2,686 matches
-
dădea monopolul unei religii asupra societății. Pe de altă parte, în arhitectura modernă a persoanei umane, nivelul capabil să facă priză pe obiectivitatea transcendenței, nivelul propriu-zis universal al persoanei a fost pierdut din vedere, lăsat în letargie, aproape evacuat. în parabola orientală a elefantului și a orbilor, cearta dintre credințe se stîrnește tocmai fiindcă, în perceperea transcendenței, actorii religioși își folosesc doar facultățile individuale, iar nu pe cele capabile de universal. De aceea, fiecare obține doar o reprezentare inevitabil diferită de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
credințe se stîrnește tocmai fiindcă, în perceperea transcendenței, actorii religioși își folosesc doar facultățile individuale, iar nu pe cele capabile de universal. De aceea, fiecare obține doar o reprezentare inevitabil diferită de a celorlalți referitoare la divin. Adusă la zi, parabola nu s-ar mai sfîrși însă cu o păruială, ci cu un balet de zîmbete politicoase. Fiecare e liber să își reprezintă elefantul cum vrea, cum poate, așa cum i se pare. Tradițiile spirituale, în schimb, concep un om a cărui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unitatea, incluziunea originară a simbolului în principiul pe care îl simbolizează. Cu cît distanța dintre ele e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui Dumnezeu fără a încerca să aducă dovezi lămuritoare în acest sens. La fel, cei care s-au ocupat de scrierea textelor din Biblie nu au considerat necesară prezentarea unor dovezi lămuritoare pentru existența lui Dumnezeu. Anthony Flew prezintă o parabolă care ilustrează pozițiile credinciosului și ale scepticului: doi exploratori au ajuns pe într-o zonă defrișată din junglă unde existau numeroase flori și ierburi. Unul dintre ei (cel care îl reprezintă pe credincios) a considerat că acel pământ trebuie să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
susținută și de Flew) răbufnește: "dar în condițiile acestea, ce rămâne din afirmația ta inițială? În ce fel acest grădinar pe care îl descrii diferă de unul imaginar sau de un grădinar care pur și simplu nu există?". În această parabolă, ceea ce începe cu o aserțiune de genul "ceva există", poate fi redusă pas cu pas la ceva cu un alt statut: la expresia unei simple preferințe 4. John Hick face o comparație utilă pentru a arăta de ce nu este nevoie
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Friedrich, Voința de putere, Oradea Bihor, Editura Aion, 1999 George-Ștefan COMAN 41 atotputernic fizic și intelectual, ci reprezintă o tendință În evoluție, așteptată și dorită de om. Omul reprezintă un lucru ce trebuie depășit, este o punte și nu scop (parabola acrobatului din Așa grăit-a Zarathustra 34). Spre deosebire de Schopenhauer Arthur (1788 1860) care În Lumea ca voință și reprezentare 35 dezvoltă un punct de vedere original asupra fiziologiei percepției concretizat prin a sublinia că viața este inerentă voinței și voim
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Scrisori, Însemnări, cugetări, București, Editura Univers, 1974, p.271. George-Ștefan COMAN 41 atotputernic fizic și intelectual, ci reprezintă o tendință În evoluție, așteptată și dorită de om. Omul reprezintă un lucru ce trebuie depășit, este o punte și nu scop (parabola acrobatului din Așa grăit-a Zarathustra 34). Spre deosebire de Schopenhauer Arthur (1788 1860) care În Lumea ca voință și reprezentare 35 dezvoltă un punct de vedere original asupra fiziologiei percepției concretizat prin a sublinia că viața este inerentă voinței și voim
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Coșeriu le-a delimitat ca atare în Textlinguistik (1977). Există, prin urmare, texteme de dimensiunea unui paragraf sau a unui capitol, care pot fi integrate în alte texte mai ample. Așa se întâmplă, de exemplu, cu snoavele, bancurile, legendele și parabolele biblice, care constituie adeseori pretextul unor mises en abyme în anumite opere literare. Există, apoi, texte întregi care funcționează ca texteme, prin aplicarea cunoscutului procedeu al intertextualității. De exemplu, Odiseea lui Homer reprezintă, pentru romanul Ulysses al lui James Joyce
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
scop; ae deci o teleologie, tendențiozitate; - îndeplinește un rol moral; - are și o morală (!! dar nu în genul fabulei); una implicită, dedusă sau deductibilă, fără a mai fi necesară exprimarea (reproducerea) ei; - acționează asupra conștiințelor în mod simbolic; ca niște parabole sau exemple din care se trag învățăminte; - lupta se dă între inteligență și forță (brută, brutală); - haiducia este o formă a luptei de clasă; - de cele mai multe ori situațiile se rezolvă la modul sângeros; - momentul limită este adus în dezbatere pe
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
din care se trag învățăminte; - lupta se dă între inteligență și forță (brută, brutală); - haiducia este o formă a luptei de clasă; - de cele mai multe ori situațiile se rezolvă la modul sângeros; - momentul limită este adus în dezbatere pe calea unei parabole, nu a unei predici la modul poetic (nu discursiv); adeseori note elegiace; - visul se alătură fabulosului din basme;credința în blesteme; blestemele se îndeplinesc, indiferent de la cine provin; - dragostea se manifestă ca o criză erotică de mare forță și profunzime
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
unor trăsături umane (pozitive sau negative); - fantezia lirică a poetului reduce omul cariat la nivel faunistic sau floristic (adeseori - mineral); - transpunerea lumii reale în lumea animalelor (sau a plantelor) nu se face la întâmplare; de obicei, se face după regulile parabolei; - adevărul îmbracă haină metaforică (într-o lungă, amplă personificare); animalele sunt folosite ca măști; ele devin „caractere” în acțiune (sau niște prototipuri de caractere); - sunt individualizate, atribuindu-li-se tot ce este tipic; cuvintele și faptele personajelor se potrivesc cu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Regală pentru Literatură și Artă, Biblioteca Enciclopedică, 1943. Mehedinți, Simion, Scrieri despre educație și învățământ. Antologie, București, Editura Academiei, 1992. Mehedinți, Simion, Creștinismul românesc, București, Editura Anastasia, 1996. Mehedinți, Simion, Discursuri, conferințe, 2 vol., Focșani, Editura Terra, 2000-2001. Mehedinți, Simion, Parabole și învățături din Evanghelie, București, Editura Sofia, 2002. Noica, Constantin, Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou, Iași, Editura Moldova, 1940. Noica, Constantin, Pagini despre sufletul românesc, București, Editura Humanitas, 1991. Noica, Constantin, Mathesis sau bucuriile simple
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și în faza inițială a instaurării democrației, există o anume participare de masă. Participarea se manifestă în forme clasice (demonstrații, greve, sau, uneori, evenimente violente cum ar fi revoltele). Prin aceste evenimente este relativ ușor a se măsura tendințele (în "parabole" sau "valuri") ale participării. Participarea de masă pune la dispoziție resurse de presiune și influență care vor fi utilizate de către jucătorii de elită în confruntarea (latentă sau manifestă) menținută în timpul instaurării, în ciuda acordurilor deja în vigoare. Pregătirea campaniei pentru primele
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
păcat al lui, Îi ziceau: ,,au nu cumva grozavă e răutatea ta și multe, fără număr, păcatele Îți sunt“ (Iov 22, 5). O diferență Între soarta de dincolo a drepților și păcătoșilor În epoca precreștină este zugrăvită Noul Testament. După parabola Bogatului nemilostiv și sărmanului Lazăr (Lc. 16, 22), primul vine În locul de suferință, În timp ce ultimul este purtat de Îngeri În sânul lui Avraam. De aceea, printr-o prăpastie inaccesibilă este despărțit compartimentul șeolului În care poposesc străbunii morți În dreapta credință
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
dădea monopolul unei religii asupra societății. Pe de altă parte, în arhitectura modernă a persoanei umane, nivelul capabil să facă priză pe obiectivitatea transcendenței, nivelul propriu-zis universal al persoanei a fost pierdut din vedere, lăsat în letargie, aproape evacuat. în parabola orientală a elefantului și a orbilor, cearta dintre credințe se stîrnește tocmai fiindcă, în perceperea transcendenței, actorii religioși își folosesc doar facultățile individuale, iar nu pe cele capabile de universal. De aceea, fiecare obține doar o reprezentare inevitabil diferită de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
credințe se stîrnește tocmai fiindcă, în perceperea transcendenței, actorii religioși își folosesc doar facultățile individuale, iar nu pe cele capabile de universal. De aceea, fiecare obține doar o reprezentare inevitabil diferită de a celorlalți referitoare la divin. Adusă la zi, parabola nu s-ar mai sfîrși însă cu o păruială, ci cu un balet de zîmbete politicoase. Fiecare e liber să își reprezintă elefantul cum vrea, cum poate, așa cum i se pare. Tradițiile spirituale, în schimb, concep un om a cărui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
unitatea, incluziunea originară a simbolului în principiul pe care îl simbolizează. Cu cît distanța dintre ele e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Haken și Koch nu este verificabilă. Nefiind verificabilă, acceptarea ei se face printr-un soi de apel la autoritate. Pentru a ilustra mai bine distanțarea față de concepția obișnuită de demonstrație pe care o implică teorema celor patru culori, Tymoczko introduce parabola matematicianului marțian Simon. Acesta este un geniu matematic a cărei capacitate de a rezolva probleme matematice i-a dus un prestigiu incredibil în ochii matematicienilor marțieni. El a ajuns chiar la demonstrații pe care ceilalți matematicieni de pe Marte nu le-
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
adoptând diverse criterii, precum: -uncția, structura, amplasarea etc. - Metoda bazată pe comparație utilizează ca operație de bază comparația, prin alăturarea a două sau mai multe -iințe, lucruri, -enomene pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele. - Metoda inițiată de o parabolă -olosește o istorioară alegorică, cu un cuprins moral sau religios, pildă, sau ca procedeu constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. - Metode bazate pe sinteză reprezentată de schemă. În mod obișnuit, limbajul -iind secvențial, eșalonat în timp, in-ormațiile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
de către fiecare, în baza unui argument care îmbină determinarea istorică cu invocarea planului divin. Astfel, în viziunea lui Chapman, "vina" nu înseamnă "a comite efectiv fapta" deplorabilă, pentru că, în (macro)schema planului divin, tragicul eveniment constituie, pur și simplu, "ultima parabolă, cea mai vie, cea mai teribilă ilustrare, oferită, vreodată, omului sau imaginată de vreun profet evreu, a relației dintre bine și rău în această lume, precum și a relației dintre oameni"103. Astfel, în "logica" propusă de Jay Chapman, episodul istoric
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
rugăm? Avem pilda vameșului și a fariseului. Fariseul este clasicul exemplu care ne arată cum mândria distruge dorința de a deveni credincios, de a deveni fiu al lui Dumnezeu. în această privință, Sf. Ioan Gură de Aur zice: „Fariseul din parabolă, care îndeplinea totul, dar cu mândrie judecând pe alții, comparându-se, diferențiindu-se, înălțându-se, cade de la fața lui Dumnezeu.” Toate cărțile noastre de slujbă sunt cărți de rugăciune. Orice act religios începe cu o rugăciune. Viața creștină se exprimă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
va răspunde la chemarea lui Iisus și nu va străbate împreună cu El calea vieții pământești, care este un drum al crucii, al iubirii jertfelnice și al tranfigurării omului și a întregii creații. în acest sens, voi prezenta câteva exemple, din parabolele evanghelice, ca mărturie a pocăinței prin rugăciune smerită și întoarcere la viața adevărată, la viața în Hristos. în prezența Domnului Iisus Hristos, patimile și păcatele oamenilor se transformă în credință îmbrăcată în rugăciune și slujire, izvorâtă din puterea dragostei jertfelnice
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dragostei jertfelnice și din chinul lor lăuntric. Când omul (creștinul) se hotărăște să vină la Hristos, suspinul inimii este auzit și primim puterea să ne întoarcem la viața cea adevărată, la desăvârșirea creștină și la mântuire. Aș dori ca aceste parabole să ne descopere cine suntem și cum trebuie să ne rugăm. Personajele biblice din parabole au venit la Domnul Hristos cu inima înfrântă și smerită. Prin starea lor de pocăință au învins întunericul păcatului și urmările lui în viața duhovnicească
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Hristos, suspinul inimii este auzit și primim puterea să ne întoarcem la viața cea adevărată, la desăvârșirea creștină și la mântuire. Aș dori ca aceste parabole să ne descopere cine suntem și cum trebuie să ne rugăm. Personajele biblice din parabole au venit la Domnul Hristos cu inima înfrântă și smerită. Prin starea lor de pocăință au învins întunericul păcatului și urmările lui în viața duhovnicească a omului. Ele au rămas pilde vii, demne de urmat de fiecare creștin în împrejurările
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
tulburi și decadente ale vieții. Cei chemați au răspuns cu toată credința sufletului la Cuvântul Evangheliei. Primul exmplu care ne arată cum trebuie să ne rugăm este pilda vameșului și a fariseului. Sf. Ioan Gură de Aur zice: „Fariseul din parabolă îndeplinea totul, dar cu mândrie; lăudându- se pe sine și judecând pe alții, diferențiindu- se, înălțându-se, cade de la fața lui Dumnezeu”. Cu totul diferit ni se prezintă atitudinea și rugăciunea vameșului, om încărcat cu păcate, dar tocmai de aceea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]