4,933 matches
-
sociale și rasiale au fost de mai mare amploare decât cele dintre partizanii și adversarii colonizării. Tipologia conflictelor a fost așadar foarte complexă și diferită de la o țară la alta. Elitele creole Încercau să se impună atât În fața metropolelor și partizanilor lor, cât și În fața claselor populare (țărani, mineri, pătura de mijloc) ale viitoarelor state. La toate acestea mai trebuie adăugată și tensiunea care avea să crească o dată cu independența, dar care apăruse deja, mai cu seamă În statele din Sud, Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a reunit la Bandung În 1955, apoi la Belgrad În 1961, la Cairo În 1964, la Alger În 1965, la Havana În 1966 și la Lusaka În 1970. Mișcarea a slăbit Însă și s-a divizat, din cauza tensiunilor interne Între partizanii unei linii realmente neutre (India, Egipt, Algeria) și cei care Înclinau spre adoptarea unui model comunist (China, Cuba). Procesul de decolonizare, de acum ireversibil, s-a extins din Asia În lumea arabă și În Africa neagră și s-a desfășurat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
posibilitatea, conform unei dispoziții juridice anterioare, de a fi naturalizați, dacă Își manifestau această dorință și dacă Întreprindeau demersurile cuvenite. Reafirmarea și modificarea dreptului solului. Secolul al XIX-lea a fost martorul unei „reveniri” progresive a dreptului solului (Fulchiron, 2000). Partizanii acestei evoluții se bazau pe trei argumente, care au fost expuse În 1851 de către raportorul noului proiect de lege: chiar și având părinți străini, copiii născuți În Franța și care locuiesc aici sunt, În esență de cultură franceză; apoi, ei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se stabilește unde vrea, Își creează ici și colo legături care-i Îmbogățesc spiritul, devine o figură pozitivă Într-o lume deschisă tuturor, În care se neagă existența frontierelor etnice, politice sau religioase. În acest sens, „cosmopolitul” devine unul dintre partizanii doctrinei antice a cosmopolitanismului, doctrină a stoicilor, conform căreia oamenii sunt locuitori ai unui polis care cuprinde Întregul univers, respectiv cosmosul. Această doctrină este opusă diferențierii tradiționale Între greci și „barbari”, reluată de Aristotel, dar combătută de Alexandru, care Încuraja
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui polis care cuprinde Întregul univers, respectiv cosmosul. Această doctrină este opusă diferențierii tradiționale Între greci și „barbari”, reluată de Aristotel, dar combătută de Alexandru, care Încuraja Însoțirile dintre generalii săi și femei din țările cucerite de armatele sale. Conform partizanilor acestei doctrine, toți oamenii posedă o rațiune și sunt subiecții aceluiași logos divin. Adevăratul Înțelept stoic este așadar un cetățean al lumii, și nu doar al unui singur stat. Dar și condamnabil: pentru mulți, cosmopolitismul se opune oricărei tentative de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
treaptă superioară față de celelalte națiuni ale lumii (Herder, 1991). În viziunile inspirate din Herder ă viziuni care, În general, i-au falsificat ideile, În special prin reintroducerea noțiunii de clasă pe care, spre deosebire de Kant, Herder a recuzat-o, ca un partizan Înverșunat al monogenismului speciei umane ce se afla ă, fiecare popor are „geniul” său, subînțeles fiind că unele dintre aceste genii sunt superioare celorlalte În ceea ce privește calitatea antropologică și vigoarea istorică. Multă vreme, chiar și științele sociale au recurs, Într-un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
târziu, el Își reia cu forțe sporite critica: „Cred că nu mai există «ființă» ș...ț. Or, creolitatea face tocmai asta: definește o ființă creolă” (Glissant, 1996, p. 125). De fapt, Glissant critică tocmai o manifestare a esențialismului atunci când reproșează partizanilor creolității că ridică la rang de model multilingvismul și multietnismul, În vreme ce lumea de astăzi, dimpotrivă, ar trebui să ne facă să ne demarcăm de „gândirea de sistem”. Una dintre criticile la care se expun partizanii creolității este și aceea legată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
manifestare a esențialismului atunci când reproșează partizanilor creolității că ridică la rang de model multilingvismul și multietnismul, În vreme ce lumea de astăzi, dimpotrivă, ar trebui să ne facă să ne demarcăm de „gândirea de sistem”. Una dintre criticile la care se expun partizanii creolității este și aceea legată de utilizarea pe care o dau noțiunii de autenticitate, noțiune frecvent recurentă În manifestul lor. Această utilizare comportă fără Îndoială un risc, acela de interpretare maximalistă a ideii de identitate, ceea ce ar conduce la idealizarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În același timp, faptul fundamental al realității umane și norma centrală a acestei realități. Studiul genezei teoriilor științifice susține această perspectivă, punând În lumină colaborarea deliberativă dintre protagoniști. Putem astfel să deducem că dialogul nu este nici imposibil, cum afirmă partizanii incomensurabilității teoriilor, și nici, cel mai adesea, superfluu, cum consideră partizanii universalității regulilor metodologice. Primatul relației interlocutive are consecințe importante. Locutorul și partenerul său dau naștere unei vorbiri comune: „Nu este vorba despre punerea În joc sau În scenă ș
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a acestei realități. Studiul genezei teoriilor științifice susține această perspectivă, punând În lumină colaborarea deliberativă dintre protagoniști. Putem astfel să deducem că dialogul nu este nici imposibil, cum afirmă partizanii incomensurabilității teoriilor, și nici, cel mai adesea, superfluu, cum consideră partizanii universalității regulilor metodologice. Primatul relației interlocutive are consecințe importante. Locutorul și partenerul său dau naștere unei vorbiri comune: „Nu este vorba despre punerea În joc sau În scenă ș...ț a alterității persoanelor, simplă distribuire a vocilor care rămân absolut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fără riscul de a renunța la ceea ce este mai specific uman: afirmarea „diferențiabilității” noastre individuale (Devereux, 1967). „Dreptul la diferență” riscă să ducă la dreptul la Închidere. Ar trebui oare această concluzie să ne facă să ne raliem la tezele partizanilor nediferențierii, pentru care lupta Împotriva prejudecăților presupune dispariția entităților colective În numele Rațiunii pure? Realitatea empirică ne arată că universalismul se poate degrada În asimilaționsim, În vreme ce toleranța față de semeni se poate perverti În diferențialism. Prin urmare, trebuie să Încercăm să scăpăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
organizarea creșterii În importanță a inițiativelor care, În Întreaga Franță, caută Încă moduri de exprimare; ă sprijinirea eforturilor care au nevoie de recunoaștere și adeziune. Acesta este contextul În care au loc principalele dezbateri legate de venitul minim garantat. În vreme ce partizanii opțiunii „substitutive” se pronunță pentru instituirea unei „alocații universale” menite să Înlocuiască ansamblul ajutoarelor existente, alții ă susținători ai unei optici „completive” ă vor să păstreze și să Întărească avantajele deja dobândite În materie de alocații, pensii și venituri garantate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
I, 9, 1), până la Etienne de la Boétie, care precizează că oamenii sunt „toți făcuți după aceeași formă și același tipar pentru ca toți să se recunoască Între ei ca tovarăși sau mai curând ca frați” (Discurs despre servitutea voluntară, 1548); de la partizanii cosmopolitismului fraternitar al secolului al XVIII-lea la socialiștii de la 1848 care proclamau, după exemplul lui Ledru-Rollin, că „fraternitatea este legea iubirii care-i unește pe oameni și face din toți o familie” (Circulară către reprezentanții departamentelor, 1848), aceeași ipoteză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai ales, a făcut obiectul a două tipuri de critici: primele, venite din partea lui Robert Nozick și a curentului libertarian, denunță lipsa de legitimitate a „principiului diferenței”, care violează drepturile individuale și este lipsit de bază filosofică; celelalte, enunțate de partizanii comunitarismului, ca Michael Sandel sau Alasdair MacIntyre, subliniază ambiguitatea (sau chiar incoerența) noțiunii de subiect: individualitatea (distinctness) nu pune suficient de mult În evidență apartenența noastră la ceea ce este comun (commonness). Cea de-a treia abordare Încearcă să depășească dificultățile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ce apar În domeniul social contemporan, există o serie de termeni care evocă vechile dispute religioase: laicitate, neutralitate, clericalism sunt câțiva dintre ei. De Îndată ce Îi pronunțăm, suntem bănuiți că am aparține uneia dintre cele două categorii În conflict: anticlericalilor sau partizanilor unei Întoarceri la teocrație. Din fericire, realitatea este mai puțin maniheistă. ν Pe lângă laicismul combatant și integrismul multiform, putem să ne imaginăm un ideal laic ca instrument de pace socială, Într-un univers politic multiconfesional. Care sunt originea și semnificația
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestea a unei anumite puteri devine din ce În ce mai violentă. Conflictul pune față În față două tabere ale căror poziții se radicalizează, ducând În final la separarea Bisericii de stat și la secularizarea tuturor domeniilor vieții publice. În ceea ce-i privește pe partizanii clericalismului, pentru ei este normal și de dorit ca membrii clerului să iasă din atribuțiile lor strict spirituale pentru a interveni În domeniul politic. Din acest punct de vedere, legile Guizot (1833) și Falloux (1850) privind Învățământul sunt adevărate victorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o „laicizare integrală” a școlii, principiul libertății Învățământului a rămas intact. Au subzistat Întotdeauna, pe lângă sectorul public, școli primare și secundare private, precum și universități catolice și protestante. Laicitatea școlară Părintele școlii laice este nimeni altul decât Jules Ferry. Pozitivist, francmason, partizan al educării fetelor, el a rămas cel care a promovat, pe lângă legea privind gratuitatea (1881) și cea privind obligativitatea (1882), legea privind neutralitatea Învățământului public: „Școlile primare Își vor Întrerupe activitatea o zi pe săptămână, În afară de duminică, pentru a le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din 30 octombrie, art. 17): „În școlile publice de toate gradele, activitatea de Învățământ este desfășurată În exclusivitate cu ajutorul unui personal laic”. Nu trebuie să ne Închipuim Însă că lupta În jurul laicității s-a sfârșit o dată cu adoptarea acestor legi fundamentale. Partizanii clericalismului au Încercat de-a lungul Întregului secol XX să-și recâștige locul și influența În cadrul puterii politice. Între 1940 și 1944, cvasi-totalitatea episcopatului francez a sprijinit regimul mareșalului Pétain, obținând câteva victorii În domeniul școlar care s-au dovedit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puțin valoroase, metisul ă și mulatrul chiar mai mult decât acesta ă este mai curând un fel de bastard social. Se știe că, până aproape În zilele noastre, acești indivizi suscitau judecăți depreciative. Am putea remarca totuși că, În ochii partizanilor unei viziune rasiale asupra umanității, este vorba despre o ameliorare a rasei considerate inferioare, fie ea indiană sau neagră. În schimb, pentru rasa socotită superioară, metisajul este o degradare. Sub regimul nazist, un Mischling, născut dintr-un părinte „arian” și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei erori sau al unei acțiuni rele. Termenul provine așadar din lexicul biologiei, mai precis din cel al zoologiei (În botanică, se vorbește mai curând despre hibridare). În zilele noastre, accentul s-a deplasat mai cu seamă Înspre domeniul cultural, partizanii coabitării culturilor, În primul rând În această parte a lumii, utilizându-l adesea atât ca modalitate descriptivă, cât și ca revendicare politică. O astfel de coabitare se suprapune cu cea a populațiilor dintr-un spațiu național dat. Este vorba aici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
semnificației obișnuite a termenului „metisaj”. Însă, cel mai adesea, ne mulțumim cu coabitarea expresiilor sau creațiilor provenite de la diversele „comunități” În prezență. Atunci când este judecată În mod depreciativ, această coabitare este redusă la un amestec indigest de oameni, denigrat de partizanii unui anumit elitism (Javeau, 2002). În cel mai bun caz, putem distinge totuși o tentativă de scoatere În evidență a posibilităților de comuniune Într-o universalitate de teme, de emoții sau de abordări estetice. Însă, de obicei, nu se prea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
special la cazul evreilor. Iudeofobia nu este totuși decât un caz particular al alofobiei În general, pentru care mixofobia este una dintre dimensiunile principale. Ne putem imagina cam ce s-ar Întâmpla dacă „liberalii” lui Haider, membrii Ligii Nordului sau partizanii lui Vlaams Blok ar ajunge la putere În țările sau provinciile lor. Al doilea obstacol traduce replierea În cadrul unor identități mai mult sau mai puțin impermeabile una pentru cealaltă. Aceasta este ideea pe care par s-o promoveze anumiți interpreți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
niște măsuri compensatorii, ele pot fi apărate filosofic din perspectiva dreptății distributive. Totuși ă și ajungem astfel la complexitatea susținerii multiculturalismului și la aporiile sale ă, nu individul considerat lezatva fi beneficiarul acestor măsuri, ci o entitate colectivă. Pentru un partizan al liberalismului, singurul subiect de drept fiind individul, este vorba despre o eludare a principiului de bază. În plus, politica de acțiune afirmativă, indicând scopurile ce trebuie urmărite și mijloacele prin care acestea pot fi atinse, pune o preocupare de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de o convingere esențialistă („Albii sunt rasiști”) și devenit patetic prin instalarea negrilor În postură de victime. Efect opus celui scontat. Valul antitotalitar din anii ’70 și ’80, „delegitimând” referința la marxism-leninism, a provocat marginalizarea mișcării antirasiste revoluționar-comuniste, ai cărei partizani și militanți s-au reconvertitîn mare parte la o formă sau alta de mobilizare identitară, de etno-naționalism separatist cu bază rasială și culturală (mai exact: religioasă), pentru care „Națiunea Islamică”, mișcare condusă și Întruchipată astăzi de liderul carismatic Louis Farrakhan
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
banalizarea utopiilor eugeniste și etniciste, ale căror obiective sunt cunoscute: „purificarea” rasei sau „ameliorarea” ei, apărarea sau realizarea „purității” unei comunități raportate la o origine etnică sau culturală, sacralizarea unei identități colective, mobilizarea În vederea conservării acesteia (Harris, coordonator, 1999). Pentru partizanii strictei modernități a rasismului, acesta trebuie abordat ca o „formă de inginerie socială” și „nu-și găsește justificarea decât În contextul unui proiect de societate perfectă și al unui plan de execuție a acestui proiect printr-un efort programat și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]