7,232 matches
-
lunaticii din făurarul Timpului. Mereu, culegătorii de perle sparg carapacea Tăcerii lui. Trecem linia prin iubire, doar tu și eu. De câte ori am fost aleși, în Paradisul Cuvântului ?! Elisabeta IOSIF 31 Dec. 2012- 2 ian. 2013 Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF IN PARADISUL CUVÂNTULUI / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 733, Anul III, 02 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ELISABETA IOSIF IN PARADISUL CUVÂNTULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345693_a_347022]
-
consideră geografia și istoria ca mediu determinant, totul pornind de la un spirit al locului (spiritus loci ) european și unul occidental la marginea Europei, cel moldovenesc. Notează Lucia Olaru Nenati: „Autoarea configurează mai întâi decorul poetic european, cu acea pierdere a paradisului și cu acea apetență a dezintegrării existențialiste, manifestată, de pildă, în deformarea chipului omenesc în viziunea lui Picaso ori în alienarea „Străinului” camusian, conchizând că „în marginea Occidentului, Bacovia înregistrează marea dezbatere din cultură care pune în priză întreaga Europă
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
s-a dat în păstorit O turmă de mioare, Iar pentru somn și locuit Colibă-ncăpătoare. Mergea cu turma la păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice i s-au deschis Spre altă lume, nouă. Vrăjită pe un mal de lac, Vrând turma să-și adape, La umbră de bătrân copac Se cufundă sub pleoape... Cu luna-n apa de cleștar, Pe pat
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el vei muri negreșit”[10]. Aceasta îl indreptățește pe Sfântul Vasile cel Mare să afirme că “postul este de aceeași vârstă cu omenirea, pentru ca el a fost legalizat în Paradis”[11]. Legea lui Moise, pe care acesta a primit-o în urma unui post de 40 de zile, reglementează în amănunt dispozițiile privitoare la post în Vechiul Testament, precizând mai ales timpul postirii. Astfel, este cunoscut postul din ziua curațirii sau ispășirii
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
exercițiu pentru atleții credinței. Mai mult, chipul în care au trăit oamenii în rai este o imagine a postului, nu numai pentru că, ducând o viață îngerească, ajunseseră prin cumpătare la asemănarea cu îngerii, ci și pentru că nu erau cunoscute locuitorilor paradisului toate cele născocite mai târziu de om”[28]. Concluzie După ce toate acestea sunt spuse, trebuie totuși să amintim că oricât de limitată ar fi postirea noastră, dacă este o postire adevărată, va conduce către ispită, slăbiciune, îndoială și tulburare. Altfel
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > TEMPLUL, DESEN ÎN CREION Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Străbat căldura corpurilor noastre... încât ai fi jurat că urmăresc, doar chilipiruri energetice. Călătoria, nu-i decât un paradis al proștilor. Mi-am impus câteva răutăți și-o vanitate clădindu-mi un templu personal, al pasiunii pentru speranță. Aici mă rog în vorbe scurte și mișcări cerești, ca un duhovnic ațipit cu capul pe masă, închinat de mult la
TEMPLUL, DESEN ÎN CREION de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352181_a_353510]
-
de exotism relaxant, dătătoare de bine, pentru sufletele celor care ajung aici. Plantați cu 90 de ani în urmă, în 1922, palmierii dau o notă specifică zonei de litoral, împânzită cu taverne, baruri, cafenele, restaurante și hoteluri de lux, un paradis al turismului de pe insulă. Turiștii care ajung aici se pot bucura de practicarea unei mari diversități de sporturi acvatice și în acelasi timp de plajă, un corolar al bunului gust și al unei adevărate competiții în amenajarea multiplelor miniplaje cu
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
o spiritualitate concentrată asupra momentului voinței, spiritualitate ce vine peste timpuri de la Sfântul Vasile cel Mare și are trăsături cenobitice. Opera Sfântului Ioan Scărarul, comparată cu scara lui Iacov și numită de către el însuși Climax, iar de către Părinții Latini Scara Paradisului, „definită foarte just de către autorul ei, drept tratat ascetic, logos askitikos.” Titlul original al lucrării a fost � � άκες � νευματικαί, așa cum o arată manuscrisele, și derivă dintr-o paralelă între Ioan și Moise, dar până la sfârșit s-a impus titlul Κ
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
zorele, Pe pântece inimi din frezii Însăgetate cu lalele. Mai jos întins-am o garoafă Iar pe genunchi, pusu-ți-am roze, La glezne albe flori de nufăr, și între degete, mimoze! Pe alba pernă pus-am cale Și mândre flori de paradis ... Păreai o zână minunată Parcă venită dintr-un vis. Așa impodobită-n flori, Ești cea mai splendidă mireasă Privindu-te eu te ador Iubito, dulcea mea crăiasă! Referință Bibliografică: George ROCA - CRĂIASA FLORILOR / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CRĂIASA FLORILOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356323_a_357652]
-
când orele atârnă atât de greu // spre care anotimpuri să mă zoresc” ( am să te caut). Dincolo de toamnele pustii, de iernile ce induc o senzație de vid existențial - undeva în umbră - rămâne visul - libertatea visului de a hoinări prin grădinile paradisului cu parfum de „eternitate”. Apăsat de solitudine interioară, poetul caută o „luminiță” care să-l salveze de fantasma sfârșitului. Spectacolul perimării lucrurilor îi accentuiază starea de „coșmar”... dorința de a se elibera din cătușele timpului devenind acerbă.Și cum „am
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
călduroase / Țopăie fețe voioase / C-a sosit ziua de-Ajun, / E aproape Moș Crăciun!” Teodora Noje știe și o rugăciune către “Îngerașul păzitor” pe care e gata să ne-o învețe: “Înger - îngeraș, din stele, / Pavăza inimii mele! / Din cerescul Paradis, / Dumnezeu mi te-a trimis. / Că e zi, sau că e noapte, / De la naștere la moarte, / Tu-mi ești înger păzitor, / De bine sfătuitor. / Ba mai mult, la întristare / Și tu verși lacrimi amare! / Că în cer, acolo sus, / Dar
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
matur. De abia din Renaștere se mai simte în literatură necesitatea prezentării artistice a tânărului, care pășește temerar pragul vieții.Deși Divina Comedie a lui Dante- prezintă în primul plan pe eroul central, aflat în călătoria spre Infern, purgatoriu și paradis, descoperim în această superbă operă și destinele unor tineri și tinere ca Francesca da Rimini, Paolo Malatesta, Betrice, etc. În literatura franceză, copilul ca personaj literar apare ca o creație romantică la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Primul scriitor preocupat
COPILUL, TEMĂ MAJORĂ PENTRU LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356400_a_357729]
-
la livada ori ograda în care alergau desculți și fără griji în primii ani de viață? Se pare că, în mod paradoxal, cu cât înaintăm în vârstă, dorul devine mai aprig, mai patetic, flămând și însetat de întoarcere în acel Paradis, numit Hiperboreea, locul leagănului de prunc, locul fără de păcat, Raiul pământesc de dinainte de înfruptarea din pomul cunoașterii binelui și răului. Mai mult decât atât, poeta simte că amintirile încep să doară: “Când crezi că-amintirile încep să te doară / Și nu
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
zgârcit? Iată pt. ce te osândesc!" Motivul pedepsei bogatului, este spus de Avraam: "Fiule, adu-ți amine că ai primit cele bune ale tale în viața ta." Adică nu ai suferit nimic, ți-ai făcut viața ta pe pământ un paradis. Acum vremea vieții pământești a trecut și totul s-a schimbat, binele și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Biserica să ierte greșeala autorului - montanismul - și să-l mențină între fiIi ei iubiți, respingând obiecțiile păgânilor împotriva eshatologiei creștine, numește locul de pedeapsă „gheenă”, „care este un izvor de foc ascuns sub pământ”[78], iar pe cel de răsplătire „paradis”, sau „locul desfătării divine, rânduit a primi sufletele neprihănite.”[79] Iar „mărturia sufletului” din lucrarea cu același nume, este în această privință următoarea: „ ... noi afirmăm că tu exiști și după dezlegarea de viață (moartea) că te așteaptă ziua judecății, că
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
de timp dintre moarte și înviere, printre Patriarhii și Profeții Vechiului Testament[82]; acolo, mai sus, stau drepții în sânul lui Avraam[83], de unde așteaptă învierea. Citându-l pe Sfântul Ioan (Ap 6, 9) și pe Sfânta Perpetua, Tertulian crede paradisul dedicat până la Parusie numai martirilor[84], fiindcă cei doi au văzut acolo numai martiri: „Toată cheia paradisului e sângele tău.”[85] Deci, cât timp trâmbița arhanghelului care anunță a doua venire a Domnului n-a sunat în cosmos[86], raiul
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
drepții în sânul lui Avraam[83], de unde așteaptă învierea. Citându-l pe Sfântul Ioan (Ap 6, 9) și pe Sfânta Perpetua, Tertulian crede paradisul dedicat până la Parusie numai martirilor[84], fiindcă cei doi au văzut acolo numai martiri: „Toată cheia paradisului e sângele tău.”[85] Deci, cât timp trâmbița arhanghelului care anunță a doua venire a Domnului n-a sunat în cosmos[86], raiul rămâne închis pentru ceilalți creștini[87]. Aceasta era de fapt credința în epoca în care a trăit
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
privire să-mi poată înflori muguri de speranță în gândurile cu parfum de toamnă... Privesc cum frunzele de dor se scurg ofilite de al dragostei amurg în ochi îmi lăcrimează un ultim vis ce oprește destrămarea iubirii etern și neînțeles paradis. Referință Bibliografică: Iubirea ta... / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 301, Anul I, 28 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
IUBIREA TA... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356444_a_357773]
-
participat la acest concurs vor fi publicate , din inițiativa jurnalistului George Roca, din Sydney, Australia, într-un volum care va fi lansat la toamnă. ----------------------------- Cristina Iliescu http://www.scoalaedu.ro 1 iunie 2011 *** Eseul Tatianei Ștefan: România mea: „Purgatoriu și paradis, plămadă de țărână și veșnicie...” Îmi iubesc patria și o port mereu în inimă. Mi s-a implantat adânc în suflet de când întâia dată am văzut lumina mângâietoare, când am respirat lacom prima gură de aer miraculos și dătător de
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
mai vii ca oricând; ziua dezvăluind ochilor cele mai atrăgătoare tablouri, realizate cu o desăvârșită iscusință de mama-natură. Teritoriul României, deși are o suprafață destul de mică comparativ cu a altor state, spre exemplu Federația Rusă, se caracterizează prin elemente de paradis: o diversitate impresionantă de peisaje unice, cu monumente ale naturii deosebit de frumoase și originale de valoare europeană și mondială. Împărăția verde de Zeița Frumuseții ne îndeamnă să credem vorbei înțelepte: „Mai bine să vezi acest pământ o dată, decât să auzi
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
banca veche doar lipsește Au trecut probabil ostrogoții Și-au luat-o ca să dea la pește Nimeni n-a-ndrăznit să strige: Hoții! La ce bun să facem vreun bilanț Câte ne-au unit sau ne despart Plânge carul răsturnat în șanț Paradisul nostru are capul spart Ne-a rămas atât: copilăria Ca un vis furat dintr-o grădină Fiecare-și cere jucăria Dar refuză partea lui de vină Dă-mi iubito vorbele-napoi Multe spune omul la necaz Greu în unu', dar
CE NI S-A PĂRUT A FI IUBIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356507_a_357836]
-
împlini. Sunt multe cărți care s-au scris și au demonstrat cu argumente științifice valoarea și adevărul Bibliei. Biblia nu-ți cere să-ți dai fiul să moară pentru alții, ca apoi sa primeasca 70 de fecioare drept premiu în Paradis, ci vorbește despre Dumnezeu care Și-a dat Fiul să moară pentru păcătoși, ca să-i ducă în Rai, ca premiu al SIMPLEI LOR credințe în Cristos. Și Biblia nici macar nu cere cuiva să o apere cu sabia, pentru că Biblia este
DA CE, TU CREZI CA DOAR BIBLIA ESTE ADEVARATA??? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356502_a_357831]
-
singură ființă Oare păpădiile iubesc? Delicată păpădie Crești la mine în livadă, Vin îngerii să te vadă, Sfioasa mea păpădie. Stai în iarbă că un vis Și îmi dai, sfioasa floare, Din parfumul tău din care Beau doar zeii-n paradis. Aș sorbi cu lăcomie Din pocalul tău de floare, Dar îl strângi între picioare, Față mare, păpădie... Of, Diana Poți sặ pleci, sặ te risipești prin iarbă cerului Da' sặ nu mặ pặrặsești încặ Iedera se cațarặ peste umbrele nopții
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
în județul Brașov. Cei doi părăsesc România pentru Statele Unite un an mai tarziu, pe 10 decembrie 2005. Odată ajunși pe tărâmul tuturor posibilităților, aceștia se stabilesc în Anderson, Carolina de Sud. Cu o populație de aproximativ cinci milioane de locuitori, “paradisul golfului”, cum este supranumit statul Carolina de Sud, este cu siguranță unul dintre cele mai pitorești state din SUA. Pe langă frumusețile naturii și resursele abundente, statul deține și un sistem educațional de invidiat. Instituții de învățământ superior, începând de la
UN DAR DE LA DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355809_a_357138]
-
un sistem educațional de invidiat. Instituții de învățământ superior, începând de la universități renumite că “University of South Carolina” din Columbia sau “Furman University” din Greenville, până la numeroase colegii de proporții mai reduse, fac din Carolina de Sud și un adevărat “paradis al educației”. De aici, familia Oaidă va pleca în aprilie 2008, pentru a se mută în statul învecinat, Georgia, în prezent locuind în zona Atlanta, mai exact în Dacula, un orășel de lângă Lawrenceville. În fiecare din aceste state - Carolina de
UN DAR DE LA DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355809_a_357138]