KorAP: Find »[drukola/base=palier & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...88 89 90 ...143 >

3,556 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

serviciu, abuzivi sau ostili cetățenilor, preoți care speculează enoriașii etc.), care puteau face ca spiritele populației „să fiarbă” și să creeze curente dăunătoare ordinii și siguranței. Prin datele furnizate către autoritățile interesate, I.G.J. a prevenit apariția unor probleme pe diverse paliere, iar unele departamente au luat imediat măsuri drastice care, în anumite cazuri, au deconspirat sursele informative, ceea ce a creat animozități și chiar procese între anumite persoane. Generalul Pârâianu a cerut ca informațiile furnizate de I.G.J. să fie luate în considerare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informativă. Aceste măsuri au fost considerate de conducerea I.G.J. drept „inconștiență și nepregătire profesională”, având la bază curiozitatea excesivă și teama unor cercetări, care ar duce la descoperirea unor acte abuzive ale șefilor de post sau secție. Noi extensii pe palierul informativ au avut loc la începutul anului 1937, odată cu intrarea în vigoare a Instrucțiunilor pentru aplicarea și dezvoltarea acțiunii informative. Datorită accentuării agresivității ideologice și acțiunilor de subminare a statului, atât din punct de vedere politic, prin acțiuni ale unor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
începutul anului 1937, odată cu intrarea în vigoare a Instrucțiunilor pentru aplicarea și dezvoltarea acțiunii informative. Datorită accentuării agresivității ideologice și acțiunilor de subminare a statului, atât din punct de vedere politic, prin acțiuni ale unor mișcări extremiste, cât și pe palierul social sau religios, Biroul 1 Siguranța de Stat din Serviciul Jandarmeriei a decis întocmirea unor dosare documentare pentru persoanele cunoscute că desfășoară acțiuni dăunătoare securității naționale. Serviciul Jandarmeriei a centralizat dosare pentru conducătorii și agitatorii principali, precum și acelora „capabili” de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Dobrogea în străinătate, acesta a început „cu mare intensitate” să activeze în această direcție. De la granița de vest, agenții I.G.J. au obținut date de interes, care au completat tabloul general de informații alcătuit de structurile cu atribuții exclusive pe acest palier. Astfel, de la 15 ianuarie 1937, leventiștii ungari au primit pentru instrucție ofițeri și subofițeri activi, până la acea dată cu acest lucru fiind însărcinați învățătorii din localitățile rurale. În apropierea comunei Elek, lângă granița cu România, se afla o fabrică de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
C.F.R. Pașcani, Nicolina-Iași și Grivița-București, ai căror membri au fost deferiți Parchetelor Militare de pe lângă Corpurile de Armată 2 (București) și 4 (Iași). Activitatea comuniștilor s-a desfășurat „sub masca” apărării intereselor profesionale. Profesionalizarea unor elemente din Serviciul Jandarmeriei exclusiv pe palierul transportului feroviar a avut drept consecință o îmbunătățire vizibilă a serviciilor, a siguranței călătorilor și mărfurilor, precum și obținerea unor informații utile, care au condus la dezvăluiri spectaculoase. De remarcat că Legiunea de Jandarmi C.F.R. a avut un singur șef de la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Cernăuți și Cluj au fost înființate, în 1936, structuri contrainformative teritoriale, denumite Birouri Statistice Militare. Pentru o bună funcționare în raport cu organizarea și obiectivele dispuse, Secția a II-a a elaborat Instrucțiuni generale contrainformative, care au fundamentat doctrina militară pe acest palier. Scopul activității contrainformative a fost definit astfel: - de a pune pe dușmanii țării în imposibilitate să descopere „secretul ce trebuie să domnească” în privința tuturor chestiunilor în legătură cu interesele superioare de stat și apărarea națională; - de a stopa propaganda subversivă ce s-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sub care se aflau în România, prevenirea scurgerii de date din instituțiile publice centrale, anihilarea persoanelor care manifestau interes pentru culegerea de date confidențiale, protejarea stabilimentelor militare de infiltrări ale spionilor sau sabotorilor. Agentura avea în subordine trei echipe, corespunzătoare palierelor de activitate: contraspionaj, ministere, respectiv atașați militari. Grupa 2 Industrii, structurată ca și Grupa 1, s-a ocupat cu obținerea de date despre personalul din întreprinderile care lucrau în favoarea armatei și asigurarea securității producției. Grupa 3 Acțiuni Sociale a luat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe timp de război. Totodată, Consiliul nu avea ca obiectiv pregătirea unui conflict militar, ci dimpotrivă, „apără țara de război” prin măsurile adecvate luate în acest sens. D.2. Colaborarea informativă externă Colaborarea informativă externă s-a desfășurat pe două paliere importante: primul, în cadrul alianțelor regionale de securitate, iar al doilea între Serviciul Secret de Informații și alți parteneri occidentali. Între 22-23 mai 1929, la București, a avut loc o conferință politico-militară a Micii Înțelegeri. Cu acest prilej, șefii Marelui Stat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
În continuarea sprijinului reciproc - informativ/contrainformativ, documentar etc. - structurile statului au evoluat și în aceasta direcție, iar rezultatele s-au observat, prin colaborarea mai multor instituții sau departamente în vederea îndeplinirii sarcinilor profesionale. De regulă, colaborarea a fost direcționată pe două paliere: unul privind o mai strânsă activitate comună a organelor de Poliție cu Jandarmeria, adică a interacționării structurilor din mediul urban cu cele din mediul rural, respectiv al grupării mai multor instituții la nivel central sau local, în scopul rezolvării unei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
multe cazuri, lipsa de promptitudine a personalului C.F.R., care a anunțat incidentele petrecute cu mare întârziere, ceea ce a îngreunat cercetările și prinderea autorilor. Consiliul de Colaborare a decis ca paza generală a căilor ferate să se execute diversificat, pe fiecare palier în parte, în vederea eficientizării, iar controlul tehnic se va intensifica, pentru a fi executat atât ziua cât și noaptea, după modelul prezentat de Eugen Bianu. Paza lucrărilor de artă, în special podurile, nu a suferit modificări, fiind menținută în aceeași

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și a acționa în consecință. Ordinul a reluat și tema discuțiilor zilnice între șeful Poliției și comandantul Legiunii de Jandarmi, în care să fie analizată situația din județ, recomandându-se „o înțelegere desăvârșită” a misiunilor care le revin pe acest palier. Pentru extinderea colaborării împotriva curentelor subversive, actelor de sabotaj și teroriste, în Consiliul de Colaborare a fost cooptat și Ministerul Justiției. Inițial, la unele ședințe de colaborare județene a fost invitat să asiste și un delegat al Parchetului local, apoi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din 27 februarie 1936, Ministerul Justiției - Direcția Judiciară a informat Parchetele din țară că, la propunerea Marelui Stat Major, a decis participarea „în mod obligatoriu” a unui reprezentant la toate întrunirile Consiliului de Colaborare. Un eficient schimb de informații pe palierul contrainformativ s-a desfășurat la cumpăna anilor 1932-1933, subiectul fiind deschiderea în București a unor localuri cu specific rus sau patronate de cetățeni ruși, suspecți de apartenență la serviciile de informații sovietice. La 13 septembrie 1932, Mihail Moruzov a informat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din 30 iunie 1937, privitoare la Măsurile de pază, ordine și siguranță ce urmează a se lua de organele polițienești cu ocazia deplasărilor membrilor Familiei Regale, care au stabilit atribuțiile și normele de colaborare între D.G.P. și I.G.J. pe acest palier. Conform noilor sarcini, măsurile de pază și ordine au fost atribuite Direcției Poliției Administrative și Serviciului Jandarmeriei din I.G.J., iar cele de siguranță au revenit Direcției Poliției de Siguranță și Brigăzii Mobile din Corpul Detectivilor, în strânsă legătură cu cele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și judecătorești, care, în unele cazuri, au chemat unii informatori la audieri și în fața instanțelor de judecată, deconspirându-i, ceea ce a creat ideea de Poliția își demască colaboratorii, concomitent cu o reticență a persoanelor în a oferi sprijin pe acest palier. În noul context, prioritățile informative au fost reduse la două și anume: 1. mișcarea comunistă. 2. acțiunile politice, în afară de Partidul Națiunii. Recrutarea de informatori trebuia efectuată cu condiția ca aceștia să facă parte „cel puțin” dintr-un nucleu comunist sau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mișcărilor” urmărite, sens în care aceștia trebuiau convinși sau forțați să devină surse ale Corpului Detectivilor. În noul context politic, Corpul Detectivilor a devenit un furnizor important de date, al cărui spațiu s-a extins din ce în ce mai mult, cu precădere asupra palierului politic intern. În general, Corpul Detectivilor a informat cu claritate despre starea de spirit a populației din diverse medii, despre zvonurile care au circulat privind persoanele din conducerea statului și puncte de vedere asupra unor măsuri de politică internă sau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
stat la baza acțiunilor subversive polone. La 2 noiembrie 1938 a fost semnat un acord la Viena, prin care Cehoslovacia a fost obligată să cedeze Ungariei teritoriul revendicat de aceasta. În acest timp, propaganda poloneză s-a desfășurat pe două paliere: unul verbal, prin agenții infiltrați în zona revendicată, respectiv unul scris, prin diferite studii, articole și informații de presă. Acestea s-au referit la incapacitatea autorităților cehoslovace de a gestiona eficient problema minorității ucrainene aflată „într-o permanentă revoltă” față de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Germania, arhitectura de securitate a cuprins mai multe servicii de informații, care colaborau cu conaționalii minoritari din alte state și din rândul cărora s-au recrutat colaboratori valoroși. Cel mai dezvoltat organ informativ a aparținut armatei germane, care avea două paliere - unul conducător, respectiv cel activ - și trei direcții de acțiune principale: informații, contrainformații, studiu și tactică; propagandă; presă. Ministerul de Război a reprezentat cel mai important segment de conducere, acesta având un serviciu de informații organizat pe patru secții - Secția

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
organe de informații”, care au activat în instituții politice, economice, profesionale și în organizațiile de apărare. Una din aceste organizații a fost Organizația pentru străinătate a N.S.D.A.P., constituită în 1931 și înglobată în Ministerul de Externe (1937) care, pe palierul informativ/contrainformativ, a colaborat strâns cu Gestapo. Misiunea principală a acesteia a urmărit gruparea germanilor din afara granițelor în N.S.D.A.P. și strângerea legăturilor cu țara-mamă. Reușita acestei acțiuni a creat un bazin de cadre utile la nevoie și surse informative

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la nivelul soldaților. Secția a II-a și-a dat seama că pericolele existente trebuie prezentate nu numai factorilor de decizie ci și elementelor de conducere ale întreprinderilor, ca să fie încunoștințați și atrași la o colaborare cu autoritățile pe acest palier, sens în care au fost emise Noțiuni generale asupra activității informative și subversive și Instrucțiuni generale contrainformative pentru autorități civile, instituții autonome și întreprinderi de stat și particulare. Noțiunile... au avut în vedere activitatea informativă subversivă, fiind împărțite în două

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care pot destabiliza un stat în anumite condiții. Instrucțiunile contrainformative au cuprins, în prima parte, Noțiunile..., iar în partea a doua au abordat problemele specifice. A fost definită activitatea contrainformativă și au fost prezentate acțiunile preventive și represive pe acest palier. Aplicarea acestor instrucțiuni trebuia să constituie o preocupare principală a șefilor de departamente, instituții, organizații și întreprinderi, iar funcționarii și lucrătorii să devină elemente active de contrainformații în sfera lor de activitate. În esență, s-a urmărit înfăptuirea unei strânse

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
două instituții. Între 22-24 iunie 1939, ofițerul român de informații a propus părții germane o colaborare „concretă” pentru culegerea de date despre U.R.S.S. Partea germană a răspuns afirmativ, dar a menționat că nu dispune de „elemente specializate” pe acest palier, însă poate contribui financiar. Ionescu-Micandru a declinat sprijinul financiar și a parafat înțelegerea bilaterală. În cadrul celei de-a doua întâlniri, maiorul român a discutat cu omologul său, șeful Frontului de Est, maiorul Pruck, care i-a afirmat textual, la 30

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sarcini multiple, rezultate din noua configurație politico-administrativă a țării. La granița de vest, problemele privind creșterea curentului revizionist și a propagandei subversive maghiare a impus adoptarea unor măsuri de contracarare, atât din punct de vedere militar, cât și pe diverse paliere ale societății. Unul dintre acestea a constat în construirea unei linii de fortificații militare denumită chiar «linia Carol II», pentru o eventuală rezistență în cazul unui atac armat dinspre Ungaria. Pe de altă parte, activitatea politică a Mișcării Legionare s-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a anului 1940, prin fluxul de refugiați polonezi, tentativele de trecere frauduloasă a frontierei la granița de vest și intensificarea acțiunilor subversive la granița de est au impus noi măsuri de supraveghere și control. Pentru coordonarea unor măsuri pe acest palier, prin Decizia nr. 44.226 a luat ființă o Comisie compusă din directorul general al Poliției (președinte), un delegat al Marelui Stat Major, un delegat al Ministerului Afacerilor Străine, directorul Direcției Poliției Administrative și directorul Direcției Poliției de Siguranță (membri

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
M.: schimb de informații; S.S.I.-D.G.P.: schimb de informații; S.S.I.-P.P.C.: schimb de informații; S.S.I.-C.J.: schimb de informații. Deși aceste măsuri coerente arătau o evoluție în domeniul colaborării informative/contrainformative pe fondul restructurilor efectuate pe acest palier din vara anului 1940, abdicarea regelui Carol al II-lea a condus la noi reorganizări, care au anulat, parțial, delimitările și concordanțele stabilite. E.3. Paza și protecția demnitarilor Normele privind prevenirea și apărarea persoanelor aflate la conducerea statului nu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nivelul Marelui Stat Major, Ministerului Apărării Naționale și Președinției Consiliului de Miniștri. Necesitățile Intelligence-ului militar au impus însă continuitatea acestei forme de culegere de date, căruia i s-a dat importanța cuvenită începând din 1941. B.2. Evoluția activității informative Palierul informativ al Secției a II-a a fost deservit prin înființarea altor Centre de Informații, cu un număr variabil de subcentre în subordine, care să asigure o bună cunoaștere a domeniilor/obiectivelor trasate de conducerea armatei și a statului. Centrul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]