4,121 matches
-
înțeles relativ, uman. Materialele în care se sensibilizează ideea etern-poetică sânt imaginile, nu însă imaginile tuturor popoarelor, ci a aceluia la care are ce sensibiliza. Tropii unei națiuni agricole diferă de tropii, de imaginile unei națiuni de vânători or de păstori. Sub ce imagini va îmbrăca unul simțământul etern al amorului și sub ce imagini celălalt decât numai {EminescuOpIX 454} prin * acele pe care le posede? Acest mod de cugetare care se reflectă numai asupra corpului, nu asupra ideei unei poezii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mii de amploiați (în începutul secolului câteva zeci ), sute de mii de evrei (în începutul secolului câteva mii ), zeci de mii de alți supuși străini (în începutul sec. câteva sute). Pe atunci țăranul nostru creștea mai cu samă vite, era păstor. Această muncă ușoară se potrivea cu regimul său aspru, cu posturile sale lungi, cu traiul său simplu. Azi muncește toată vara ca să-și plătească dările, trăiește mult mai rău decât atunci și se stinge. Mor o sută și se nasc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cunoscută în secolul al XV-lea sub denumirea, dată de copiști, Ninfale d’Ameto, după numele protagonistului) este o alegorie pastorală în cincizeci de capitole, alternând fragmentele epice în proză cu cele în versuri. Opera aceasta ne relatează despre un păstor modest, Ameto, care întâlnește șapte nimfe încântătoare, în timp ce vâna, într-o zi, între Arno și Mugnone. Se îndrăgostește de una dintre ele, Lia, și își petrece zilele vânând în compania lor. Dar iarna aduce după sine o încetare a plăcerilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sfârșitul acestui moment de taină și de inițiere, Ameto realizează că nimfele sunt de fapt niște alegorii, și este purificat și înnobilat de dragostea pe care o poartă acestor doamne, în special Liei, prin care sufletul accede spre dimensiunile paradisiace. Păstorul se simte acum îndatorat, căci seraficele creaturi i-au oferit exemple moralizatoare, demne de reținut și de urmat, deși inițial le percepuse carnal, povestirile lor receptându-le mai mult estetic, decât spiritual. Doar la sfârșitul narațiunii el află, și odată cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aceste femei, care reprezintă virtuți creștine, spun povestiri despre iubiri adulterine. „Nimfele lui Giovanni Boccaccio nu sunt deloc sfinte fecioare ascetice medievale, ci, dimpotrivă, niște tinere vesele, vioaie, care încearcă, cu toate mijloacele să-i poarte spre ispită pe tinerii păstori florentini. Această narațiune, care caută să se găsească sub semnul mântuirii, al salvării sufletului, zugrăvește, într-o manieră foarte senzuală, foarte concretă, dragostea adevărată, dragostea naturală, freamătul plenar al simțurilor.”611 Din nou modelul pozitiv decade din grandoarea pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
expresie a vreunui sentiment și a unei acțiuni care pretinde un stil oarecum ales treceau În domeniul poeziei și al muzicii. (C) Căci nu numai azi, când abia de-au mai rămas câțiva cunoscători, ci și pe acea vreme, toată lumea, păstori, agricultori, crescători de păsărele, cum zice Pindar 1, toți ascultau cu evlavie cântările. Ceva mai târziu În timp de la această Înclinație pentru poezie, s-a trecut la folosirea sunetelor lirei și ale vocii 2 cel mai adesea pentru a exprima
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dreaptă judecată. Pe cine oare mai interesează ca Oracolul de la Tegyrai sau cel de la Ptoion să mai funcționeze ca altădată În vremuri ca astea, când poți parcurge ore Întregi ținuturile unde se găseau ele, fără a putea Întâlni nici măcar un păstor? Oracolul de aici2, care ocupă primul rang ca vechime și renume, a fost mult timp pustiu și ocolit din pricina unui dragon de sex feminin 3. (B) Însă cei care povestesc acest basm se Înșală, căci iau efectul drept cauză. Bestia
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
motiv În plus să ne mirăm, dimpotrivă, dacă Zeul ar Îngădui, cu indiferență, ca prezicerile sale să se piardă fără folos caapa care se Împrăștie sau să producă doar un ecou, ca stâncile care se găsesc În deșert, la strigătele păstorilor și la behăitul turmelor. 9. Acestea au fost cuvintele lui Ammonios. Deoarece eu tăceam, Cleombrotos zise adresându-mi-se: - „Mai poți acum crede că dispariția acestor oracole, creația lor Îl au pe Zeu la origine?”. - „Câtuși de puțin”, răspunsei eu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Începutul lor, nu sunt condiționate decât de Întâmplare 3, În ceea ce privește originea, precum și durata lor. Dacă totuși trebuie să facem haz În materie de filosofie, mai curând să râdem de acele simulacre șeidolaț surde, oarbe, neînsuflețite șapsychaț 4, «turme» ai căror păstori sunt. Ele le scot la iveală În cursul unor infinite perioade de timp și le plimbă de colo până colo, prezentându-le când drept entități viabile, când În postura unor corpuri șarse pe rugț sau În cea a unor corpuri
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
la Delfiț aduc sufletele În starea de comuniune divină șenthousiasmosț și le produc viziuni asupra viitorului. Până și tradiția pledează În acest sens. Se povestește că aici șla Delfiț calitatea specifică locului s-a manifestat pentru prima oară atunci când un păstor, nimerit pe aici din Întâmplare, a Început să rostească profeții. Mai Întâi, cei care se găseau de față l-au luat În râs. Ceva mai târziu Însă, când prorocirile s-au adeverit, oamenii tare s-au minunat și au Început
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
l-au luat În râs. Ceva mai târziu Însă, când prorocirile s-au adeverit, oamenii tare s-au minunat și au Început să-l ia În seamă. Cei mai Învățați dintre locuitorii din Delfi pretind chiar că ( D) numele acestui păstor s-a păstrat și că i se spunea Koretas 3. Iată acum ce cred eu. Între sufletul uman și fluidul profetic există același raport și aceeași legătură ca Între ochi și lumină, care sunt elemente ce corespund unul altuia. Ochiul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
o păzim să rămână toată viața pură și neprihănită 1. Îmi Închipui că acel Coretas, care, după spusele celor de la Delfi, a fost primul care a descoperit Însușirea acestui loc, nu a fost un om deosebit față de ceilalți căprari și păstori. Dacă nu cumva toată povestea asta este o fabulație și o invenție gratuită... În ceea ce mă privește, cam asta cred. Când iau seama la toate binefacerile pornite de la acest oracol pentru poporul grec, cu prilejul războaielor și Întemeierilor de cetăți
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pește, scânduri, draniță sau petrol. Secole de-a rândul, pe această vale au tranzitat mărfuri și călători de la nord spre sud, până la Dunăre, la Galați. S-au constituit centre de schimburi și fluxuri ale produselor, locuri de popas ale păstorilor transhumanți și ale negustorilor, s-au pus în valoare resursele locale, contribuind efectiv la prosperitatea economică a localităților. Dar în timpul repetatelor conflicte cu tătarii și cu turcii, în deplasările de pe valea Berheciului, populația autohtonă a avut de suferit, drumul în timpul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se face o deosebire clară între Moș Nicolaie și Moș Crăciun. Fiind și hramul vechii biserici „Sfântul Nicolaie”, prăznuit la 6 decembrie, Moș Nicolaie aduce cadouri copiilor cuminți iar celor mai puțin cuminți, câte o nuielușă. Moș Crăciun era stăpânul păstorilor și al staulului cu boi, unde s-a născut Iisus Hristos. Crăciun a fost primul creștin ortodox din lume. Venirea lui în noaptea Crăciunului este, de asemenea, prilej de bucurii pentru cei mici și chiar și pentru cei mari. Băștinașii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ornamentată la fel ca minteanul „cu șoricel”. Benzile de catifea neagră decorau piepții, mânecile și buzunarele. Locuitorii satelor răzășești, fiind considerați mai înstăriți, purtau ghete și ciuboțele făcute „de porunceală” (la comandă). Piesele portului bărbătesc din satul Tarnița sunt specifice păstorilor. Ițarii cu o sută unu de creți (Gheorghe Duhan), fără față, din pânză dată la chiuă 1, protejau partea de jos a corpului împotriva frigului și a zăpezii. Prinderea simetrică a clinilor făcea posibilă o asemănare a părții dinainte cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cunoscută în secolul al XV-lea sub denumirea, dată de copiști, Ninfale d’Ameto, după numele protagonistului) este o alegorie pastorală în cincizeci de capitole, alternând fragmentele epice în proză cu cele în versuri. Opera aceasta ne relatează despre un păstor modest, Ameto, care întâlnește șapte nimfe încântătoare, în timp ce vâna, într-o zi, între Arno și Mugnone. Se îndrăgostește de una dintre ele, Lia, și își petrece zilele vânând în compania lor. Dar iarna aduce după sine o încetare a plăcerilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sfârșitul acestui moment de taină și de inițiere, Ameto realizează că nimfele sunt de fapt niște alegorii, și este purificat și înnobilat de dragostea pe care o poartă acestor doamne, în special Liei, prin care sufletul accede spre dimensiunile paradisiace. Păstorul se simte acum îndatorat, căci seraficele creaturi i-au oferit exemple moralizatoare, demne de reținut și de urmat, deși inițial le percepuse carnal, povestirile lor receptându-le mai mult estetic, decât spiritual. Doar la sfârșitul narațiunii el află, și odată cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aceste femei, care reprezintă virtuți creștine, spun povestiri despre iubiri adulterine. „Nimfele lui Giovanni Boccaccio nu sunt deloc sfinte fecioare ascetice medievale, ci, dimpotrivă, niște tinere vesele, vioaie, care încearcă, cu toate mijloacele să-i poarte spre ispită pe tinerii păstori florentini. Această narațiune, care caută să se găsească sub semnul mântuirii, al salvării sufletului, zugrăvește, într-o manieră foarte senzuală, foarte concretă, dragostea adevărată, dragostea naturală, freamătul plenar al simțurilor.”611 Din nou modelul pozitiv decade din grandoarea pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
zăpa dă, o virginitate de naștere din nou, și trezește o aromă de zambilă din noaptea de Paști, o transfigurare de Învier e. Mă farmecă și mă obsedează, bătu‐l‐ar norocul! (Din „Medalion: poetul G. Tutoveanu”, de Tudor Arghezi (Păstorul Tutovei, octombrie - noiembrie 1942). * Dar iată și sonetul dedicat de G. Tutoveanu Eugeniei, celei de a doua sale soții: ...S‐ ascult cum pleacă un vultur obosit Zburând încet din cuibu‐i părăsit, Că s‐a‐ ncheiat viața‐mi de sihastru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
foaie de propășire și educație națională. Apare la l și 13 ale fiecărei luni. Fundator: G. V. Munteanu, director Prof. C. Th. Moroșanu; prim redactor: Preot I. Gh, Chirvasie. Ne bucură mult reapariția vechii publicații bârlădene, care alături de excelenta revistă; „Păstorul Tutovei" calcă cu cinste pe urmele Bârladului cultural, Este proaspătă încă în mintea noastră, falanga corifeilor literaturii noastre, strânși în jurul revistei „Făt-Frumos" — care a dus în toate colțurile țării, faima Bârladului de altă dată. Aici și-au spus cuvântul lor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ș'au izbutit să calce cu cinste pe urmele proaspete ale înaintașilor. Pe domnul prof. Moroșanu, directorul „Vocei Tutovei" Îl cunoaștem de mult. La fel pe harnicul și talentatul prim redactor Pr. I. Gh Chirvasie; le-am urmărit cuvântul în „Păstorul Tutovei". Mai colaborează în același număr: I. Gr, Oprișan căruia i-am urmărit activitatea de când scotea revista : „Orizontul", pe domnișoara Mariette Creangă, întindem mâna cu frăție vechii publicații bârlădene, și-i urăm deplin succes. C-tin Nic. Bratu * Vocea Tutovei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
superioare publicației: Aurelia Cosma, Gelu Bichineț, Rodica Pop, Giorgeta Giosu, Costin Clit, Theodor Codreanu, Lina Codreanu, Viorel Vatamaniuc, Puiu Donose, C. Arvinte. * Dan Răvaru, redactor șef, Culiță Gavriliță - secretar de elevă Doina Buciumaș, astăzi profesoară de franceză la Padova, 393 Păstorul Tutovei Păstorul Tutovei , revista Asociației preoților din județul Tutova, apare lunar, cu deosebire în lunile de vacanță iulie și august, sub auspiciile unui comitet de conducere alcătuit din: președinte - protoiereu Grigore A. Dimitriu, vicepreședinte , pr. Ilarion Dodu - Drujești, casier pr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Aurelia Cosma, Gelu Bichineț, Rodica Pop, Giorgeta Giosu, Costin Clit, Theodor Codreanu, Lina Codreanu, Viorel Vatamaniuc, Puiu Donose, C. Arvinte. * Dan Răvaru, redactor șef, Culiță Gavriliță - secretar de elevă Doina Buciumaș, astăzi profesoară de franceză la Padova, 393 Păstorul Tutovei Păstorul Tutovei , revista Asociației preoților din județul Tutova, apare lunar, cu deosebire în lunile de vacanță iulie și august, sub auspiciile unui comitet de conducere alcătuit din: președinte - protoiereu Grigore A. Dimitriu, vicepreședinte , pr. Ilarion Dodu - Drujești, casier pr. D. Dumbravă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad. Cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani a poetului George Tutoveanu, în semn de omagiu, un grup de prieteni și scriitori i‐au dedicat bardului tutovean un număr festiv (9‐10 din octombrie - noiembrie ‐ decembrie 1942) al revistei „Păstorul Tutovei” din Bârlad, în alcătuirea căruia George Constandache a jucat cel mai important rol, muncind cu pasiune și competență. A solicitat pentru această ocazie, colaborarea unor scriitori ca: Tudor Arghezi, Ion Minulescu, I.A. Basarabescu, Atanase Mândru, Liviu Marian, I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
George Stino, Virgil Huzum, B. Clony, Toma Chiricuță, Eugen Ciuchi, Ion Ojoc, C.D. Fortunescu, D.Al. Nanu, Virgil Duicu lescu, prof. Dr. Iuliu Nițulescu, N. Rădulescu - Niger etc., etc.” (Elena Nicola din „Un poet al Academiei Bârlădene, George Con standache”). Păstorul Tutovei revine în actualitate în anul 1994 sub egida Protopopiatului Bârlad, din colegiul de redacție făcând parte: Marin Constantin, Petrică Tufaru, Căpriț ă Mihai, Valeriu Stelian, Petru Ioan, membru de onoare Iordan Gheorghe, 395 redactor șef Stoian Eugen. Redacția și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]