4,801 matches
-
numeroase. A existat în presa basarabeană o adevărată campanie de condamnare și denigrare a lui Ion Cristoiu, unul dintre cei mai vizibili și influenți publiciști de după ’89, când acesta a îndrăznit să comenteze critic comportamentul deputatei Leonida Lari. Câteva publicații „patriotice” de la Chișinău au găzduit în câteva numere ale lor articole-blestem ale unor doamne revoltate de la „Liga Democrat-Creștină a Femeilor din Moldova”. N-a fost reprodus nici unul din textele incriminate, pentru ca cititorii să nu-și formeze cumva o părere proprie în legătură cu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Liga Democrat-Creștină a Femeilor din Moldova”. N-a fost reprodus nici unul din textele incriminate, pentru ca cititorii să nu-și formeze cumva o părere proprie în legătură cu conținutul lor, îngustând astfel marja de defulare a celor ce se consideră chemați să „combată” patriotic; în schimb, a fost publicată - cu titlu de compromitere imagologică - fotografia lui Cristoiu din perioada de început a Evenimentului zilei, când era mai gras, purta geacă și avea părul lung. În acest caz, șirul acuzațiilor n-a ocolit nici măcar aspectul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
într-un contact strâns cu literatura română și universală contemporană. Ei și-au ascuțit spiritul critic în egală măsură ascultând emisiunile culturale ale Europei Libere, în timp ce mulți dintre „naționaliștii” noștri de azi au atacat acest post de radio, în ziare patriotice, gen Literatura și arta, la adăpostul pseudonimelor, consultând înregistrările furnizate de KGB. Și ar mai fi de precizat un lucru de principiu. Generația, vârsta creatorului, noțiuni de care se cam abuzează în polemicele literare - am plătit și eu în acest
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
promovată de tineri. La aceasta adăugându-se mai apoi refuzul tinerilor - din pudoare și grație unei conștiințe artistice mai evoluate, a unei alte înțelegeri a esenței și rosturilor poeziei adevărate - de a se ralia (cu mici excepții) valului de poezie patriotică, uneori mediocră, care a dominat viața literară și politică a Basarabiei în anii din urmă, ecoul ei auzindu-se, anacronic și atemporal, chiar și acum. În polemica iscată au fost aduse nu rareori, de către partea „ofuscată” - liderii de opinie din
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Vieru - le-a pus cu generozitate la dispoziție pagini întregi, lăsând să se înțeleagă că împărtășește aceleași opinii cu semnatarii articolelor. Articole în care este invocat din nou spiritul tutelar al lui Ștefan cel Mare, monumentala și glorioasa noastră tradiție patriotică (de aceea, probabil, am ajuns unde am ajuns - n. n.) și, în mod obligatoriu, blestemul-avertisment că cei care vor semna tratatul cu Ucraina vor fi considerați trădători. De asemenea, se sugerează că România se poate dispensa de umbrela NATO, păstrând - prin
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
clarviziune. Nu de clamarea unor lozinci avem nevoie acum, ci de ecouri bine țintite, de luciditatea unor analize, care să pună în balanță avantajele și dezavantajele tratatului, deopotrivă pentru România, pentru românii din nordul Bucovinei și din sudul Basarabiei. Rumoarea patriotică nu mai impresionează pe nimeni. Dar ceea ce deranjează mai tare este „prilejul” de care s-au agățat atâția profitori ai ideii naționale în Basarabia, pentru a bifa, retoric, în condica „iubirii de țară”, după ce și-au demonstrat bicisnicia pe terenul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o rubrică intitulată șăgalnic, cu nuanțe romantic-arhaice „Notițe pe cutia de chibrituri”. Reflecțiile sale, scrise admirabil, pigmentate cu ironii fine, sunt întotdeauna adevărate lecții de limbă română. Între puținii scriitori de la noi, Busuioc a înțeles că e mai eficient, mai patriotic până la urmă să scrii bine românește, decât să bocești în articole interminabile, scrise confuz și primitiv, destinul limbii române în Basarabia. Nu-mi pot refuza să citez două mici fragmente din „Notițele...” sale. Unu: „Era pe la începutul anilor cincizeci, când
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cei din R.S.R.; moravurile strict rusești de obediență totală și necondiționată a funcționarilor de toate rangurile în fața superiorilor. În rest, lucrurile se potrivesc de minune: cărți topite sau retrase din rețeaua de difuzare, pagini, capitole suprimate, tergiversări la publicare, sesizări „patriotice” ale unor invidioși colegi de breaslă (cazuri demne de atenția psihanalizei) etc. Decembrie, 1997 Una din bizareriile lunii decembrie din presa basarabeană, tot mai generoasă la acest capitol, a fost lista electorală a lui Nicolae Dabija, publicată de vicepreședintele Partidului
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
prima ispravă de acest gen. În anii de când îmbină - în interes comunitar, bineînțeles - poezia cu politica, domnia sa a comis și alte asemenea „diversiuni lirice”. Îmi amintesc de o declarație a sa făcută la Iași, prin ’92, cu prilejul unei manifestări patriotice, la care, întâmplător, participa și președintele Ion Iliescu, aflat tocmai în plină campanie electorală pentru un nou mandat. Întrebat de către corespondentul BBC ce crede despre alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Nicolae Dabija a răspuns că ar vrea foarte mult ca în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
realitățile concrete -, sporindu-se astfel confuzia în mintea alegătorilor, deja masiv intoxicați de agenții de influență ai fostului regim. Cu adevărat spune maxima: „calea spre infern este pavată cu bune intenții”! Ideea cu lista electorală propusă de Nicolae Dabija partidelor „patriotice”, de dreapta, mi se pare de o incredibilă naivitate politică în cazul unei persoane care a fost deputat și se află în conducerea PFD, un partid care, îmi place să cred, are și politicieni mai puțin furați de elanuri mioape
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
motive pentru critică în acești ani. Nu reiau aici rechizitoriul, oricine se poate edifica răsfoind colecția Contrafort-ului. În altă ordine de idei, eu nu împart dihotomic lumea în „ai noștri” și „ceilalți”, după un pretins și foarte îndoielnic criteriu patriotic, sub care se ascunde adesea o faună imundă, ci o evaluez cu măsura dreaptă a profesionalismului și a moralității. Dl Mihai Cimpoi este o personalitate culturală de mare valoare, pentru care am tot respectul, însă domnia sa a dovedit în acești
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
casei de creație a US. Oricât de incomod ar fi, adevărul trebuie rostit, chiar cu riscul de a șifona unele reputații. Evaluarea corectă a faptelor și a capacității noastre de a le înfăptui, este, a fost întotdeauna, un autentic act patriotic... Cât privește „gura care rostește adevărul” am de spus următoarele. Când oferi cuiva - autor sau publicație cu o reputație proastă - ocazia să se legitimeze atacându-ți faptele nu tocmai onorabile, „transferul” de imagine nu mai este unul univoc: în măsura în care aceste
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
tocmai onorabile, „transferul” de imagine nu mai este unul univoc: în măsura în care aceste critici sunt juste, pertinente, ceva din dubioasa reputație a celor ce le formulează trece asupra ta. A tăcea, în acest caz, adică a te supune unor rațiuni conjuncturale, „patriotice”, solidarității de breaslă prost înțelese etc., înseamnă a te prinde, miop, în mecanismul acestei „rocade” nefaste, înseamnă a consimți, benevol, la o îngrădire a propriei libertăți de manevră. Juristul-scriitor, Boris Druță, propus de Nicolae Dabija în dream team-ul parlamentar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
filorus”, „opoziție divizată”, „ambasada română prietenă” etc. Din puținele cuvinte ale vorbitorilor care au vizat chiar cartea și autorul ei, înțelegem că asistăm la lansarea unei opere monumentale, datorată unei personalități de calibru universal. În încheiere se recită o poezie patriotică, cineva strigă rușinat-discret „Deșteaptă-te, române!”, participanții se informează reciproc privind datele viitoarelor lansări și pleacă acasă cu sentimentul datoriei împlinite. Evident că nimeni nu cumpără nici un exemplar din cartea (monumentală!) tocmai lansată. La lansările de tip cenaclu literar-artistic atmosfera
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
rândurile de mai sus le-am conceput ca un răspuns la niște afirmații ale unui cunoscut de-al meu, intelectual ajuns într-o importantă funcție de stat, care îmi spunea că trebuie să ridicăm moralul oamenilor și să le cultivăm sentimente patriotice față de țara în care trăiesc. De acord. Dar țara aceasta, prin instituțiile ei, ar trebui mai întâi să înceteze să-și umilească propriii cetățeni. La Chișinău sunt în mare vogă telegramele de felicitare publicate în ziar cu un anume prilej
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
poartă în ei trecutul sovietic, încât nu vor îmbrățișa - mă tem că niciodată - ideile românismului și ale valorilor europene, punându-se cu adevărat în slujba intereselor acestui popor. Deocamdată nu ne rămâne altceva decât să înregistrăm - drept un mare act patriotic! - efortul lor de a articula ceva inteligibil în limba română, declarată drept limbă de stat în Republica Moldova. Acest efort - fie el și de suprafață, pentru că e necesar să traducem în continuare, de exemplu, spusele premierului Ion Ciubuc din basarabeană în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de altădată sau lecturile de profil din adolescență reprezintă izvorul formativ, decisiv și de neuitat, al conștiinței lor istoriografice. Cine nu l-a citit în copilărie pe Dumitru Almaș sau, mai nou, pe Neagu Djuvara, cine nu a recitat poezii patriotice de 1 Mai ori, după caz, de 1 Decembrie, cine nu-și mai aduce aminte cum arătau Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân sau Nicolae Ceaușescu (încondeiați, eventual, cu o pereche suplimentară de mustăți), așa cum erau reprezentați în ilustrațiile școlare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unul singur, am căutat să îl distribuim într-un portret de grup cât mai elocvent. Cercetarea noastră l-a plasat alături de adjuvanți sau concurenți mai puțin celebri, dar cu un potențial formativ redutabil, cum ar fi literatura pentru copii, serbările patriotice, excursiile școlare, televiziunea sau, pur și simplu, istoriile personale ale elevilor de acum sau de altă dată. În cele ce urmează, vom explora câteva mostre de trecut activ, capabil să alimenteze încă partizanate și polemici, să înfrunte mutații politice și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Expunerea "politicii interne" a devenit aici o miză categoric mai importantă decât în manualul de școală primară. Dar nu Ștefan a fost, în realitate, vizat în acest decupaj, ci "puterea centrală", în jurul căreia "clasele sociale" se grupau din motive uneori patriotice. Marea boierime, de pildă, obiect principal al blamului istoric postbelic, a fost amintită doar ca antiteză pentru "boierimea mică, orășenimea, țărănimea liberă". Domeniul și sfatul domnesc erau însă invocate ca instrumente utile puterii, precedând dezvoltarea cetăților, a comerțului, a orașelor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
autorii programelor sau ai manualelor, adevărați constructori de certitudini didactico-istorice. Și în această privință, ultimele decenii au fost marcate de activitatea prolifică a profesorului Dumitru Almaș 200. Din seria lucrărilor sale201 considerate "lecturi potrivite pentru copii și adolescenți", datorită sentimentelor patriotice cultivate, dar și "orizontului de cunoștințe privind istoria poporului nostru"202 cele trei volume de Povestiri istorice au marcat poate cel mai durabil acel trecut de oferit școlarilor. Chiar și după 1990, au rămas o culegere exemplară de istorii "cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din când în când se aud aplauze. Înregistrarea începe cu imnul țării, continuă cu prezentarea evenimentului aniversat de către un profesor 5 și cu texte în același ton, citite destul de poticnit de câțiva elevi. Urmează un număr de poezii și cântece patriotice, agrementate cu o chestionare pe teme de istorie națională, secvență care trimite mai curând la exersarea unui catehism școlar: începe cu datarea corectă a unirii realizată de Mihai Viteazul! Atmosfera nu reușește să fie festivă. Copiii par să fi învățat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
modul în care cultura istorică școlară a contribuit la forjarea acelei majorități favorabile alegerii zilei de 1 decembrie 1918 ca simbol național suprem. Luăm în calcul influența textelor de manual, dar și alte forme de persuasiune, cum ar fi serbările patriotice sau literatura istorică de popularizare. Chestionând cronologia evenimentelor și impunerea simbolică a zilei de 1 decembrie drept apogeu al unirii, vom schița, în final, o succesiune a explicațiilor prin care lecția de istorie a hotărât, la 1990, noua zi națională
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
coroane. Pe tot acest parcurs, școlarii trebuiau să contribuie la întreținerea unei atmosfere solemne, intonând cântece și recitând poezii adecvate. În mod special, se recomanda ca praznicele care încheiau partea religioasă a ceremoniilor să fie urmate de adevărate serbări școlare patriotice, reunind eventual elevi din satele sau din orașele apropiate 131. Astfel de "mici festivități" ar fi trebuit să cuprindă "reprezentări de piese cu caracter patriotic, declamațiuni și narațiuni eroice"132. Directivele de la minister specificau: "în fiecare comună, comitetul ce se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ca praznicele care încheiau partea religioasă a ceremoniilor să fie urmate de adevărate serbări școlare patriotice, reunind eventual elevi din satele sau din orașele apropiate 131. Astfel de "mici festivități" ar fi trebuit să cuprindă "reprezentări de piese cu caracter patriotic, declamațiuni și narațiuni eroice"132. Directivele de la minister specificau: "în fiecare comună, comitetul ce se va forma are libertatea să organizeze serbarea și să alcătuiască programul cum crede că este mai potrivit cu condițiunile locale. Dacă voește să dea o serbare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
va forma are libertatea să organizeze serbarea și să alcătuiască programul cum crede că este mai potrivit cu condițiunile locale. Dacă voește să dea o serbare în localul școalei sau în alt local va proceda astfel. Caracterul serbărei să fie însă patriotic fără a jicni sentimentele populației neromânești cum e de pildă în Transilvania, Banat sau Basarabia [...]"133. Semnificația ceremoniilor executate cu acest prilej era clară tuturor, cel puțin așa cum reiese din argumentarea organizatorilor: "marșurile ce se vor cânta vor trebui să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]