe Mântuitorul încadrat de apostoli și credincioși; Alungarea vânzătorilor din curtea templului unde vindeau animale
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vest la est: Pilda despre bogatul și săracul Lazăr, bogatul stă la masă, un tânăr servește. Lazăr stă la poartă, iar un câine îi linge rănile de pe picioare. Se arată apoi, moartea celor doi, ca la moartea dreptului și a păcătosului, Iona este aruncat din corabie în apă, iar chitul se apropie să-l înghită, Fiți blânzi ca și porumbeii și înțelepți ca șerpii. Iisus pe scaun cu apostolii la mijloc, un porumbel și un șarpe încolăcit, cu capul în sus
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
coboară spre stânga unde este fiara apocaliptică cu gura deschisă. În partea stângă, în dreapta scaunului de judecată sunt 3 grupe de condamnați: iudei, turci, tătari amestecați cu armeni, conduși de Moise la judecată. Dacă fețele drepților sunt oarecum senine, ale păcătoșilor sunt înspăimântate și deznădăjduite. Toți se îndreaptă nelinițtiți spre judecată. În partea stângă a ansamblului urmează părțile obișnuite: învierea morților vestită de un înger, animalele terestre și din apă care restituie trupurile omenești. De remarcat femeia apocaliptică, încadrată de două
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
formă de semicerc. Se observă tendința de reprezentare fantastică a animalelor. În râul de foc și în gura balaurului sunt cei condamnați la chinul veșnic. În stânga ușii se văd, de asemenea, animale fantastice, demoni care atrag cu lanțurile lor pe păcătoși în iad. Toate acestea arată nu numai bogata imaginație a artistului, dar și posibilitățile lui de transpunere plastică. La personajele din ansamblul judecății de apoi se constată o varietate de tipuri, de costume, legătura dintre ele fiind realizată cu multă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]