3,111 matches
-
Alcătuite "în cea mai mare parte din muncitorii cei mai înaintați și cei mai hotărâți în lupta împotriva fascismului, muncitori comuniști, uteciști și fără partid", gărzile, aflate în acea perioadă sub comandamentul lui Emil Bodnăraș, erau secondate de "grupuri de patrioți cu misiuni locale, care prin sabotaje și agitație trebuiau să creeze o derută generală în aparatul de stat fascist" (Lecții...: 1960, 449-450). Grupurile de șoc au jucat, se pare, un rol considerabil în aducerea sub control a instituțiilor publice și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Principalul lucru este că noi mergem împreună"" în Dosarele Istoriei, nr. 4, pp. 48-51. Otu, Petre (2004), "Aprilie 1964: relațiile militare româno-sovietice în dezbaterea Plenarei CC al (sic!) PMR", în Dosarele Istoriei, nr. 4, pp. 38-41. Piradov, A. (1949), "Vocea patrioților iugoslavi", în Probleme externe, nr. 8, pp. 18-22. Popișteanu, Cristian (1968), "Praga: actualitate politică", în Lumea, nr. 39, pp. 6-7. Pozolotin, M. (1951), "Titoiștii fără mască", în Probleme externe, nr. 8, pp. 28-32. Rubinstein, N. L. (1952), "Marxism-leninismul, baza științifică a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din perioada austro-ungară - mai mult, făcea parte din relativ puținii evrei militari de carieră. În timpul primului război mondial a trăit cu familia În localitatea Znaim, la câteva zeci de kilometri de Viena, unde era amplasată garnizoana lui. A fost mare patriot - cum s-ar spune, „mai patriot” decât colegii săi austrieci sau unguri, așa cum se Întâmplă de obicei cu orice asimilat, care, prin atitudine, vrea să „dovedească”... După pierderea războiului, de bună seamă, a fost deblocat - a devenit, cum s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
parte din relativ puținii evrei militari de carieră. În timpul primului război mondial a trăit cu familia În localitatea Znaim, la câteva zeci de kilometri de Viena, unde era amplasată garnizoana lui. A fost mare patriot - cum s-ar spune, „mai patriot” decât colegii săi austrieci sau unguri, așa cum se Întâmplă de obicei cu orice asimilat, care, prin atitudine, vrea să „dovedească”... După pierderea războiului, de bună seamă, a fost deblocat - a devenit, cum s-ar zice, militar șomer. Nu mai avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să studieze filoaofia și științele economice și trebuia să aleagă o universitate În afară de Franța și Italia. Așa a devenit medic la Berlin. Mezinul - dacă țin bine minte - a studiat matematica la Praga. La ce concluzie a ajuns, deci, militarul deblocat, „patriotul” de odinioară? Că războiul nu are nici un sens, că orice război este fratricid, chiar dacă se duce Între nații diferite, motiv pentru care - cum zicea bunicul meu cu oarecare exagerare, dar multă semnificație - „Am Împrăștiat sămânța mea prin toată Europa!”. Bunicul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
felicit pentru modul cum ați realizat lucrarea. O carte scrisă cu talent, aducând la lumină date interesante, care oglindesc cu prisosință cultura superioară, multilaterală, a soțului Dv. Din paginile cărții, reiese clar omul de atitudine, bun la suflet, modest, drept, patriot și foarte pregătit. Faceți utile referiri la bunicii de la Rotopănești, ceea ce aureolează viața intelectuală a familiei și contribuția la propășirea vieții culturale românești. Mă bucur că aveți numeroase mărturii despre activitatea artistică a lui Edgar Istratty. Cu o proximă ocazie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în acest sens cu Dl. Prof. Motaș 280. Îmi exprim și pe această cale recunoștința de a ne fi dat documente privind familia folcloristului. Pentru o ilustrare mai bogată, pentru cercetarea exhaustivă a creației sale (ca pedagog, publicist, folclorist și patriot) vom avea nevoie și de alte date, pe care sperăm să le obținem în timp, prin amabilitatea DVoastre și a familiei. Cum am putea ști dacă Dl. Prof. M. Băcescu are „Șezătoarea” lui A. Gorovei? L ați putea întreba? Poate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
am răsfoit în grabă - nici nu se putea altfel - și am rămas surprins de marea cantitate de documente și informații pe care le cuprinde (e doar un singur volum din cele XI) adunate prin munca unor oameni de suflet, buni patrioți îndrăgostiți de locurile natale. Nu am decât cuvinte de laudă și vă felicit din toată inima. De asemenea, vă mulțumesc pentru recenzia făcută cărții mele „Proiecții în timp”, judicios întocmită, bine documentată și aș putea adăuga - cu o bună parte
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
au tras cu tunul din dotare după muștele din crâșme sau de prin casele de toleranță. Ce legătură au aceștia cu eroii și de ce trebuie să-i plătim? Să avem în vedere că poluarea morală făcută de falșii eroi și patrioți e mai periculoasă decât alte forme de poluare. Hlizind prostește și cu aere de superioritate, negând că minciuna are picioare scurte, acești falși eroi, în loc să fi fost judecați ca dezertori și așezați în fața plutonului de execuție, își bat joc de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de membri, cu patriotismul și cu datoria lor față de țară. Câtă precauție la Iuliu Maniu pentru a poza pentru posteritate ca apărător al Țării, așa cum se poate afla din discursul lung și inconsistent prezentat în Consiliul de Coroană. Unde erau patrioții liberali? Unde erau legionarii? Toți s-au dat la fund, motivând că, acceptând Diktatul, salvăm statul și obținem garanții germane. Regele Priap, din capul statului, zice și el: Sentimentul meu de suveran și de ostaș ( a dezertat de pe front în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
comisii de boieri români sub supravegherea atentă a puterii protectoare, Rusia. O activă „Partidă Națională” din ambele principate, concentrând spiritul național, și-a fixat ca obiectiv imediat și precis Unirea Moldovei cu Țara Românească. La moșia Mânjina ă Galați a patriotului boier Costache Negri, pe cât de patriot pe atât de dezinteresat, se întâlneau mințile luminate de dincoace și de dincolo de Milcov. Pe lângă revista „Dacia Literară”, Mihail Kogălniceanu scoate la Iași, în 1856, „Steaua Dunării” care poate fi considerată drept publicația unirii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
atentă a puterii protectoare, Rusia. O activă „Partidă Națională” din ambele principate, concentrând spiritul național, și-a fixat ca obiectiv imediat și precis Unirea Moldovei cu Țara Românească. La moșia Mânjina ă Galați a patriotului boier Costache Negri, pe cât de patriot pe atât de dezinteresat, se întâlneau mințile luminate de dincoace și de dincolo de Milcov. Pe lângă revista „Dacia Literară”, Mihail Kogălniceanu scoate la Iași, în 1856, „Steaua Dunării” care poate fi considerată drept publicația unirii. În plan economic, desființarea vămii dintre
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu o dată, apartenența și simpatia pentru stânga, pentru stânga-stângă. În opoziție, au fost și sunt „anticomuniștii” vechi, cu state vechi de spălat vase prin speluncile apusene, alții, înrăiți prin ani lungi de pușcărie în țară, dar și unii și alții patrioți, mult peste ce le cerea Țara, care au ajuns în situația jalnică, acum, când sunt foarte aproape de a părăsi această lume, să ceară bani de la Țara pe care au slujit-o dezinteresat. Să lase și ei ceva moștenire partidelor “preistorice
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o adevărată, sângeroasă și profundă revoluție socialistă. N-aș vrea ca să-ți citesc dosarul de cadre în care minți nerușinat, că ai fost sărac lipit, din neam în neam, că singura ta rațiune de a exista, încă din stadiul de patriot în devenire, a fost construirea societății fără clase, comunismul. S-ar putea să fii crezut, au mai fost cazuri, și nu puține, dar nu te baza pe asta: sunt prea multe diguri și canale de făcut în țara asta, în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dădeau exemple de sate ungurești demolate prin interviuri mixate în studiourile de la Europa Liberă (știe Emil Hurezeanu despre buldozerele care dărâmau casele bieților țărani maghiari). Să se mai rețină că n-a fost diabolizat doar Ceaușescu și familia sa, nu, „patrioții” fugari au diabolizat România, au prezentat-o ca un spațiu al răului. Se spune, cu o oarecare îndreptățire, că pe tancurile sovietice a venit la noi comunismul, dar și capitalismul nostru este tot un produs de import, lucru prost pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
picioarele, vom primi proteze de la NATO, mulțumiri și încurajări; poți să-ți pierzi și mâinile pentru cauză! Nu cumva suntem în situația în care au fost polonezii față de Napoleon? În speranța că Napoleon va restabili Polonia, zeci de mii de patrioți polonezi au sângerat pe toate câmpurile de luptă din Spania până la Moscova, dar Polonia n-a mai renăscut. Putem muri pe toate fronturile pe unde americanii zic ca și rușii că sunt teroriști, prin toate Afganistanurile planetei, n-ai de unde
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mulți dintre români se lasă seduși de ifosele cocotei bătrâne Europa. Pentru un asemenea moment înălțător, la Țebea ar fi trebuit să fi fost prezenți Președintele și primul-ministru, alți oameni politici cu prestanță, intelectuali și oameni de cultură. Un istoric patriot ar fi putut ține o cuvântare înălțătoare, ar fi arătat că pericolul înfruntat de români în timpul revoluției din 1848-1849 n-a dispărut, ne pândește în fiecare moment și arsenalul propagandistic unguresc din Transilvania, Ungaria și din întreaga lume, dublat de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de aia! Dizidenții Hertei, care și-au vărsat lăturile pe scrisul lui Păunescu, au început a pricepe că Păunescu mort e mai periculos pentru ei decât atunci când era viu și că vor fi urmăriți de stafia poetului social, militant și patriot până la mormânt. De altfel, Poetul a fost răzbunat de miile de oameni care l-au privegheat și l-au condus la mormânt, la care se adaugă zecile de mii de oameni din toată țara, privitori îndurerați la televizor! I se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
am săturat să tot aud prostia că activismul de mediu, eficiența energetică și conservarea sunt hobby-uri pe care nu ni le putem permite. Nu-mi vine În minte nimic mai laș și mai ne-american decât această replică. Dragi patrioți, dragi susținători ai răspândirii democrației În lume, trăiți În consonanță cu doctrina verde! Roșul, albul și albastrul de pe drapelul național s-au colorat În verde. TREISPREZECE Globalizarea regională Revoluția culturală e pe cale să Înceapă Cartea mea din 1999, The Lexus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
secolul al XX-lea. Neacceptarea schimbării însemna renunțarea la supraviețuire. Evreii prinși la mijloc în acest proces erau oarecum martori inocenți și neputincioși, iar uneori țapi ispășitori. Profesorul Barbu se referea la o tranziție de la schizofrenie la paranoia, dar pentru patrioții români, națiunea, cultura și economia română urmau trei direcții diferite. Intelectualii căutau o soluție. Se părea că au găsit-o (în deceniul 1890-1900) în curentele socialiste; după 1900, mulți dintre ei vor deveni iorghiști. Și întrucît nici iorghismul nu constituia
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
adevăratul naționalism înseamnă dragostea față de națiunea ta mai presus de cea față de orice altă națiune. Să iubești ceea ce este bun și firesc la o națiune; nu păcatele și relele națiunii. Patriotismul este dragostea pentru și apărarea patriei tale; naționalistul și patriotul își iubesc pămîntul și națiunea dintr-o datorie morală. Ei își iubesc țara așa cum își iubesc părinții sau copiii. Iubirea față de națiunea lor este o lege morală înălțătoare a firii pentru ei. Ei nu consideră națiunea lor mai frumoasă sau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
intitulat Cursurile de admirație reciprocă, scris cu o candoare dezarmantă, fără eufemisme, pentru că "ipocrizia nu duce la nimic bun, iar eufemismele nu ascund nimic". Au urmat contra-atacurile. Iorga a replicat printr-o serie de articole: "Opiniile primejdioase ale unui rău patriot"131. Era ceva tipic pentru "superioritatea" jurnalistică a lui Iorga. Începuse bătălia. Metamorfozarea unui istoric și critic literar într-un polemist fără teamă era deja un fapt împlinit. A continuat să predea, dobîndind sprijinul studenților. România era o țară aparținînd
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
viața privată, cît și în cea publică). Mai mult decît incoruptibil: un bun familist, soț, tată, și un bun fiu, un om bun la suflet și milos. Asemenea calități nu constituiau virtuțile de bază ale lui Ionel Brătianu. Iorga era patriot, a reușit întotdeauna să se plaseze pe planul doi față de România și-i iubea sincer pe țărani. În ceea ce-l privește pe intelectualul Iorga, nu încape loc de comparație. Brătianu era un exemplu clasic de despot oriental. Proverbial de arogant
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Oțetea (directorul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" din București) a fost cel care, în 1967 (cînd România a ieșit iar de sub stăpînirea dușmanului ei național), i-a spus în bătaie de joc autorului cărții de față: "Noi, românii, sîntem mari patrioți; dar, din păcate, ne aflăm într-o foarte, foarte nefericită poziție geografică. Trebuie să acționăm în direcția interesului național, iar uneori trebuie chiar să ne vindem țara dușmanilor noștri: dar, a avertizat el, nu efectuăm nici o livrare după vînzare". E
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
școala Misionară 148. Este regretabil că nu a organizat niciodată o campanie generală de alfabetizare. În perioada aceasta, s-a înregistrat pentru prima dată un număr mare de evrei la întrunirile Ligii Culturale. Iorga le-a cerut să fie români patrioți și a condamnat excesele antisemite 149. În noiembrie 1929, Liga Culturală s-a mutat într-un sediu nou. Școala Misionară avea drept scop educarea națională și morală a femeilor, după care acestora li se cerea să se întoarcă în satele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]