10,871 matches
-
Șopârlă Pentru că își schimbă pielea, șopârla simbolizează renașterea. În vis, reprezintă adesea dorința de transformare, de a renaște, de a o lua de la capăt. Este de asemenea asociată cu lenea, cu lentoarea și placiditatea. Subiectul vrea să se odihnească. Este pasiv și lasă evenimentele să treacă pe lângă el degrabă decât să participe sau să le decidă cursul. În sfârșit, termenul «șopârlă» arată uzura, separarea, ruptura, la fel cum șopârla își leapădă vechea piele, dezvăluindu-și fragilitatea și vulnerabilitatea. Licornă Animal legendar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a se destinde, de a hiberna, poate până când se aranjează lucrurile; această dorință poate merge până la revelarea unei atitudini de refugiere într-un somn odihnitor; - fie ideea că posibilitățile și resursele subiectului sunt ignorate și neexploatate. Oaie Oaia simbolizează supunerea pasivă și stupidă, ce îl împinge pe individ să urmeze - fără a gândi și fără a se revolta - masa, mișcarea generală, turma. Prezența ei în vis indică probabil lipsa afirmării de sine, de personalitate și de autonomie. Subiectul suferă din cauza acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de a fi împiedicat să acționeze ori întrerupt într-o acțiune la care cel ce visează ține morțiș, de a nu putea continua calea urmată. Ascensor Simbol al timpurilor moderne, ascensorul reia tema ascensiunii (vezi A urca), dar o ascensiune pasivă. Exprimă dorința de a se înălța fără efort, vrea rezultate obținute ușor, fără dificultate și să fie susținut de cineva. În plus, spațiu închis, ascensorul simbolizează teama de a fi închis și izolat, ce are o formă de manifestare extremă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
urmare, înălțarea interioară și spirituală a subiectului, dorința de a se depăși, dar și dorința de a îndrepta spre necunoscut, spre teritorii (afective, profesionale, materiale) încă neexplorate. Lună Contrar soarelui, luna este asociată mamei. Ea posedă o polaritate feminină și pasivă. Pune accentul pe relațiile cu mama sau/și cu femeia (pentru bărbat). Exprimă la fel de frecvent dorința de a avea copii sau o face pe cea care visează să-și pună întrebări cu privire la rolul său de mamă. Caracterizată de patru faze
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
răscolesc viața subiectului. Sunt alegoria adversității evenimentelor, dar și a conflictelor deschise și violente. Vânt Simbolistica vântului se nuanțează într-un sens: - activ și pozitiv, când creează mișcarea, precum vântul care suflă în pânzele corăbiilor și le permite să înainteze; - pasiv și negativ, când este inutil (vânturi potrivnice, mișcarea giruetelor) sau când provoacă haos (furtuni, taifunuri, cicloane). Natura vântului exprimă de fapt emoția divină: acțiunile favorabile sau defavorabile la adresa oamenilor. Este comparabilă cu modificările respirației în funcție de sentimentele resimțite de om sau
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sau plesni. Pumnul este un semn de violență, de agresivitate, dar și de revoltă, de opoziție, de reacție la o situație. În sfârșit, ca orice altă parte a corpului, simbolistica se nuanțează în funcție de poli: mâna dreaptă acționează, mâna stângă este pasivă; mâna dreaptă dă, dispensează, mâna stângă primește, întâmpină. Degetele permit apucarea și au fiecare o semnificație precisă: - degetul mare simbolizează comanda (grațierea sau condamnarea la moarte) sau cerința (ajutor, pauză, etc.); - indexul, atenția cerută sau amenințarea (a pune la index
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a știut să își păstreze sau să își regăsească starea primordială de puritate, curățenia originară. Dar albul este cel mai expus și mai vulnerabil. Cel mai neînsemnat lucru îi poate înlătura strălucirea puritatea. Albastru Polaritatea albastrului este yin, feminină și pasivă. Calitățile de introversiune și de reflecție se datorează profunzimii și imaterialității sale. Este culoarea mării și a cerului, adică a elementele infinite. Privirea se pierde în această masă nesfârșită. Când marea este de un albastru profund și luăm apă în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
îngăduitori”. Din păcate, presa actuală adaugă vorbirii impersonale defectul aserțiunii generalizante cu atâta râvnă, încât noi, cititorii, nu mai percepem incorectitudinea unor formulări senzaționaliste de tipul: „Românii mor de foame” (chiar toți?), „Dispar femeile!” (chiar toate?) etc. Evitați structurile verbale pasive. Fără a insista prea mult asupra acestui aspect, trebuie să atragem atenția ziariștilor aflați la început de drum că, în ciuda unei aparente corectitudini, sunt greșite formulări de genul: „Gropile sunt săpate”, „Sunt pălmuit”, „Au fost comise unele greșeli” etc. Evitați
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unui text. Gerunziul exprimă o acțiune în curs de desfășurare, simultană cu altă acțiune. Or, aici, gerunziul (ca prim cuvânt al atacului) exprimă o simultaneitate cu o acțiune exprimată înainte ca textul să înceapă. Este preocupată. Folosirea verbului la diateza pasivă nu este deloc dinamică și nu personalizează corect. Numele ziariștilor și precizarea cetățeniei lui Munaf încarcă inutil textul. S-a acționat pentru răpire este o gafă impardonabilă, care modifică sensul afirmației. Voice over IP, „canal de comunicare”, „furnizori de servicii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să eziți atunci când interlocutorul întreabă primul: „Despre ce doriți să discutăm? Ce anume vă interesează?”. Evitați întrebările: închise („Sunteți sau nu de acord cu...?”), complicate sau stufoase, de tip vamă („Ce aveți de declarat?”), complicate, psihologizante („Ce ați simțit când...?”), pasive („Cum comentați...?”), în oglindă (a repeta interogativ o parte din afirmația interlocutorului). Atenție: în unele situații, această reluare, cu scopul de întărire, sporește încrederea și empatia între parteneri. O nuanță de uimire, de admirație etc. îl fac pe intervievat să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în noile circumstanțe. Raportul particularizare-uniformizare se va reechilibra necontenit (dacă ne vom da concursul), fără riscul dispariției sau ocultării unuia dintre aspectele acestei ecuații. Formarea de tip e-learning se manifestă divers, cunoscând mai multe combinatorici dintre tehnic și uman, preluare pasivă și activare critică, auditiv și video, sincron și asincron etc. Se pot decela mai multe ipostaze de insinuare a e-learning-ului (Obringer, 2004): bazele de date, ca un cumul de cunoștințe moderate din punct de vedere interactiv, utilizatorul putând accesa o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
oriunde Comunicarea dintre instructor și elev/student Dispozitivul de e-learning clasic Dispozitivul m-learning (fără fir) Se consumă timp pentru accesarea de e-mailuri sau pagini Web pentru realizarea comunicării. Anunțarea sosirii unui e-mail se face instantaneu. Se instituie o comunicare pasivă, asincronă. Comunicarea este directă, spontană, sincronă. Comunicarea elev/student-elev/student Dispozitivul de e-learning clasic Dispozitivul m-learning (fără fir) Față în față Flexibilitate Audio-teleconferință Audio, dar și videoconferință E-mail urmat de un alt e-mail 24 de ore/7 zile, conexiuni instantanee
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
stilul de scriere a informațiilor postate pe site este clar și direct; directivele sunt clar precizate; sunt utilizate cuvinte simple și familiare; se constată un anume ton convivial al conversației cu profesorul; verbele utilizate la diateza activă, și nu cea pasivă, cum ar fi: maslow a dezvoltat teoria, și nu teoria a fost dezvoltată de maslow; propozițiile sunt scurte; paragrafele sunt succinte; numerele sunt utilizate pentru a marca succesiunea pașilor în cadrul unui proces sau sarcini; bullet-urile (marcatorii de rând) sunt folosite
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
zei. Aceștia din urmă sunt posedați de phthonos, „gelozie” față de muritori. Hybris este tentația permanentă a ființei umane de a transgresa limita impusă de Însăși natura sa muritoare, tinzând la statutul zeilor. Componenta pozitivă este eroismul. Spre deosebire de hamartia, greșeală Întrucâtva pasivă, iresponsabilă, așa cum am văzut, hybris-ul este transgresiunea activă, deliberată. Hybris-ul subîntinde o noțiune tragică și juridică apropiată de aceea a „păcatului iremisibil/de neiertat”. În Noul Testament Accepția creștină a verbului este aceea, juridică și morală, de „a greși
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o dată importantă în literatura română a celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea. Cele „două zile” fac parte din existența polară, contradictorie, a lui Antipa, mic funcționar. În 21 decembrie, în orașul Albala, el trăiește domestic și pasiv, dependent ca o plantă agățătoare de mult mai dinamica lui soție, care se agită prin apartament, pregătind bunătățile pentru ziua de Crăciun. Dacă ziua aceasta stă sub semnul vieții pașnice, vegetative, în 21 iunie, când acțiunea se mută de la Albala
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
nemaifiind percepută ca o localizare anumită la nivelul corpului. Natura patetică a durerii se manifestă, În raport cu intensitatea acesteia și caracterul persoanei respective, prin neliniște, iritare, nerăbdare, protest, mânie, perplexitate. Suferința va avea În această situație, spre deosebire de cea precedentă, un caracter pasiv, de epuizare a forței fizice și psihice, o atitudine de inerție. Omul se va simți atins În vitalitatea sa nu numai din punct de vedere corporal, ci În totalitate. Se mai discută și aspectul nevrotic al durerii. Orice durere apare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
caracteristic eroismului de factură orientală, fie că avem de-a face cu un eroism exterior, de factură combativă, caracteristic mentalității și culturii occidentale. În cazul acesta, se disting două atitudini psihologice și morale net individualizate: aă o atitudine de opoziție pasivă, de Îndurare tăcută, percepută ca o experiență de trăire interioară a răului; bă o atitudine de opoziție activă, de respingere și refuz, care se manifestă ca o luptă sau ca o confruntare exterioară directă cu răul. Toate Încercările de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Încercările de a evita sau de a suprima suferința, remediile utilizate Împotriva acesteia au ca unic scop Înlocuirea sa cu plăcerea. Hedonismul este scopul la care visează umanitatea. Toate remediile suferinței fizice, sufletești sau morale se caracterizează fie prin rezistența pasivă, care acceptă suferința ca o condiție a mântuirii viitoare, fie prin convertirea acesteia În eroism, acceptând suferința ca o formă de sacrificiu. Creștinismul asociază suferința cu mântuirea, veritabil catharsis moral și spiritual, de factură superioară, prin care omul nu numai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
etcă. Privațiunea de libertate, care Închide persoana, o va transforma În ceea ce privește manifestările sale exterioare. Ea nu va avea Însă nici măcar posibilitatea de a protesta. Orice abatere de la normele restrictiv-limitative se pedepsește. În aceste condiții, protestul persoanei va avea un caracter pasiv (refuzul de a executa ordinele, greva foamei etc.Ă, În plan exterior, dar și unul de tip activ, interior (speranța schimbării, acțiuni intelectuale, refugiul În credința religioasă etcă. Una dintre formele care pot fi considerate, din punct de vedere simbolic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoane. Din acest motiv, așa cum vom vedea mai departe, dublul nu sunt unul și același lucru. Orice persoană are un Eu. Eul personal are, din punct de vedere psihologic și moral, o parte activă dominantă (Eul activă și o parte pasivă dominată (Eul pasivă, care coexistă și au un rol de echilibru compensator În dinamica persoanei. De ele depinde echilibrul psihologic și moral al persoanei. Exemplele de dublete sunt numeroase și ne vom referi În continuare la câteva dintre cele mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
motiv, așa cum vom vedea mai departe, dublul nu sunt unul și același lucru. Orice persoană are un Eu. Eul personal are, din punct de vedere psihologic și moral, o parte activă dominantă (Eul activă și o parte pasivă dominată (Eul pasivă, care coexistă și au un rol de echilibru compensator În dinamica persoanei. De ele depinde echilibrul psihologic și moral al persoanei. Exemplele de dublete sunt numeroase și ne vom referi În continuare la câteva dintre cele mai cunoscute. Trebuie Însă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care luptă pentru menținerea și transmiterea valorilor pe care le cultivă și le comunică celorlalți. Tendințele psihologice ale eului personal delimitează două zone, În care distingem două clase principale de tipuri psihomorale, și anume: tipurile active sau pragmatice și tipurile pasive sau teoretice. I. Tipurile pasive Aceste tipuri psihomorale sunt raportate la funcțiile supraeului și se orientează către trecut. Ele privesc idealurile persoanei și tendințele conservatoare ale acesteia. În cadrul grupei tipurilor pasive distingem următoarele două forme: 1. Tipul idealist Acesta este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
transmiterea valorilor pe care le cultivă și le comunică celorlalți. Tendințele psihologice ale eului personal delimitează două zone, În care distingem două clase principale de tipuri psihomorale, și anume: tipurile active sau pragmatice și tipurile pasive sau teoretice. I. Tipurile pasive Aceste tipuri psihomorale sunt raportate la funcțiile supraeului și se orientează către trecut. Ele privesc idealurile persoanei și tendințele conservatoare ale acesteia. În cadrul grupei tipurilor pasive distingem următoarele două forme: 1. Tipul idealist Acesta este tipul eroului care ilustrează și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
psihomorale, și anume: tipurile active sau pragmatice și tipurile pasive sau teoretice. I. Tipurile pasive Aceste tipuri psihomorale sunt raportate la funcțiile supraeului și se orientează către trecut. Ele privesc idealurile persoanei și tendințele conservatoare ale acesteia. În cadrul grupei tipurilor pasive distingem următoarele două forme: 1. Tipul idealist Acesta este tipul eroului care ilustrează și Împlinește valorile idealurilor morale, mergând până la dăruirea de sine. El este tipul personajului exemplar care acceptă autosacrificiul pentru realizarea idealurilor pe care le pune mai presus
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
iar pe de altă parte, viața ca existență În planul conștiinței individului respectiv. Existența este trăirea activă, În sensul că ea solicită participarea persoanei la propria viață, spre deosebire de biografie care, prin caracterul său dominant extern, are mai mult o semnificație pasivă. Individul este angajat În propria sa existență - el o poate construi sau rata. În plus, existența are un aspect extern, cel de „a-fi-În-lume” al persoanei, dar și cel de „a-fi-În-sine-și-pentru-sine”. Primul aspect desemnează caracterul obiectiv al existenței unei persoane, așa cum
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]