3,522 matches
-
mari războaie împărtășesc calitatea de a fi critice cu privire la sensul național al unirii de la 1600, cu excepția lui Constantinescu (1928) și David (1937), toate celelalte alocă un statut pivotal anului 1600 în structurarea periodică a istoriei românilor. Modulând trecutul conform unei partituri similare structural cu cea a lui David (1937), manualul semnat de colectivul alcătuit din M. Petrescu, Remus Ilie și I. Totoiu (1935, p. 4), precum și Istoria românilor a lui R. Ilie (1936), recurg la o diviziune cvintuplă a trecutului românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de învățătâmânt și, corelativ, bazinul populațional prins în plasa școlară, a crescut vertiginos, după cum o arată datele statistice, la fel ca și numărul de învățători pregătiți să acționeze ca apostoli ai românismului. Totuși, în cadrul concertului naționalist, pot fi distinse două partituri diferite: i) cea a naționalismului patetic, în care ideea națională devine "religia fanatică și intransigentă, cea mai de seamă temelie a vieții noastre de stat" (Goga, 1927, p. 69); și ii) cea a naționalismului critic, care, deși își declară loialitatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noastră, ca un blestem. De aceea, cu drept cuvânt, s-a spus că poporul român este cel mai mare mucenic pe care l-a văzut omenirea (Patrașcanu, 1937, p. 7). La Grande sonate pathétique a trecutului românesc este cântată, în partitura istoriografică, nu doar în gama specifică manualelor de istorie de către naționaliștii cu o propensiune cognitiv-emotivă în acest sens, ci și de către cei ce clamau înlocuirea lirismului tragic cu sobrietatea analitică. Astfel, spre exemplu, cedează în fața acestei ispite patetice Ion Ursu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Anul 1948 a cunoscut lansarea pachetului de reforme structurale ale noului regim, prin care se urmărea socializarea societății românești prin impunerea modelului sovietic. Campania de socializare a debutat prin naționalizarea industriei și planificarea centralizată a economiei (instituirea economiei de comandă). Partitura politică era scrisă. În economia românească urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii Populare Române (1948), prin care s-au fixat jaloanele juridice ale noii orânduiri sociale. Procesul a continuat prin reforma învățământului din același an, urmată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noastră. O altă propunere se referă la rentabilitatea presei studențești, dorim o rezolvare din punct de vedere tehnic, ne costă foarte mult tipărirea presei studențești din cauza hârtiei care mărește costul de producție"38. Problemele erau cam aceleași. Atunci ați cântat partitura pe care partidul voia să o audă. A existat contactul cu presa profesionistă? D. T.: Da, veneau frecvent ziariștii profesioniști și stăteau de vorbă cu cei din redacție pe aspecte tehnice. Am asistat la astfel de întâlniri și formale, și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu tehnicile noi folosite în biologia celulară, care permiteau deslușirea structurii acizilor nucleici, cu o precizie care merge până la recunoașterea tuturor nucleotidelor în înșiruirea lor naturală. Având toate datele la îndemână, un genetician japonez a avut ideea să facă din partitura genelor o partitură muzicală. Având înșiruirea nucleotidelor dintr-o genă, asemenea înșiruirii notelor muzicale în partitura unei simfonii, geneticianul respectiv a numit nucleotidele în funcție de baza azotată (adenină, guanină, citozină, timină), iar pentru fiecare bază azotată a stabilit nota muzicală, iar
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
folosite în biologia celulară, care permiteau deslușirea structurii acizilor nucleici, cu o precizie care merge până la recunoașterea tuturor nucleotidelor în înșiruirea lor naturală. Având toate datele la îndemână, un genetician japonez a avut ideea să facă din partitura genelor o partitură muzicală. Având înșiruirea nucleotidelor dintr-o genă, asemenea înșiruirii notelor muzicale în partitura unei simfonii, geneticianul respectiv a numit nucleotidele în funcție de baza azotată (adenină, guanină, citozină, timină), iar pentru fiecare bază azotată a stabilit nota muzicală, iar pentru unele note
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
care merge până la recunoașterea tuturor nucleotidelor în înșiruirea lor naturală. Având toate datele la îndemână, un genetician japonez a avut ideea să facă din partitura genelor o partitură muzicală. Având înșiruirea nucleotidelor dintr-o genă, asemenea înșiruirii notelor muzicale în partitura unei simfonii, geneticianul respectiv a numit nucleotidele în funcție de baza azotată (adenină, guanină, citozină, timină), iar pentru fiecare bază azotată a stabilit nota muzicală, iar pentru unele note muzicale a stabilit anumite combinații. Având la dispoziție eșalonarea bazelor azotate a reușit
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
numit nucleotidele în funcție de baza azotată (adenină, guanină, citozină, timină), iar pentru fiecare bază azotată a stabilit nota muzicală, iar pentru unele note muzicale a stabilit anumite combinații. Având la dispoziție eșalonarea bazelor azotate a reușit cu ușurință să obțină o partitură muzicală. Desigur că partitura obșinută a fost prelucrată de muzicieni cu experiență și astfel s-a obținut o partitură pentru „muzica genelor”. Având o lucrare a geneticianului japonez, cu partitura genelor, domnul academician a rugat pe un specialist de la Conservatorul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
azotată (adenină, guanină, citozină, timină), iar pentru fiecare bază azotată a stabilit nota muzicală, iar pentru unele note muzicale a stabilit anumite combinații. Având la dispoziție eșalonarea bazelor azotate a reușit cu ușurință să obțină o partitură muzicală. Desigur că partitura obșinută a fost prelucrată de muzicieni cu experiență și astfel s-a obținut o partitură pentru „muzica genelor”. Având o lucrare a geneticianului japonez, cu partitura genelor, domnul academician a rugat pe un specialist de la Conservatorul „George Enescu” pentru a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pentru unele note muzicale a stabilit anumite combinații. Având la dispoziție eșalonarea bazelor azotate a reușit cu ușurință să obțină o partitură muzicală. Desigur că partitura obșinută a fost prelucrată de muzicieni cu experiență și astfel s-a obținut o partitură pentru „muzica genelor”. Având o lucrare a geneticianului japonez, cu partitura genelor, domnul academician a rugat pe un specialist de la Conservatorul „George Enescu” pentru a-i da viață. Astfel, după explicațiile făcute, domnul academician a deschis aparatul de radio și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
eșalonarea bazelor azotate a reușit cu ușurință să obțină o partitură muzicală. Desigur că partitura obșinută a fost prelucrată de muzicieni cu experiență și astfel s-a obținut o partitură pentru „muzica genelor”. Având o lucrare a geneticianului japonez, cu partitura genelor, domnul academician a rugat pe un specialist de la Conservatorul „George Enescu” pentru a-i da viață. Astfel, după explicațiile făcute, domnul academician a deschis aparatul de radio și ne-a oferit „muzica genelor”, fixată pe bandă magnetică. A fost
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Antipa se vede nevoit să tragă un semnal de alarmă și să-și avertizeze contemporanii și urmașii. Prezentarea sa se aseamănă cu o temă melodică dintr-o simfonie. Începe subtil, prin câteva tonuri, însă prinde repede forță și tărie pe parcursul partiturii, prezintă urcușuri și coborâșuri și ajunge apoi la paroxism, stăpânind întreaga orchestrație. Tema melodică ia însă accente tragice, iar în final se contopește cu celelalte teme restabilind armonia și o notă optimistă. Să-l urmărim deci pe Grigore Antipa în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
un moment dat, să reînvățăm (și) savoarea adunării consimțitoare, satisfacția de a trăi, alături de ceilalți, afecte tonice, bucurii asumate de toți. O a doua lecție a muzicii este virtutea ei constitutivă de a obține armonia din diferențe. Fiecare interpret are partitura lui, fiecare are de cântat o melodie proprie, dar rezultatul final e consonant. Sună bine. E invers decât în viața noastră politică. Acolo, cei de pe scenă cântă cam la fel: recurg la aceeași retorică, practică aceeași veselie propagandistică, fac aceleași
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fost onorată de prefața directorului general al Filarmonicii "Moldova", Bujor Prelipceanu un adevărat senior al vânătorii, cu nedesmințite succese "în ramură", posesor de câine importat și cartușe mofturoase, aduse de prin cele Americi, unde concertează în afara sezonului, cu ochii la partitură și cu gândul la cotloanele codrilor României. Cum vedeți, Sardino a solicitat și o consemnare din partea unui fost director de teatru ceea ce înseamnă că, instinctiv, orânduiește vânătoarea prin preajma artei. Asta fiind generoasă temă de eseu; păi, numai Odobescu, în "Pseudokinegheticos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fără importanță, nu am suferit din partea dumisale nici o insultă". Reproșul se subînțelege. Numai că acuza de tipul "n-am fost distribuit" ori "mi s-au dat roluri ingrate" nu apare ca întemeiată la o cercetare mai atentă, petiționarii figurând cu partituri consistente în distribuțiile unor spectacole ca "O noapte furtunoasă", "Romanțioșii", "Azilul de noapte", "Avarul", "Noaptea regilor", "Cercul de cretă" ș.m.a. Ei, și? Înjurătura rămâne! Calomnia crește și se înfoaie conform ariei: Și tot suflă și tot suflă / Răscolește, răscolește / Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
socială pentru ceea ce gândim să perfecționam. Dacă aceasta carte ar ajunge în cât mai multe biblioteci ale căminelor ar acoperi un gol care există, după părerea Doamnei Adriana Andreiaș Micu, care în fond este autoarea, doamna Dumitrescu - dirijoarea efectivă a partiturilor, iar subsemnatul scribul, dactilograful, omul care mai adaugă un cuvânt și se minunează cât de frumoasă, interesantă dar și păcătoasă, uneori, este soarta tuturor semenilor, cu copii sau fără de ei. O carte care cuprinde în majoritate relatarea amintirilor unui om
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
deținător al câtorva premii ale Academiei Române. Conform dorinței doamnei Octavia, soția sa, originară din Suceava, toată averea familiei a fost transferată de la Râmnicu Vâlcea și integrată Muzeului Județean Suceava; ea cuprindea: întreaga sa bibliotecă, pianul lui Ciprian Porumbescu, instrumente și partituri muzicale, colecții de reviste și ziare, îndeosebi apărute la Cernăuți, fotografii de epocă, opere de artă, manuscrise unicat de mare valoare. În același timp, au fost reînhumate în Cimitirul "Pacea" de lângă Cetatea de Scaun și rămășițele pământești ale universitarului, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
s-a transferat la Muzeul Județean Suceava și zestrea culturală a unuia din cei mai vestiți învățători și apicultori ai Bucovinei Ion Vicoveanu (1879-1973): peste 3000 de cărți, reviste, manuale școlare, cele mai multe privind istoria Bucovinei între 1774-1918, peste 2000 de partituri muzicale ale unor compozitori români și străini multe din ele aparținând ilustrului fiu al Bucovinei, Ciprian Porumbescu. Fost mare și vestit apicultor care a urmat ani în șir, în vacanțele de vară și cursuri de apicultură la Viena și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
României; denumirea băncii centrale emitente BANCĂ NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI; valoarea nominală în cifre și în litere, sigla Băncii Naționale a României; semnăturile guvernatorului și casierului central; anul emisiunii: 2000. Pe reversul bancnotei sunt imprimate: imaginea Sfinxului din Munții Bucegi, alături de un fragment din partitura operei Oedip Rege; valoarea nominală a bancnotei în cifre și în litere; sigla și denumirea Băncii Naționale a României; seria și numărul comasate, tipărite cu negru, pe verticală, în stânga bancnotei și cu roșu, pe orizontală, cu caractere de înălțime crescătoare, în dreapta bancnotei; menționarea
CIRCULARA nr. 8 din 25 februarie 2000 privind punerea în circulaţie a bancnotei cu valoarea nominală de 50.000 lei, reproiectata. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127263_a_128592]
-
Culturii, în sistemul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, cu personalitate juridică, avînd denumirea de Editură Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, cu sediul în municipiului București, cu următorul obiect de activitate: - editarea de lucrări din domeniul muzicii, partituri din toate genurile, cele cu texte în limba română comportînd și eventuale traduceri, precum și orchestrații, transcripții, reducții, prelucrații, stime, manuale școlare de profil muzical, material didactic muzical pentru toate specialitățile și pentru toate gradele de învătămînt; - editarea de lucrări de
HOTĂRÂRE nr. 571 din 18 mai 1990 privind trecerea Editurii Muzicale din componenta Centralei Editoriale, în sistemul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121070_a_122399]
-
primare, intermediare și/sau copii pozitive ale operelor cinematografice românești, indiferent de tipul suportului; ... b) copii pozitive și/sau materiale intermediare ale operelor cinematografice de importanță culturală deosebită, produse în alte țari; ... c) documente iconografice și muzeografice, precum: fotografii, afișe, partituri, scenarii, documente auxiliare de producție și difuzare, aparatură specifică și altele asemenea. ... (3) Bunurile culturale aflate în administrarea Arhivei Naționale de Filme - Cinemateca Română și care sunt clasate în patrimoniul cinematografic național pot face parte din Fondul Arhivistic Național. ... Articolul
HOTĂRÂRE nr. 337 din 29 iunie 1998 privind reorganizarea şi funcţionarea Arhivei Naţionale de Filme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121221_a_122550]
-
Franz Liszt, În iarna anului 1847, la Iași, rezultă că era și violonist. De obicei tarafurile epocii erau alcătuite dintr-un scripcar, un naist și un cobzar. Probabil că Barbu Lăutarul cânta la toate aceste instrumente și bineînțeles susținea și partitura vocală. Era un virtuoz neîntrecut, nu știa notele, dar avea cu certitudine auz muzical absolut și o memorie extraordinară, putând să reproducă fără dificultate cele mai grele pasaje, În stiluri diferite de muzică și adaptându-le din mers pentru un
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și muzica, de către una dintre părți pe teritoriul celeilalte părți, inclusiv pe baze comerciale; ... f) schimburi de echipe sportive și colaborarea în domeniul sportului; ... g) schimburi între organizațiile de tineret; ... h) schimb de publicații artistice, filme, cărți, periodice, înregistrări muzicale, partituri, discuri și benzi; i) schimb de informații, materiale și specialiști în domeniul arhivelor publice; ... j) colaborarea dintre edituri, precum și pe linia comercializării cărților. ... Articolul 3 Părțile se angajează să sprijine dezvoltarea cooperării dintre instituțiile științifice și de cercetare din cele
HOTĂRÎRE Nr. 997 din 12 decembrie 1995 privind aprobarea Acordului de colaborare culturală şi ştiinţifică dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bolivia, semnat la Bucureşti la 18 aprilie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113546_a_114875]
-
fi amplasate la același nivel. Capitolul II Intonarea imnului național al României Articolul 9 Imnul național al României este "Deșteaptă-te române", redat în anexa nr. 2. În interpretare vocală prescurtată, imnul național al României se intonează potrivit textului și partiturii prevăzute în anexa nr. 3. În interpretarea fanfarelor sau a altor formații instrumentale, muzica imnului național se intonează o singură dată. Articolul 10 Imnul național al României se intonează: a) la festivitățile și ceremoniile oficiale naționale, precum și la ceremoniile oficiale
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]