4,527 matches
-
etc. nu spunem nimic, dar se vor face judicioase și profunde reflecții despre numărul infinit al acestor perioade și grade, de cum sunt fără de sfârșit. Fără îndoială, la fiecare grad, grosimea păsăricii crește iar materia opune o serie de rezistențe la perfecțiunea sa geometrică, care în rațiunea sa de a fi, pentru care aceste grade superioare au fost condamnate să lupte pentru existență, nu se adaptează perfecțiunii geometrice. Și asta ne duce la anatomia păsăricii. ANATOMIA Rațiunea de a fi, deci, a
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
îndoială, la fiecare grad, grosimea păsăricii crește iar materia opune o serie de rezistențe la perfecțiunea sa geometrică, care în rațiunea sa de a fi, pentru care aceste grade superioare au fost condamnate să lupte pentru existență, nu se adaptează perfecțiunii geometrice. Și asta ne duce la anatomia păsăricii. ANATOMIA Rațiunea de a fi, deci, a păsărelei de hârtie este perfecțiunea sa geometrică, perfecțiune la care toate aspiră, deși nu reușesc să o atingă niciodată. Păsărica perfectă poate fi înscrisă într-
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
rațiunea sa de a fi, pentru care aceste grade superioare au fost condamnate să lupte pentru existență, nu se adaptează perfecțiunii geometrice. Și asta ne duce la anatomia păsăricii. ANATOMIA Rațiunea de a fi, deci, a păsărelei de hârtie este perfecțiunea sa geometrică, perfecțiune la care toate aspiră, deși nu reușesc să o atingă niciodată. Păsărica perfectă poate fi înscrisă într-un pătrat perfect, cum o vedem în figura de mai jos. Și dacă ne amintim că ovulul din care a
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
a fi, pentru care aceste grade superioare au fost condamnate să lupte pentru existență, nu se adaptează perfecțiunii geometrice. Și asta ne duce la anatomia păsăricii. ANATOMIA Rațiunea de a fi, deci, a păsărelei de hârtie este perfecțiunea sa geometrică, perfecțiune la care toate aspiră, deși nu reușesc să o atingă niciodată. Păsărica perfectă poate fi înscrisă într-un pătrat perfect, cum o vedem în figura de mai jos. Și dacă ne amintim că ovulul din care a ieșit era un
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
nu reușesc să o atingă niciodată. Păsărica perfectă poate fi înscrisă într-un pătrat perfect, cum o vedem în figura de mai jos. Și dacă ne amintim că ovulul din care a ieșit era un pătrat de hârtie, vedem că perfecțiunea sa constă în puterea de a se înscrie în propriul său ovul-pătrat, menținându-se fidelă propriei origini. Și, de aici, vom deduce că perfecțiunea în totalitate constă în faptul că se înscrie și păstrează ovulul său generator în care se
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
dacă ne amintim că ovulul din care a ieșit era un pătrat de hârtie, vedem că perfecțiunea sa constă în puterea de a se înscrie în propriul său ovul-pătrat, menținându-se fidelă propriei origini. Și, de aici, vom deduce că perfecțiunea în totalitate constă în faptul că se înscrie și păstrează ovulul său generator în care se menține, în limitele originii sale. Este clar că în condițiile precare și mizerabile ale vieții noastre terestre și date fiind, între alte inconveniente, acelea
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
nu calitativ, și în plus, prin diferitul loc pe care l-ar ocupa în spațiu. Nu ar fi identice, dar atât de asemănătoare și la fel, cum sunt asemănătoare mereu două pătrate sau două triunghiuri echilaterale. Se vede, astfel, că perfecțiunea se dobândește cu prețul personalității și cu cât mai perfectă sau arhetipică este o ființă, cu atât mai personală este, și vom vedea de aici, privindu-ne în păsărele ca într-o oglindă, dacă ne convine să aspirăm la supraom
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
arhetipică este o ființă, cu atât mai personală este, și vom vedea de aici, privindu-ne în păsărele ca într-o oglindă, dacă ne convine să aspirăm la supraom, la omul neinscriptibil în ovulul perfect, că pentru a dobândi asemenea perfecțiune, avem de renunțat fiecare la personalitatea noastră. Este adevărat că ni s-a spus că suntem perfecți ca Tatăl nostru ceresc, dar asta este ca un scop inaccesibil, spre care trebuie să tindem. Și în ultimul rând, da, renunțăm la personalitatea
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
renunțat fiecare la personalitatea noastră. Este adevărat că ni s-a spus că suntem perfecți ca Tatăl nostru ceresc, dar asta este ca un scop inaccesibil, spre care trebuie să tindem. Și în ultimul rând, da, renunțăm la personalitatea noastră în favoarea perfecțiunii și aspirăm să fim asemănători, perfecți, contopindu-ne cu arhetipul. Pentru că dacă Dumnezeu este, cum susțin unii, proiecția mea în infinit, cum viețile noastre paralele la infinit se întâlnesc, și în infinit coincide proiecția mea cu a ta și a
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
și metacerc (numărul 8). Toate cele opt părți sunt triunghiulare și triunghiuri asemănătoare, triunghiuri dreptunghiulare isoscele, păsărica fiind, în consecință, o ființă specială și eminamente triunghiulară, o ființă triunghiularo-dreptunghiularo-isoscelică. Și aici avem o nouă, admirabilă, providențială și teleologică armonie văzând perfecțiunea în totalitate a păsărelei noastre, compusă, ca primele elemente sau celule, din șaizeci și patru de triunghiuri dreptunghiulare isoscele, așa cum se văd marcate în figură, cele șaisprezece care formează partea exterioară a păsărelei bine îndoite. Fig. 4 Și aici vedem
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
profunzimea încrustațiilor de pe principalele monumente egiptene, asiriene, caldeene, frigiene, grecești etc., etc. Și păsărica este, să nu ne îndoim de ea, forma arhitectonică, spunem așa, pe care hârtia o cere și pretinde, forma care apare din hârtie în mod natural, perfecțiunea figurii în hârtie, perfecta ființă papiracee. Totul la ea este admirabil, nefiind epuizată seria de armonii și misterioase relații care ni se prezintă. Păsărica este, înainte de toate, o ființă triunghiulară, sau, mai bine zis, triunghiularo-dreptughiularo-isoscelică și, cum triunghiul dreptunghic isoscel
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
de un plan mereu, pe trei puncte, pe un triunghi isoscel, chiar dacă nu dreptunghic, căci de la cele două extreme ale picioarelor la punctul de sprijin al cozii se află aceeași distanță; nouă, minunată și surprinzătoare armonie triunghiulară! Să se observe perfecțiunea cu care păsărica pășește și se susține pe pământ, să se vadă că nu atinge pământul cu mai mult decât cele trei puncte determinate de un plan, sigure pentru a se menține în echilibru stabil, având cel mai mic contact
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
nu atinge pământul cu mai mult decât cele trei puncte determinate de un plan, sigure pentru a se menține în echilibru stabil, având cel mai mic contact cu pământul și să spunem dacă asta nu este o nouă și mirifică perfecțiune a existenței sale care o ridică deasupra atâtor patrupezi umani, acestea având nevoie de cât mai mult sprijin pentru a se susține pe pământ. Păsărica este o ființă tripodă, iar păsărica perfectă, păsărica arhetipală sau ideală, nu ar atinge pământul
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
primul? Le-a născocit cineva? Au apărut din nimic, din hazard sau din Inteligența creatoare și ordonatoare? Gravă chestiune! Poate să fie cineva care să ne convingă de faptul că această atât de minunată dotată cu atâtea și atâtea excelente perfecțiuni, cupă cu atâtea admirabile relații metrice comensurabile și incomensurabile, statice și dinamice, că această ființă papiracee poate fi operă a întâmplării? Vom avea de amintit că aruncând la întâmplare literele de tipar poate ieși Iliada? Departe de noi Democrit și
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
văzut o eroare mai nefastă. Și ce ne spune înflăcăratul transformism despre păsărica de hârtie? Am putea crede că o atât de perfectă ființă se generează în mod evolutiv și că nu apare dintr-o dată în mod superstițios cu toate perfecțiunile pe care le are. Presupun că ne va vedea zicând că, dat fiind un pătrat perfect de hârtie și îndoindu-l cu precizie, nu se pot zămisli decât figuri regulate, că, îndoind cu forță un pătrat pe diagonala sa, rezultă
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
trompetă. Astfel este, fără vreo îndoială, sentimentul adânc al acestei moderne și foarte grave erori care se cheamă transformism, vicleșug care se antepune rațiunii. Dar îndepărtarea noastră de el trebuie să se facă printr-o asiduă și atentă contemplare a perfecțiunilor pe care cocotte sau păsărica de hârtie ni le arată... ......................................................... Așa se termină brusc manuscrisul Însemnări pentru un tratat de cocotologie al ilustrului Don Fulgencio și este păcat că acest prim cocotolog al nostru, primul în ordinea timpului și de
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
cu principii riguroase. Coada și ciocul său sunt unghiulare, adică a patra parte dintr-un unghi drept, adică 22´50 grade și în îndoiturile sale toți trebuie să caute unghiul complementar. Și acum apare problema cea mai gravă, dacă asemenea perfecțiune și eleganță de forme, plan ajustat, asemănător celei mai stricte geometrii, se face din întâmplare sau din cauza unor scopuri. Nu vedem oare Providența în păsărica de hârtie? Se află cine să spună că dublând hârtia nu pot să iasă asemenea
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
cu toții, pe trăgace, cartușele pocniră, țâurile Își atinseră țintele, frunțile ucișilor deveniră mici bălți pline cu sânge, și, gata!, minunea se realizase. Sandu T. Leagă făcu un normal și profund control asupra calității execuției. Da. Totul fusese realizat cu o perfecțiune de maestru. Nici unul nu mai mișca. După care, dădu o proclamație, și, mai departe, dorea, fiecărui izbăvit de păcatele de până acum, o viață lungă, liberă, prosperă, și așa mai departe. Puse punct. Duse romanul unui alt Sandu, un Sandu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
timp, că poți trăi ca În cărțile lor; nici pe toaletă nu-ți venea să le Închizi. Mai ales Kant avea un imperativ moral Înălțător, dacă acționai În litera acelui Îndemn universal valabil, cum Îl socotea maestrul, ai fi atins perfecțiunea morală. Neștiindu-l, Antonia nu putea fi decît ultima păcătoasă. Dacă maturitate Însemna, cît de cît, și o anume Înțelepciune, Thomas ar fi putut spune despre sine că uneori se simțea matusalemic; secole de experiență Îl striveau, avea sute de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pus în farfurie, fără să crîcnesc. în ciuda micilor mele perversiuni care îmi ghidează viața, știu să recompensez un gest echivalînd cu o enormă asumare de riscuri. Da, domnul meu infinit, sunteți un perfect seducător stîngaci înnăscut. așa cum pisica este simbolul perfecțiunii în materie de stil (tot ce face o pisică este elegant și natural), tot ce faceți dumneavoastră este stîngaci, tandru și caraghios. m-ați obligat de altfel să învăț să rîd în interior. altfel spus să rîd cu hohote interioare
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de-a face cu acestea. Este important să ne dăm seama că, în ziua de azi, problema vieții consacrate nu este aceea de a ne întreba dacă se face sau nu binele sau dacă regula ne conduce sau nu la «perfecțiune», ci este aceea de a ne întreba ce fel de «bine» ne cere Dumnezeu să facem în vremea noastră, ce înseamnă perfecțiune pentru omul de azi, dacă-l mărturisim pe Dumnezeul puterii sau pe acela al slujirii dezinteresate față de celălalt
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de a ne întreba dacă se face sau nu binele sau dacă regula ne conduce sau nu la «perfecțiune», ci este aceea de a ne întreba ce fel de «bine» ne cere Dumnezeu să facem în vremea noastră, ce înseamnă perfecțiune pentru omul de azi, dacă-l mărturisim pe Dumnezeul puterii sau pe acela al slujirii dezinteresate față de celălalt, în special față de cel suferind, dacă comunitățile noastre sunt sau nu comunități ale Celui înviat. Vom fi în stare să ne debarasăm
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
se vede chiar din titlu. Este puțin cam ciudat: Nu perfecți, ci fericiți. Vreunul ar putea să se întrebe dacă nu cumva se trec cu vederea, cu prea mare ușurință, acele veacuri în care viața consacrată era considerată «stare de perfecțiune». Vrea, oare, Autorul să ne instige la superficialitate și la mediocritatea unui trai «de pe azi pe mâine» ori, poate, chiar să ne determine să înghițim hapul, ca de exemplu scandalurile care ne-au lovit? Dacă cineva crede că lucrurile stau
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
pascală datorită naturii ei călătoare... gata de plecare, pregătită de drum, capabilă de schimbare. Pentru a oferi acest serviciu «profetic», dreptul canonic stabilește că viața consacrată este «calea regală», nu datorită excelenței virtuților ei ori datorită vreunei presupuse stări de perfecțiune, ci pentru că trebuie să asigure comuniunea și dialogul între ierarhie și laici. Pentru a îndeplini acest serviciu, consacrații aleg de bunăvoie să nu facă parte din ierarhie ori din laicat, ci să se situeze pe un «pământ de mijloc»: «Prin
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
spiritual. Conceptul de Alianță în vederea mântuirii rămâne cu siguranță central în mesajul lui Filon, însă nu mai avem de-a face cu o mântuire legată de stăpânirea unui pământ, a unei structuri sociale, ci se identifică cu o «mântuire întru perfecțiune» care-i permite omului - sufletului său - să aibă acces la o viață nouă, pentru a cărei realizare se cere ca sufletul să fie purificat. În timp ce Domnul îi promisese lui Abraham un pământ concret în care să trăiască în mod efectiv
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]