12,546 matches
-
marea necunoscută, nu de puține ori este împins la acte necugetate, care nu-și au o explicație rațională a actelor comportamentale respective. Constatările foarte interesante ale specialiștilor în psihologie socială arată că nu numai elevii cu înclinații și chiar trăsături patologice tind să aibă aceleași reacții într-o situație de criză școlară sau extrașcolară. O constatare interesantă privitoare la starea de pace sau la cea de război stipulează faptul că ultimii 500 de ani ai Europei au fost doar 200 de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
performanțele specifice unor persoane de 70 de ani. În epoca în care trăim, este necesar să învățăm ce este prudența și chiar să începem să vorbim despre o „ecologie” a creierului. GRAFIC VERTICALĂ: Coeficientul de memorie ORIZONTALĂ: Vârsta Îmbătrânire Normal Patologic Remarcăm că, în cazul pacienților alcoolici de 40 de ani, se înregistrează o scădere cu 40%, adică o performanță a memoriei echivalentă cu cea a persoanelor de 70 de ani (pentru o mai ușoară comparație, coeficientul de memorie este 100
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mai ușoară comparație, coeficientul de memorie este 100 pentru cei care înregistrează cele mai bune performanțe: tinerii de 20 de ani). Alc. = alcoolici Park. = Parkinson Alz. = Alzheimer Amn. = amnezii Coeficientul de memorie pentru mai multe teste, în funcție de îmbătrânirea normală sau patologică (Lieury et al. 1990, 1991, apud Lieury, 2005) Concluzie Dintre produsele curente, tutunul este la fel de nociv din diverse cauze. Efectul său de acutumanță este dat de nicotină, care seamănă cu o moleculă a naturii creierului ce permite comunicarea între neuroni
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
În organizații formale. Totuși, accentuând caracterul social al intereselor și capacității de acțiune, varianta constructivistă minimizează potențialul activ al ființei umane și promovează o viziune socializantă și, mai degrabă, consensualistă a vieții sociale. Unii instituționaliști atrag Însă atenția asupra „utilizării patologice a construcțiilor pasive” (DiMaggio, 1988) și neglijării rolului egoismului În activitatea organizațională. În cele ce urmează vom considera că aportul social În constituirea intereselor constă În clasificarea socială a acestora. Sistematizarea (Mihăilescu, 2004:49 - 51) se referă la: (1) unitatea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai puternic în opoziție cu decizia privată a celuilalt decât pentru propria decizie privată. [...] că unul dintre ei poate să exprime o astfel de preferință este, într-adevăr, remarcabil. Faptul că amândoi prezintă o astfel de preferință este însă social patologic. Patologia, trebuie notat acest aspect, nu rezidă atât în profilul de preferință, cât în asocierea acestuia cu ideea că anumite alegeri sociale sunt pur personale” [Blau, 1975, p. 396]. De aceea, nota Blau, „suntem înclinați să nu impunem condiția liberală
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
personale” [Blau, 1975, p. 396]. De aceea, nota Blau, „suntem înclinați să nu impunem condiția liberală în aceste cazuri.” [Blau, 1975, p. 397]. Soluția este aceea de a altera condiția libertariană în așa fel încât să se elimine aceste preferințe „patologice”. Problema este cea indicată și de Sen în (1970a), cea a preferințelor intruzive. Pentru a defini acest tip de preferințe, Blau introduce noțiunea de intensitate pozițională, o altă formulare pentru ideea de „simte mai puternic” anterior amintită: „sugerez că, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de la organele interne) și o sensibilitate proprioceptivă (semnalele venite de la receptorii specifici din mușchi, tendoane și articulații). În același timp, sensibilitatea este dependentă de integritatea și maturizarea căilor nervoase; prin urmare, la un copil cu dizabilități mentale/intelectuale de etiologie patologică sau exogenă, există o mare probabilitate de diminuare a sensibilității, fapt confirmat În realitate de prezența la acești copii a unor praguri ridicate În cazul sensibilității absolute, dar mai ales În cazul sensibilității diferențiale. Afectarea sensibilității normale reprezintă una dintre
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Latura morală este cea mai puternică. De oriunde ar porni, Heliade ajunge la judecata etică. Manifestă o disponibilitate totală, gîndul lui fiind că poezia poate transforma orice obiect Într-un subiect de poezie. Are, În același timp, o teamă aproape patologică de dezordine, deși, cercetîndu-i poemele, vedem că haosul este elementul lor cel mai fertil. Seducția pe care o arată față de forțele dezlănțuite ale universului este serios concurată de frica de „dezmădulare” a universului. Față de obiectul liric, Heliade arată o impetuozitate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a înțelege aspectul organismului uman, dar aplicate minții umane - prin psihologia evoluționistă - întregesc imaginea asupra omului văzut ca organism și minte. În plus, integrarea principiilor evoluționiste cu genetica comportamentală duce nu doar la înțelegerea stării de sănătate și a celei patologice - atât somatică, dar și psihologică - ci și la demersuri de consiliere și psihoterapie noi (de exemplu, consilierea genetică). Invers, dezvoltările din psihologia cognitivă stimulează, prin psihologia evoluționistă, dezvoltarea teoriei evoluționiste (de exemplu, prin particularitățile care apar la specia umană și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
organului), dar aceste variații sunt fie minime (zgomot) și nu afectează funcționarea, fie, mai rar, accentuate și atunci devin patologie. Similar, mintea umană are o arhitectură general valabilă pentru toți oamenii; variațiile existente în această arhitectură sunt fie zgomot, fie patologice (Cosmides și Tooby, 2006). Să detaliem și să clarificăm în continuare această definiție și constructele pe care ea le include. Modelul ABC cognitiv (Ellis, 1962) este cadrul în care poate fi conceptualizată, la nivel general, abordarea psihologiei evoluționiste. Modelul ABC
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
speciei noastre. Evident că apar și variații (de exemplu, în forma sau mărimea inimii), dar ele sunt considerate devieri nesemnificative de la arhitectura organismului, fără impact major asupra funcțiilor și outputurilor acestor structuri. Dacă devierile sunt foarte mari, atunci ele devin patologice, datorându-se condițiilor genetice și/sau de mediu. Similar, psihologia evoluționistă consideră că există structuri cognitive interrelaționate care formează un anumit design psihologic al minții umane, general valabil pentru fiecare membru al speciei. Evident că și în cadrul acestor structuri sunt
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sau de mediu. Similar, psihologia evoluționistă consideră că există structuri cognitive interrelaționate care formează un anumit design psihologic al minții umane, general valabil pentru fiecare membru al speciei. Evident că și în cadrul acestor structuri sunt variații, dar, dacă nu sunt patologice, ele sunt considerate devieri nesemnificative de la arhitectura minții umane, fără impact major asupra funcțiilor și outputurilor structurilor respective. 2.2. Psihologia evoluționistă în cadrul științei Din analiza de până acum se observă că psihologia evoluționistă nu este o tematică a psihologie
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Civilizația este cultura în acțiune. La o analiză atentă, se poate spune clar că cultura poate influența fenotipul numai prin intermediul genelor; altfel spus, geneticul precondiționează și mediază influența culturii asupra fenotipului. De exemplu, nu suntem influențați, poate doar în sens patologic, de acei stimuli pentru care nu avem receptori! La rândul său, cultura este expresia outputurilor generalizate ale unor structuri cognitive individuale. Aceste outputuri, prin faptul că sunt produse de structuri cognitive, pot fi asociate cu teoria evoluționistă care se apleacă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
care un parametru poate varia, rămânând totuși în granițele normalității (cu toate că și aici pot să apară unele excepții). În ceea ce privește aspectele psihologice și comportamentale, lucrurile sunt mai complicate. Un prim criteriu care a fost propus pentru a delimita între normal și patologic a fost cel statistic (Pichot, 1967). Conform acestuia, normal înseamnă ceea ce aproximează media populației (ceea ce fac cei mai mulți oameni). Deși util, acest criteriu nu este satisfăcător. Probabil că el nu ar funcționa eficient nici măcar în domeniul biologic. Caria, spre exemplu, este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de normalitate. Aplicat la domeniul psiho-comportamental, criteriul ridică probleme serioase; spre exemplu, probabil că în Evul Mediu un stil de gândire normal și non-patologic era acela care considera că Pământul se află în centrul universului, iar un stil de gândire patologic, delirant, era acela care susținea că Pământul se rotește în jurul Soarelui! Al doilea criteriu propus pentru a delimita normalitatea de anormalitate este criteriul cultural-ideal (Pichot, 1967). Conform acestui criteriu, normal este ceea ce se așteaptă să fie normal într-o societate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Pichot, 1967). Conform acestui criteriu, normal este ceea ce se așteaptă să fie normal într-o societate, idealul pe care grupul social respectiv îl stabilește pentru starea de sănătate. Așadar, ceea ce este considerat normal într-un context socio-cultural, poate fi considerat patologic în alt context. Al treilea criteriu este cel funcțional (Pichot, 1967). El arată că normalul înseamnă capacitatea de a-ți atinge scopurile importante în viață, fără a interfera cu funcționalitatea celuilalt. Astăzi, normalitatea este definită în psihopatologie într-un cadru
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de exemplu, îți redobândeai poziția socială în grup), dar este dezadaptativă în mediul post EEA (de exemplu, ești încarcerat). O anumită structură cognitivă, rezultat al procesului evolutiv, este afectată. Altfel spus, mecanismele patogenetice implicate în apariția tabloului clinic sunt modificări patologice ale unor structuri care, prin outputul lor, au favorizat rezolvarea unei probleme adaptative în EEA; aceste modificări generează astăzi tabloul clinic. Așadar, dacă în prima variantă structura este intactă, dar există o nepotrivire cu mediul post EEA, în această variantă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și motivul pentru care, dacă ele fac obiectul restructurării cognitive, se utilizează adesea tehnici pragmatice, mai puțin normative, de analiză a costurilor și beneficiilor lor. Utilizarea unor tehnici normative (de exemplu, logice) este recomandată doar dacă dorințele sunt clar non-normative, patologice (de exemplu, în pedofilie). Un analist fin, dar încă novice în abordările cognitiv-comportamentale, ar putea întreba „Cum rămâne atunci cu codurile etice și morale?” Dumnezeu nu a spus că „...ar fi de dorit să nu furi”, ci formularea este imperativă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
crescut sunt dimensionale - se pot manifesta într-o măsură variabilă. Genele al căror efect variabil afectează aceste dimensiuni se numesc loci ai unor trăsături cantitative (QTLquantitative trait loci). De multe ori, genele influențează atribute dimensionale distribuite continuu, care nu sunt patologice în sine, ci sunt asociate cu un risc crescut sau scăzut de apariție a unei boli sau tulburări. Mai multe gene diferite interacționează, determinând o trăsătură particulară. Acțiunea genelor este probabilistă - ele cresc șansele de apariție a unui comportament sau
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
poate fi moștenită și poate afecta inclusiv bolile cu transmitere genetică. Astfel, prin așa-numitul proces de imprinting genetic, patternul de metilare prezent la unul dintre părinți este transmis la copil și în unele cazuri a fost asociat cu patternuri patologice diferențiate. Din punct de vedere pragmatic, una dintre primele aplicații - inclusiv din punct de vedere comercial, dar și medical - ale descoperirilor din genetică au fost testele ADN. Testarea genetică și corolarul de probleme pe care le aduce cu sine această
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Entuziasmul provocat de caracterul promițător al noilor descoperiri este însă foarte adesea dublat de dezorientare, atunci când se pune problema integrării informației oferite de testele genetice în practica clinică (Moore, Khoury și Bradley, 2005). Deși atât caracteristicile normale, cât și cele patologice sunt rezultatul unor interacțiuni complexe între factorii genetici și cei de mediu, există variații considerabile în ceea ce privește cuantumul de influență a factorilor genetici. Peisajul este cu atât mai complex, cu cât noua genetică a făcut tranziția de la genetică la genomică - de la
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
recoltate din placentă (vilozități coriale) sau lichid amniotic. 6.2.2. Teste moleculare Testele genetice moleculare apelează la noile tehnologii de diagnostic pentru analiza ADN-ului sau ARN-ului, în scopul detectării unor posibile mutații sau polimorfisme genetice cu efect patologic, a unor genomuri exogene patogene (în unele boli infecțioase), dar și al identificării precise a persoanelor (prin „tiparea genetică” sau DNA fingerprinting). Diagnosticul molecular se realizează la nivelul unei gene, al unui fragment dintr-o genă sau, în unele cazuri
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Indolenta chemă la masă pe Ioanide, foarte absorbit în planșele lui, pierdut în meditațiile sale liniare. Când ridica planurile unei construcții devenea absent din lume și mai ales mut. Muțenia zâmbitoare și evazivă era nota lui particulară și, dacă vreți, patologică, pe care madam Ioanide i-o cunoștea și menaja. Nu însă și Indolenta. Așadar, fără să răspundă, Ioanide se uită distrat la Ioana, contemplîndu-i trupul cu oasele mari antice, bărbia și buzele puternice, rotunde, ca de piatră, fără obezitate, privirile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Gide, așa de gustat, din păcate, chiar de unii din centuria noastră. Cartea mi se pare o aberație a spiritului unui popor îmbătrînit , bolnav de egotism și de senzualism individualist. (Observația lui Ioanide: "Dar ce faci tu nu e romantism patologic?") Contrafăcând pe Raskolnikoff, Lafcadio comite un crime immotive 2 din simpla perversitate estetică de a deruta poliția; quel embarras pour le police!3 O ucidere nemotivată e într-adevăr o crimă, după toate legislațiile umane posibile. În general, sociologic, se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
moartă! Fugiți și dați de veste la răspîntii! (engl.). G. Călinescu găsește în viață destule piese nescrise care să-i ofere un rol adevărat. În scurt, el e în căutarea spectacolului real. (Meditația lui Ioanide: "Dobitoc incult și cu instincte patologice, care nu știe că esența artei este ficțiunea!") În curând, probabil, vom avea prilejul să jucăm cu toții o piesă reală, în care personajele căzute nu se mai scoală de jos la ridicarea cortinei, iar actorii fug de pe scenă, evitând ovațiile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]