6,963 matches
-
Acasă > Poeme > Conștiința > STATUIE ÎN AMURG Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Statuie în amurg Și iată-mă la capătul zilei încremenit în lutul meu păzind ritualuri profane la picioarele mele, alte statui solitare cu brațe descarnate implora un cer pustiu și cu lacrimi de piatră povestesc un timp de jale Statuile se clatină. Statuile cad. Se fac iarăși lut. Alte statui solitare se ridică de
STATUIE IN AMURG de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381990_a_383319]
-
de răzbunare. - Nu ai decât de câștigat dacă îi vom învrăjbi pe cei doi regi. Acum, Algus crede că Triton e vinovat pentru răpirea Anemonei și nu va dura mult până va porni războiul împotriva lui. Tu trebuie doar să păzești fata, să nu dea nimeni de ea până ce planurile noastre vor da roade. - De ce a trebuit să-i vorbești despre cel care mă poate învinge? - O minciună bună se construiește cel mai bine pe un sâmbure de adevăr, își mișcă
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
în care fusese răpită Anemona. Perluță își simțea inima bătându-i în gât și micuțele aripioare înțepenite de emoție, căci bănuia că bătrâna mergea să-i ducă prințesei de mâncare. Nu peste mult timp, Coral ajunse în fața unui turn stâncos, păzit de uriașa caracatiță de care scăpase Perluță cu ajutorul Anemonei. Tentaculele erau întinse pe tot peretele turnului, iar corpul diform ar caracatiței acoperea mica deschidere care ar fi trebuit să-i țină prințesei loc de fereastră. Coral deschise poarta turnului cu
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
încoronat. Purtând pe cap o glugă fermecată Piticul rege,se făcea nevăzut Și astfel el a putut să se bată Cu Siegfried,vitezul prinț de toți temut. Alberich recunoaște c-a fost învins Devenind a comorii ocrotitor Ca s-o păzească el e convins, Cunoascându-i blestemul ucigător. Când sabia din nișă a fost scoasă, Este trezit balaurul adormit, Și bestia se avântă furioasă Spre Siegfried care la luptă a pornit. Balauru-i ucis de viteazul prinț, Ce apoi în sângele lui se
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
câte o casă-două de vacanță, ascunse printre pomii din pădurile montane și așezate pe malul sau în imediata apropiere a unei ape. Lângă ele găseai obligatoriu câte o barcă - două, ancorate aproape de mal, cu motoarele pe ele. Și nu le păzea nimeni în acea pustietate. Până la Svolvaer am făcut vreo oră jumătate. Mă întrebam privind peisajul, drumurile și mai ales acele tuneluri, cum a putut o mână de oameni, ceva peste patru milioane cu toții (acum fiind cu emigranți cu tot, puțin
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
fie păstorul duhovnicesc în relațiile sale - așa cum le vede Sfântul Ierarh Nectarie de Eghina în lucrarea sa „Despre Preoție”: Păstorul duhovnicesc va trebui să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
năravul bine oricât vrei să o cotești, Cu mine dacă te-ai pune, s-ar putea să o pățești . - Îs mai șmecheră, știi bine nici prin cap nu te trăznește Mie calea de-mi vei ține ai să strigi: doamne păzește! - Sunt dotată cu răbdare și cu toate-s învățată De-mi apari în drumul mare te-oi îndupleca îndată . - Că eu știu să mă păzesc de jivinele ca tine Dacă stau și mă gândesc nici cureaua nu te ține ... Citește
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
prin cap nu te trăznește Mie calea de-mi vei ține ai să strigi: doamne păzește! - Sunt dotată cu răbdare și cu toate-s învățată De-mi apari în drumul mare te-oi îndupleca îndată . - Că eu știu să mă păzesc de jivinele ca tine Dacă stau și mă gândesc nici cureaua nu te ține ... Citește mai mult - poezie pentru adulți și copii- Lupule, eu te-am ghicitși ți-am zis din prima seară,atunci când ne-am întâlnitîn pădure, prima oară-
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
oară- Că îți știu năravul bineoricât vrei să o cotești,Cu mine dacă te-ai pune,s-ar putea să o pățești- Îs mai șmecheră, știi binenici prin cap nu te trăzneșteMie calea de-mi vei țineai să strigi: doamne păzește!- Sunt dotată cu răbdareși cu toate-s învățatăDe-mi apari în drumul marete-oi îndupleca îndată- Că eu știu să mă păzescde jivinele ca tineDacă stau și mă gândescnici cureaua nu te ține... XVIII. DE VREI SĂ ȘTII, de Georgeta
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
și caracter le par întotdeauna stranii celorlalți... Oare eu cum le par? Nu uita... Unde nu te-ai duce, În orice colț al lumii, Nu uita măicuța ce ți-a spus: -Să-ți faci semnul crucii Cum făceau străbunii, Ca să te păzească cel de sus. Să nu uiți în grabă Legea pământească, Ia cu tine-un spic de dor și drag, Dorul de ogradă, De vorbă părintească Și de al căsuței tăcut prag. Nu uita vreo dată În străinătate Neamul tău și
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
graiul strămoșesc, Că ai mamă, tată, Că ai soră, frate Și un suflet mare, românesc. Unde nu te- ai duce, În orice colț al lumii, Nu uita nicicând de sfatul meu: -Să-ți faci semnul crucii Cum făceau străbunii, Ca să te păzească Dumnezeu. Ziua Universală a Iei se va sărbători în fiecare an la 24 iunie. Pentru prima oară aceasta s-a sărbătorit în 2013 la inițiativa asociațiilor române de peste hotare, pioner fiind Comunitatea "La Blouse Roumaine", care a propus iia - bluza
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
în stare, dacă nu veziți de treabă oriunde vrei tu, aici trebuie să muncești să faci totul cum se cuvine. Nedumerit, Taty a plecat iar înspre grădină să îngropa jarul la loc. S- a ajezat îngândurat pe un lemn și păzea acum oile să nu mai dezgroape iar jarul. Îmi era milă de el, dar Mamy m-a trezit imediat spunându -mi să intru în bucătărie și să mă mai astâmpăr cu poftele. Vrand , nevrând am intrat cu ei în bucătărie
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
am mers să îi deschid ușa și fără ca ei să observe am ieșit la aer nemaiputând suporta mirosul noroiului cu care Mamy zvârlea în stânga și în dreapta, fără nici un discernământ. L-am găsit pe Taty abătut, stând pe lemnul acela și păzind oile. În hohot de plâns am început să îi spun cât de urât vorbește Mama cu Bunica și unchiul Tolic despre el. Taty parcă știa. M-a luat lângă el și a încercat să mă liniștească vorbindu- mi despre cu
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
în când mai oprea într-o gară, unde stăteam și câteva zile fără să ne mișcăm. Nimeni nu avea voie să coboare din tren. Ușile erau blocate și la fiecare vagon era câte un militar cu o pușcă care ne păzea ca pe hoții de cai. După aproape două săptămâni de mers în neștire, trenul s-a oprit iar. Militarul din capătul vagonului a început să urle ca un disperat într-o rusă scâlcită, ordonându-ne să coborâm și să ne
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
nu le mai puteam încălța așa de murdare erau după atâtea săptămâni nespălate. Când am coborât, în următoarea secundă am înghețat, definitiv. Stăteam așa ca un stălp și mă bâțâiam până l- am scos din sărite pe soldatul care ne păzea. -Îți arde de dans, recrut, urla el aiurea la mine. De und ești? Mă întreba el fără ca eu să îl aud. De unde ești, am întrebat, mi -a tras un pat de armă peste genunchi și atunci, ca prin farmec am
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
nr. 2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Brațele dimineții zgârie geamul poartă stigmatul îmbrățișărilor grăbite cuvinte ca niște obiecte inutile fac piruete printre aburi de cafea arome perfide decopertează rutina ecoul de ieri la confluența dintre două lumii păzim echilibru cerere și ofertă stabilim tacit până unde merge singurătatea ascultăm rugina cum pulsează înainte de-a reîncepe alergarea să acoperim fisurile amestecul de obișnuință și iubire a ceea ce crezi că sunt a ceea ce cred că ești Referință Bibliografică: Și
ŞI TOTUŞI NE IUBIM de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380548_a_381877]
-
și caracter le par întotdeauna stranii celorlalți... Oare eu cum le par? Nu uită... Unde nu te-ai duce, În orice colț al lumii, Nu uită măicuța ce ți-a spus: -Să-ți faci semnul crucii Cum făceau străbunii, Ca să te păzească cel de sus. Să nu uiți în grabă Legea pământeasca, Ia cu tine-un spic de dor și drag, Dorul de ograda, De vorbă părinteasca Citește mai mult Oamenii cu curaj și caracter le par întotdeauna stranii celorlalți... Oare eu
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
curaj și caracter le par întotdeauna stranii celorlalți... Oare eu cum le par?Nu uită...Unde nu te-ai duce,În orice colț al lumii, Nu uita măicuța ce ți-a spus:-Să-ți faci semnul cruciiCum făceau străbunii,Ca să te păzească cel de sus.Să nu uiți în grabăLegea pământeasca, Ia cu tine-un spic de dor și drag,Dorul de ograda,De vorbă părinteasca... XXIII. COPILĂRIE - FLORĂRIE, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
sentimentele. Ficțiuni sunt împrejurările. Marin Preda în Gazeta literară, nr. 3 (18 ianuarie 1968) E în noi un animal care ne mușcă mortal, cumplit, cu atât mai tare cu cât iubim mai mult și eu n-am știut să mă păzesc, sau mai bine zis n-am știut să răspund la întrebarea: ce e cu acest animal, ce caută în noi și ce legătură are el cu dragostea? Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) În fond, abjecția și
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
credință, ci să ai permanent o stare de fierbințeală față de Dumnezeu, față de Hristos. Glasul Părintelui, vocea lui Hristos La sfârșitul spovedaniei, spunea astfel: „Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să vă binecuvinteze; Domnul să vă ajute, Domnul să vă miluiască, Domnul să vă păzească de tot răul, Domnul să vă umple de bucurie duhovnicească; Domnul, ca un bun și iubitor de oameni, să vă ierte de păcate și în rai, cu ... Citește mai mult Părintele Paisie Olaru de la Sihla era o minune de om
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
de credință, ci să ai permanent o stare de fierbințeală față de Dumnezeu, față de Hristos.Glasul Părintelui, vocea lui HristosLa sfârșitul spovedaniei, spunea astfel: „Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să vă binecuvinteze; Domnul să vă ajute, Domnul să vă miluiască, Domnul să vă păzească de tot răul, Domnul să vă umple de bucurie duhovnicească; Domnul, ca un bun și iubitor de oameni, să vă ierte de păcate și în rai, cu ... XXII. DIN CABINA AVIONULUI ÎN CHILIA DE MONAH, de Ștefan Popa , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
el era pricina drumeției! Desprinde o serpentină și apucă a bate în butoiul de cupru, nu înainte de a-și face o cruce apăsând cu degetele fruntea încrustată de ani, mijlocul puțintel și umerii ușor aduși în față ,,Doamne, apără și păzește! Fie-ți milă de bobocu ista de mânz!,,. De gălăgie lupii au rămas pe loc, iapa a înaintat așezând sania de-a lungul răspântiei celor trei cărări, cu mânzul în partea stângă iar lupii în partea dreaptă. -Mă nărodule, o
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
A ințeles realitatea, Ea îl iubea...ca pe-un bărbat... Se-amestecau la ea în minte Muze, versuri și dorinți... Îl simțea prezent...real Scăldând-o în sărutări fierbinți... Ani de zile, de departe La urmărit tăcută-n gând... Îl păzea ca pe-o comoară Până l-a văzut crescănd... Ochii ei...două safire... Aruncau scântâi în noapte... Ochii lui...cerul și marea Receptau chemări și șoapte... S-au topit unul în altul... Agonie și păcat... Ea...va fi a lui
MELANCOLIE DE VARA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379539_a_380868]
-
pe vale, O herghelie de neastâmpăr plină. Nebuni de vis hoinar peste câmpie, Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa, Când foamea îi încinge mai aprinsă Ei pasc pe pajiști - nimeni să-i reție. Iepe sirepe alăpteză-n voie, Iar armăsarii le păzesc trufași, Și nechezând arată că sunt ași În lupte și păzesc de bunăvoie. Și clocotul îi duce către seară Pe drumuri și cărări cu luturi moi, Se-opresc ades cu botul în trifoi Și cu nesaț adulmeca pe nara. Iar
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
peste câmpie, Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa, Când foamea îi încinge mai aprinsă Ei pasc pe pajiști - nimeni să-i reție. Iepe sirepe alăpteză-n voie, Iar armăsarii le păzesc trufași, Și nechezând arată că sunt ași În lupte și păzesc de bunăvoie. Și clocotul îi duce către seară Pe drumuri și cărări cu luturi moi, Se-opresc ades cu botul în trifoi Și cu nesaț adulmeca pe nara. Iar coame albe scutură în vânt; Săgeți de raze le lucesc pe
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]