8,430 matches
-
poziția cumpărătorului într-un sistem de inegalitate. Principalul subiect în astfel de cercetări este relația dintre clasa socială și consum, interes ce ridică întrebări cu privire la capacitatea de reproducere a gospodăriilor, politica de clasă sau nivelul de venit sau relații. Cealaltă paradigmă este interesată de aspectele semiotice și simbolice ale consumului. Bunurile dintr-o categorie, să spunem producții muzicale, sunt văzute ca potențial interschimbabile. Alegerea produselor depinde de scheme de clasificare, care se traduc în „cultură”, „stiluri de viață” sau „identitate”. Relația
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de viață” sau „identitate”. Relația importantă în acest caz este între status și consum, iar subiectele de interes sunt stilul, politicile identitare și mecanismele de producere de către industriile culturale sau de către consumatorii înșiși a înțelesului. Consumul este văzut în această paradigmă ca fiind mai relațional, cu o latură socială și ca o intervenție activă în lumea bunurilor (Pels, 1998, p. 96). În timp ce aceste preocupări reflectă contextul afluent al țărilor occidentale, pentru țările foste socialiste domeniul de interes legitim l-a constituit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
organise des situations interactionnelles spécifiques, de conflit entre les partenaires qui doivent changer leurs schémas cognitifs de base. Le conflit est conçu comme une source de changement de l’individu et du système où il évolue (voir Neculau, 1998). Le paradigme minimal consiste dans la confrontation des points de vue, dans une interaction dans laquelle l’un (ou quelques-uns) des participants manifeste un désir de changement. La démarche propose d’abord une déstructuration, une instabilité par tension socio-affective de l’ancien
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
que les nouvelles connaissances se consolident plus vite. Cette perspective interactionniste, en partant des expériences cumulatives et progressives, a démontré pratiquement comment une nouvelle construction cognitive commence par une déstructuration de l’ancienne. L’expérience Pitești a prouvé que le paradigme est aussi valable dans le cas d’enseignement à des adultes, si on crée la situation de conflit socio-cognitif et si les éducateurs compétents assurent le développement de la démarche pratique. Une extension du paradigme du conflit socio-cognitif est contenue dans
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
expérience Pitești a prouvé que le paradigme est aussi valable dans le cas d’enseignement à des adultes, si on crée la situation de conflit socio-cognitif et si les éducateurs compétents assurent le développement de la démarche pratique. Une extension du paradigme du conflit socio-cognitif est contenue dans la thèse du marquage social. Le syntagme est proposé aussi par le groupe de Genève. Ils cherchaient une explication causale des significations et pratiques sociales dans des situations de progrès cognitif. Et ils sont
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu a depășit cenzurile interne, iar emoționalitatea joacă un rol important în „tulburarea apelor” procesuale. Ea perturbă sau chiar blochează conexiunile neurocerebrale în direcțiile zonelor din creier răspunzătoare de logică și rațiune, câmpul conștientului se îngustează și transa devine posibilă. Paradigma hipnozei aplicată maselor face ca parolele propagandei să capete o existență de sine stătătoare, o lozincă, o dată lansată, nu mai poate fi întoarsă și prin repetarea ei internă se declanșează procese în lanț, ea devine un automatism de gândire sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
însă dat de renunțare, iar Goethe spunea subtil că, de fapt, „se posedă cu adevărat numai ceea ce se poate renunța”. L.A.: Ultima întrebare: cum ai perceput prelucrarea și modul în care noi ne-am despărțit de comunism? D.G.: Am citit Paradigma feminină a României și sunt de acord cu „românismele sau românizarea”, dar și cu feminizarea caracterului național demonstrată de tine - însă nu cred că neapărat o „masculinizare” prost înțeleasă este soluția. Până și comunismul era „românesc”, iar despărțirea, declanșată prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prin muncă și instruire a comportamentelor deviante; modelul compensatoriu în învățare cuprinde variate teorii ale învățării aplicate și centrate pe diferite categorii de deficienți (Zazzo, Pufan, Verza, Damaschin); modele autodidaxologice (de autoinstruire) în care sunt incluse toate teoriile, modelele și paradigmele privind învățarea completivă, perfectivă și de autoinstruire la tineri și adulți ; modelul operational și dinamic care poate cuprinde: teoria formării pe etape a acțiunilor mentale, a cunoștințelor și convingerilor (Galperin), teoria psihogenezei stadiale a operațiilor intelectuale (Piaget, Aebli), teoria anticipării
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
timp. O perspectivă interesantă asupra procesului de evaluare și diagnostic pentru persoanele cu cerințe speciale a fost propusă de C. Păunescu, care punea în relație calitatea componentelor structurii genetice și morfofuncționale a persoanei și calitatea componentelor sistemului personalității. Sintetic, această paradigmă poate fi reprezentată astfel: Abordarea integrală și integrată a acestor componente în procesul de evaluare permite apropierea de un diagnostic complet și nuanțat care să orienteze intervenția în raport cu resursele biologice, fiziologice și psihologice ale persoanei. În altă ordine de idei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
automatizării identificăm aptitudinile de execuție biomecanică (motricitatea fonoarticulatorie) a actelor vorbirii. În realitate, subcanalele auditiv, vizual și motor sunt prezente într‑o anumită proporție conjuncturală, fără ca vreunul dintre ele să lipsească. Această teorie are un caracter practic și oferă o paradigmă oarecum mecanicistă în sprijinul diagnosticienilor și educatorilor, pentru o mai bună înțelegere a parametrilor specifici (procese, niveluri, canale) și pentru o mai eficientă intervenție în activitățile educativ‑recuperatorii. Teoria modelului gestalt‑ist (Hovck și Sherman, 1979; Winograd și Smith, 1989
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ale cărei repere tematice, revenind obsedant, sunt izolarea și solitudinea, frica și disperarea, vacuitatea memoriei și vidul prezentului, într-un cuvânt agresivitatea și inconsistența realului; un univers terorizant, dominat de răsturnarea firescului -„un zâmbet / ca o cicatrice” e una dintre paradigmele lui - și de vidul semiotic și ontologic - „acum vom trăi mâine. / astăzi e prea târziu”. Războinicul cu ciorapi de piele continuă această radiografiere a cotidianului, însă aici faptul comun este nu o dată supus insolitării generatoare de imagini stranii, simbioză de
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
din Craiova, secția română-italiană (1966-1971). După absolvire lucrează ca bibliotecar și gazetar în presa culturală locală (1971-1983) și ca redactor la „Ramuri” (1983-1992). Este cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității din Craiova (din 1992), redactor-șef al revistei „Paradigma” (tot din 1992). Își ia doctoratul în 1998, cu o teză despre Lucian Blaga, susținută la Universitatea din Constanța. Debutează cu poezie în „Ramuri” (1964), iar editorial cu volumul de versuri Desprinderea de brumă, apărut în 1984. Colaborează la „Viața
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
anatemizat, Eminescu era comparat cu poetul proletar Theodor Neculuță ș.a.m.d. Loialitatea față de cultura română însemna chiar alegerea exilului interior. Originalitatea lui P. e descoperirea interiorității care oglindește. Înainte de a-și elabora arta poetică din Cunoaștere, în care fixează paradigma negației, el a scris în românește La masă cu tristețea, poezie metaforic programatică: „Afară ninge/ Visul lasă urme / Nu visa// Și cerul din pahar/ Și el are stele// Cu cine dansează/ Zâmbetul meu?// Te rog să le spui/ Să uite
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
care excedă zona realismului brut. Anvergura teoretică este alta în Eu, personajul (1988), volum care reunește două ample eseuri. Primul, Romanul inconștientului, descrie această formă narativă prin referire la scrierile lui Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu și Marin Preda. Paradigma fiind circumscrisă în funcție de tematizarea (conștientă sau nu) a tărâmului inconștientului, sunt delimitate două direcții de evoluție în proza noastră: Slavici - Preda - Sorin Titel și Rebreanu - Papadat-Bengescu - Breban. Principalul beneficiar al acestei categorizări este Slavici, romanul Mara fiind citit ca o
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
în sintagma „lupta cu inerția” a lui Nicolae Labiș și ar cuprinde, pe lângă afirmarea vădită a noului, „patosul confesiunii”, „candoarea descoperirii universului” și „luciditatea dominării lui”, precum și o nu mai puțin importantă „etică a creației”; de asemenea, autorul punctează reinstaurarea paradigmei moderniste și restabilirea contactelor cu perioada interbelică. Canonul reunește zece poeți - Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Gabriela Melinescu, Marin Sorescu -, al căror precursor și spirit tutelar este considerat Labiș
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
în presă, decenii în șir, nu fără a publica și așa-zise „reportaje monografice”, întinse pe spațiul întreg al unor volume. Denumirea e doar parțial adecvată, și anume în ceea ce se referă la „evul nou”, adus în pagină conform unei paradigme ideologice impuse în epocă. Constituenții scrierilor sale depășesc, totuși, marginile speciei, îi estompează convenționalismul și oportunismul prin lirism, prin digresiuni istorice, sociologice, etnologice, etnografice, prin analize ce dau unor pagini caracter de studiu, într-un cuvânt, prin înfățișări proprii mai
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
Rigas Ferreos Velestinlis, Kostis Palamas, Kostas Varnalis, Odysseas Elytis, Anghelos Sykelianos, Iannis Ritsos, Menelaos Ludemis, Rita Boumi-Pappà, Lia Hatzopoulou-Karavia, Nikos Anoghis, Năsos Vaghenas, Hristos Mavris ș.a. Jertfind câteodată aspecte de fond în favoarea formei perfectibile, R. urmărește îndeosebi tematica legată de paradigmele mitologice eline, de istoria țării, de natură ei generoasă și, nu în ultimul rând, de erosul care se manifestă cu plenitudine în lirica neogreaca. Altădată, în eseuri sau în comentarii aplicate, găsește puncte de asemănare între cultură greacă și cea
RADOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289093_a_290422]
-
Sorbonne Nouvelle - Paris III, cu o teza despre avangardă literar-artistică românească în context european. Prima carte a lui R., Corabia lui Ghilgameș (1990), cuprinde câteva eseuri pe teme că: natură interioară a creației, în opoziție cu conceptul de mimesis; eroul - paradigmă a desăvârșirii umane și sfidare a limitelor temporale ale existenței; mitul iubirii, între retorica celebrării și „războiul” între sexe; scriitorul - magister ludi; impactul scriiturii asupra trăitului; intertextualitate, pastișa, ironie, „ordinul ironic” etc. „Cum poate viața să devină esențială?” este întrebarea
RAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
Plaiul doinelor (Ujgorod, 1968), Glasuri tinere (Ujgorod, 1971) ș.a. Trecut în 1969 sub conducerea lui Ion Chilaru, noul redactor al ziarului „Zorile Bucovinei”, cenaclul s-a dezmembrat treptat. Repere bibliografice: Ștefan Hostiuc, Poezia română postbelică din nordul Bucovinei. Generații și paradigme, „Glasul Bucovinei”, 1994, 3. G.B. RÉVAI Károly (2.X.1856, Abrud - 16.IV.1923, Baia Mare), traducător. A absolvit liceul la Brașov, urmând apoi studii filologice la Cluj. După absolvire (1881) va fi funcționar la Săcărâmb, județul Hunedoara, apoi director general
REUNIUNEA LITERARA DIN REGIUNEA CERNAUŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289177_a_290506]
-
categoriale - are natura misterioasă, obscură și aluzivă a unui substrat plasmatic, a unui lichid interstițial care, îmbibând porozitatea constitutivă a scrierii și asigurând „comunicarea neîntreruptă” între straturile romanului-palimpsest, „ignoră”, cu inteligența penetrantă a vitalității, însemnele și limitele de demarcație ale paradigmelor retorice consacrate. De aceea, mai degrabă decât analizate ca romane, piese de teatru sau poeme - în sensul generic-convențional al ideii de „carte” -, scrierile lui P. își dezvăluie pluralismele conceptuale și multiplicitățile semnificante atunci când sunt citite, postmodern, ca „texte”. (O asemenea
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
cercetare a „arheologiei mimezei”, adică a textelor unor filosofi și scriitori antici ca Platon, Aristotel, Ovidiu ș.a., pentru a reface sensul inițial al noțiunii de mimesis și pentru a descoperi, implicit, în arhivele ei secrete, punctul de pornire a unei „paradigme narcisiste”, autoreflexive. Structurată în trei părți, Preliminarii la o „refutatio imitationis”, Jocul paradigmelor și Pentru o arheologie a mimezei, lucrarea se constituie ca o apropiere lentă, minuțioasă de miezul ei teoretic, constând în ștergerea prejudecății antinomiei pe care mai vechea
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
Platon, Aristotel, Ovidiu ș.a., pentru a reface sensul inițial al noțiunii de mimesis și pentru a descoperi, implicit, în arhivele ei secrete, punctul de pornire a unei „paradigme narcisiste”, autoreflexive. Structurată în trei părți, Preliminarii la o „refutatio imitationis”, Jocul paradigmelor și Pentru o arheologie a mimezei, lucrarea se constituie ca o apropiere lentă, minuțioasă de miezul ei teoretic, constând în ștergerea prejudecății antinomiei pe care mai vechea teorie literară europeană a așezat-o între „logosul mimetic” și „logosul narcisic”. Paradigma
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
paradigmelor și Pentru o arheologie a mimezei, lucrarea se constituie ca o apropiere lentă, minuțioasă de miezul ei teoretic, constând în ștergerea prejudecății antinomiei pe care mai vechea teorie literară europeană a așezat-o între „logosul mimetic” și „logosul narcisic”. Paradigma primului se suprapune peste conceptele de clasicism și romantism (în acest din urmă caz ar fi vorba despre o mimeză profund subiectivă și fundamentată metafizic), iar a celui de-al doilea presupune un sector literar întins de la postromantism la Noul
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
război și deasupra oricăror determinări naționaliste”. Pamfletul ca discurs literar (1999) este un studiu teoretic și critic despre un fenomen literar aproape ignorat astăzi. Autorul vrea să epuizeze (și de cele mai multe ori reușește) toată „problematica de esență” a pamfletului: mecanism, paradigme, procedee, variante formale, structură etc. Pornește de la ideea că „pamfletul românesc ca literatură se naște din proza jurnalistică” și comentează copios atât autori români, cât și străini. Specia e studiată de la apariția ei, ajungându-se la concluzia că „abia cu
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
conchide că „în mare parte, o istorie critică a literaturii române ar trebui să devină o istorie a polemicilor în zona literaturii; acestea dau pulsul și dinamica ideilor în contextul cultural în care se manifestă un scriitor sau altul”. Capitolul Paradigmele pamfletului este rezervat unei descrieri „decodificatoare” a pamfletului și unei „anatomii” date de invarianții modali (adică satira, parodia, ironia etc.). Pentru a-și susține demonstrația, autorul recurge la nume reputate, ca Roman Jakobson, Gérard Genette, Marc Angenot, Tzvetan Todorov ș.a.
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]