6,523 matches
-
am ajuns să credem că fiecare dintre noi este cu adevărat răspunzător pentru destinul său. Este vechiul motiv al frontierei și a pătruns adânc În conștiința națională. Chiar și acei americani care au transformat visul american autentic Într-o replică palidă, căutând succes și faimă instantanee, Încă mai cred că dețin controlul vieții lor. Toate statisticile și numerele din lume, care contrazic aceasta, e probabil că nu vor schimba convingerea majorității concetățenilor noștri, că America este Încă cea mai bună țară
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
adică grupuri în care se îndeplinesc nevoile noastre de exprimare și confirmare a stărilor sufletești, a gândurilor și simțămintelor intime și a aspirațiilor înalt spirituale. În grupurile secundare, care sunt, în general, grupuri mijlocii și mari, raporturile afectiv-emoționale apar mai palide, spontaneitatea și intimitatea mai reduse. Oamenii se angajează în relații cu ceilalți doar cu anumite aspecte ale personalității lor, și nu integral, ca în cazul grupurilor primare; interacțiunile au un caracter mai formal și de multe ori persoanele nu se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
interacțiunilor” și „timpul de care se dispune pentru a realiza o sarcină”, până la „compoziția grupului”. În descrierea conținutului dimensiunii contextuale sunt prezente și variabile de legătură cu mediul ambiant, dar ele sunt inserate printre cele „de interior” și apar destul de palid marcate. Am ținut, de aceea, să adaug - în spiritul unor texte de specialitate mai recente (vezi și Gilbert, Fiske și Lindzey, 1998; Bryjak și Soroka, 2001) - la expresia „analiză contextuală” și cuvântul „ecologică”, tocmai pentru a sublinia că sunt în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
face un delicat portret, completat și cu relatările din capitolul Revista „Vieața nouă” și cercul ei, memorialistul vorbește cu devoțiune. Simpatetică este și evocarea lui Ion Minulescu, dar alte apariții - Titu Maiorescu, B. Delavrancea, Emil Isac, Lucian Blaga - sunt mai palide. Și Figuri universitare (1967) este o culegere de portrete, inserate pe fond memorialistic, mai pregnante fiind „personajele” G. Bogdan-Duică, C. Rădulescu-Motru, Vasile Bogrea, Victor Papilian, Ștefan Bezdechi. Firesc, transpar și multe lucruri despre autorul amintirilor, despre precocitatea, cumințenia, predispoziția sa
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
între literatura cu teză, cu mai toate defectele structurale ale realismului socialist, și aceea cu amprentă parabolică. Îndrăzneț, curajos, modern în comparație cu producția autorilor atenți la comanda socială și jucați intens în anii ’50 ai secolului trecut, teatrul fostului „cerchist” pare palid, învechit în raport cu opera de prim rang a dramaturgilor veritabili, afirmați într-un moment istoric de relativă normalitate. Există însă cel puțin două piese (Pragul albastru și Arca bunei speranțe) care îl legitimează ca un dramaturg original și rafinat, pe deplin
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
nu l-am mai întîlnit, dar care a funcționat perfect, motivînd activitatea ambasadelor și spre spațiul cultural. În locurile pe unde am umblat alături de trupe românești, cu prezențe deosebit de importante, rarisim am zărit cîte o prezență oficială. Și atunci extrem de palidă și văicăreață. Am avut șansa să descopăr și un diplomat de carieră (nu neapărat un om de cultură trimis pentru anvergura și reprezentativitatea personalității sale) mai altfel: Manuela Vulpe, ambasadorul României în Australia. Un om tînăr, dinamic, modern, flexibil, cu
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
pierdut în adolescență, când îmi lăsasem brațul petrecut peste visare. Alteori, umbra este zglobie de frumosul murmurat al gurii mustoase, care alunecă, nu se știe cum, pe apusul soarelui, în fericirea cântului adierii de vânt. Acum umbra doarme, murmurând stelelor palide despre blândețea zilei de mâine. MONADĂ Citesc o scrisoare uitată, în miezul nopții, când nu mă mai pot bucura de nici un apus, de nici un răsărit. Căutam cartea Un veac de singurătate și-am găsit un teanc de scrisori ce-mi
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
apariția lui a avea la trecut. Dacă avutul ontologic nu rămâne în trecut, ci debordează prezentul, încălcând domeniul lui a fi, el se preschimbă în „avut pseudoontologic”. A fi „se sublimează” în a avea. Foarte simplu spus, își devine copie palidă, epigon. Insul aflat în această situație a căzut în „lumea lui pseudo”. El nu este, ci pare. Cazul și mai grav e acela în care cineva se lasă asimilat nu de propriul avut ontologic (devenit pseudoontologic), ci de al altora
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Când e vorba de unii slujitori ai condeiului sau ai scenei, o dă pe glumă, unele dispute cu gazetari sau poeți, reflexe și comentarii ale unor evenimente sau întâmplări obișnuite fiind rimate în înjghebări frecvent neatinse de scânteia spiritului. Umorul palid din ciclul Cronici ieșene (1911-1920), persiflarea „eroilor” care doreau intrarea țării în conflict doar pentru a-și dezvolta afacerile, prezentă în ciclul Războiul (1914-1919), satirizarea plată a moravurilor din Viața politică, socială, culturală (1920-1945) nu justifică gestul autorului de a
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
1989 editează cu asiduitate, impenitent, în țară și peste hotare, mai multe jurnale și cărți de poezie. Placheta Formule pentru spirit relevă dispoziția romantică a lui S., familiarizat cu tehnicile moderne ale versificației: „Melancolia unui apus / mă învăluie / în unde palide, / simțurile coboară lin / din Înalt / ca îngerii galbeni” (Apus); „Un marș funebru mână / burnița târzie. / Sunt frunzele mânjite / cu melancolie / Și vremea crește pe morminte...” ( Moartea va rămâne vie). Se întrevăd, prin „unele «abateri» spre o tensiune neconvențională” (Titu Popescu
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
de 30-40 cm și cu partea dorsală de culoare neagră-albăstruie sau verzuie, apreciat pentru carnea lui” (Leuciscus idus). Pentru văduviță este atestat, ca învechit, și sensul (bot.). „Mușcatul-dracului”. II. VĂDUVELE îN ISTORIE într-o „lume” a bărbaților Femeia - o prezență palidă într-o carte apărută la sfârșitul anilor 801, Georges Duby scria, chiar la început: „în mod hotărât, Evul Mediu este masculin. Deoarece toate informațiile care ajung din vechime până la mine și mă fac să cunosc această lume provin de la bărbați
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu exactitate din ce motive Doamna Safta l-a părăsit la un moment dat pe pribeagul ei soț. Poate că se săturase să voiajeze la nesfârșit prin Europa, umilindu-se și constatând că speranța întoarcerii în Moldova era tot mai palidă. Sau poate că o exasperaseră, în fine, apetiturile erotice (de mult cunoscute) ale senzualului ei bărbat și, soție neglijată, se hotărâse să oficializeze, prin plecare, stingerea unei relații. într-adevăr, „titulară” a patului voievodal era de mai mult timp, verosimil
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei se acutizează treptat. Maladia poate fi recunoscută datorită zvâcnirilor localizate În spatele urechilor și În alte părți ale corpului, iar pulsul de la Încheietura mâinii poate fi perceput ceva mai sus decât de obicei. Ochii și picioarele sunt umflate, buzele devin palide, iar În momentul deplasării bolnavul prezintă o respirație astmatică Însoțită de o lipsă de stabilitate la nivelul genunchilor. Faza finală a bolii este marcată de instalarea unei febre ce provoacă epuizarea treptată a organismului, fiind urmată de moartea pacientului 204
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sarcastic. Este poetul damnat, muncit de „un duh satanic”, bântuit de viziuni macabre sau de coșmaruri, populate de strigoi, schelete, siniștri corbi și împânzite de morminte lugubre. Sub afectările acestea există totuși o exasperare, o oboseală adevărată. Poezia erotică e palidă și convențională, cu foarte rare excepții. Încă mai neconcludente sunt cele câteva versificări pe teme sociale și patriotice. Mai profund apare S. în evocarea priveliștilor naturii, unde înfiorările extincției apropiate îl prevestesc pe G. Bacovia. E o poezie preponderent vizuală
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
nu în schițele cu tentă umoristică, firește, ci în formula clorotică a poemului în proză, cu despletite înfiorări de melancolie și de extaz. „Trubadur visător și solitar”, suspinătorul își mărturisește, îndurerat, amorul sublim pentru o copilă cu înfățișare diafană, de palidă madonă. Tonul plângător, cu impudice înduioșări, suferă de o incurabilă monotonie. Vocația lui S. se manifestă în publicistică. Avea condei ușor și o hărnicie nemaipomenită. În felul lui, în periodicele vremii, e un recordman al asiduității. Curios din fire, e
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
sinele, Ibis devine reprezentarea metaforică a unei încăperi sufletești, mobilată conform gustului propriu și confortului (intelectual) personal. Sunt prelucrate, artizanal, numeroase motive livrești, reintegrate în tiparul afectiv al discursului liric propriu. Influența simbolismului exotic minulescian aduce pe același plan imaginea „palidelor fecioare” cu „tam-tamul” tobelor, stelelor, durerii, valurilor. Poemul este cutreierat de Isolde și Melisande, Pulcinele, trubaduri și truveri. În același context apar umbrele altarului din Chartres, ca și Laïs, Erasm, Ronsard, Musset, Andersen ș.a. Ion ăl Mare este o prelucrare
SCHINTEE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
artistic” pe care mizează poetica lui Ș., potențată de frecvența enumerărilor și de aglomerările de substantive: „aceleași versuri aspre/ mereu în schimbare/ din trenurile goale coboară ienicerii/ puțin mai târziu de ora promisă/ bătrânul tău vin începe tulburarea/ din caldarâmul palid țâșnesc furnici și rude/ viitorii copii/ citesc corespondența/ aleg cravata zilei următoare/ privesc/ riscând/ femeia cu mult mai tânără și altfel/ rămân voit în spate/ prin gara zugrăvită sergentu-și schimbă locul/ boierii de-altădată ne mai trimit/ lalele sau timbre
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
pe deget, / încet, cu multă grijă”, Artă poetică). O probă este lexicul pasibil de anacronie, folosit la limita excesului. Ș. nu evită, într-un context dominat de Florin Iaru și Mircea Cărtărescu, soluții lirice de tipul „codru”, „colb”, „țărmul mării”, „palide lumini”, „aripi străvezii”, și nu o face la modul ironic. Poezia lui are toate șansele să pară și, mai mult decât atât, să fie, o mostră de text inaderent la trendul epocii, dar aderent - în limitele valorii sale - la arhiva
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
brațul întreg gol și m-a lovit culoare pielii: mata, bruna, de un brun nemaintâlnim până atunci, s-ar fi spus de lut și de ceară." "Maitreyi mi s-a părut atunci mult mai frumoasă în sări de culoarea ceaiului palid, cu păpuci albi cusuți în argint, cu salul asemenea cireșelor galbene și buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roșii creau parcă o viață mai puin umană în acest triup înfășurat și totuși transparent, care trăia
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
în depărtare. Tufișurile lipsite de frunze par niște degete vătuite. Casele și-au pus cușme albe. În fiecare an iarna apare ca un colț de rai venit pe Pământ.” (N.A.) Vesela natură „A ieșit de printre nori soarele rotund și palid. Cu razele lui pline de speranță a învăluit vesela natură. Parcă toate viețuitoarele s-au trezit dintr-un somn adânc. În văzduhul scânteietor zboară porumbeii, ca un roi de fluturi albi ce se înalță mândru pe scara cerească. Păsărelele din
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
alocuri cu ecouri din D. Anghel („Se duc și tufănelele precum / S-au dus și cei din urmă trandafiri”), incluzând și consonanțe cu lirica Elenei Farago, punctată ici-colo de articulări reflexive, poezia scrisă de U. se păstrează în marginile unei palide cumințenii: „Coboară ușurel/ Din lună mii de stropi/ Și cad punând scântei/ Pe frunzele de plopi”. Sunt versuri de vibrație scurtă, cu o tonalitate minoră, deși câteva nu lipsite, mai ales sub aspectul prozodic, de o mică notă personală, dată
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
are tendința de a înghesui întâmplările în calapodul prea strâmt al unei verosimilități convenționale, deși o oarecare iscusință de povestitor, care se lasă simțită, ar fi promis mai mult. Povestirile reunite aici îl au ca protagonist pe Moșu Gheorghe, replică palidă a eroului sadovenian, tip de țăran hâtru, spirit lumesc și legat prin fire imperceptibile de tainele naturii. Din secțiunea a doua, Vânători moderni, în care sunt înșirate aceleași povestiri terminate în poantă, reține atenția Salmi de ciori, unde scriitorul promite
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
dorit să înțelegi / că ei vor pleca într-un târziu, / vor renunța dacă vom avea tăria / să-i privim fără sfială / și mai ales fără acea rușine / pe care o așteptau din parte-ne / ca pe un legământ.// Erai din ce în ce mai palidă; / osul frunții tale mi se părea / vibrând ca o elice de argint / și apropiindu-mă / te-am auzit murmurând înfricoșată: / „O, dar ei chiar ne iubesc, ne iubesc / cu adevărat! Încotro să fugim? Încotro?” (Elice); „Să ne împăcăm,! - strigați, / să
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
se întrevăd la scurtă vreme după ce în 1912, în primele numere din „Simbolul”, autorul plătea, pe urmele lui Albert Samain, Al. T. Stamatiad și Ion Minulescu, un tribut adolescentin recuzitei poetice simboliste, populată de „galere roze-n drum către Cythera”, „palizi matrozi” și „fantastici albatrozi”. Scrisă după numai un an, poezia Tuzla anticipează, în juxtapuneri sincopate și eliptice, o discontinuitate simptomatică pentru devenirea excentrică a omului modern: „Val pal, stâncile arse, / albastrul sat într-un inel de var. / Femeile țărmului au
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
o tratează într-un vers mai concentrat. Este în continuare încercat de mari voluptăți și trece prin extazuri împinse la limita suportabilului, însă în câmpul lui de observație încep să pătrundă în chip amenințător făcliile de ceară, văile plângătoare, amanții palizi, corbii, cimitirele, nevrozele - cu alte vorbe, toate figurile simbolismului astenic. Bacovia este tradus aici în codul unei retorici ceremonioase. Sunt și sugestii ce trimit la Lucian Blaga (între ele o definiție a dragostei ca „blânda stare de orbire”) sau la
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]