4,422 matches
-
a conflictelor/tensiunilor). - atributele teritoriale stabilite pe baza valorii indicelui de potențial geopolitic: arii pivotale (Arabia Saudită, Egipt, Maroc), arii periferice interioare (Algeria, Libia, Tunisia), periferii de contact (Irak, Kuwait, Bahrain, Qatar, E.A.U., Oman, Iordania, Siria, Liban, Teritoriile palestiniene, Malta), periferii marginale (Mauritania, Sahara Occidentală, Ciad, Sudan, Eritrea, Djibouti, Somalia, Yemen, Comore) - vezi fig. 92 de la Cap. 3.3.3. Lumea arabă - un „continent intermediar”. - atributele teritoriale date de valoarea indicelui de potențial a infrastructurilor critice de transport, definesc areale cu potențial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
în perimetrul subregiunii est-sahariene (alături de Sudan) și nu în subregiunea afro-mediteraneeană, s-a făcut în baza valorilor conflictualității (cu pondere semnificativă și identică a aceleiași categorii de stări conflictuale - conflictele interne cu cauze etno-confesionale - 33%), precum și în baza atributului de periferie marginală al ambelor state date de valorile indicelui de potențial geopolitic. De asemenea, configurarea Irakului sub forma unei subunități singulare mesopotamiene, diferită de subunitățile vecine, a fost realizată pe baza unor particularități a elementului conflictual diferită de a statelor vecine
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
atitudinile partidelor naționale față de Uniunea Europeană s-ar baza pe poziția pe care o ocupă pe scena partizană națională 61. Partidele aflate la guvernare sunt rar eurosceptice. Atitudini critice față de UE exprimă în general partidele aflate în opoziție, partidele aflate la periferia sistemului, cele care se creează sau profită de această oportunitate pentru a denunța efectele negative ale construcției europene. Este vorba despre partidele de extremă dreaptă (precum Frontul Național din Franța, Vlaams Belang din Belgia, DF din Danemarca sau FPO din
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
pondere de 41,5%, deși ele înseamnă doar 5% din volumul comerțului regiunii Asia - Pacific. Repartiția spațială a ponderii raporturilor comerciale conturează în spațiul arab a două areale cu valențe periferice în raport cu marile spații economico-geografice din proximitate: arealul arabo-mediteraneean, în calitate de periferie sudică a U.E. și arealul arab de la Golful Persic, cu rol de periferie de aprovizionare cu hidrocarburi a marelui bloc geoeconomic estasiatic și totodată cu rol de racord interblocuri în conexarea relațiilor dintre spațiul european și cel asiatic. În domeniul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
Asia - Pacific. Repartiția spațială a ponderii raporturilor comerciale conturează în spațiul arab a două areale cu valențe periferice în raport cu marile spații economico-geografice din proximitate: arealul arabo-mediteraneean, în calitate de periferie sudică a U.E. și arealul arab de la Golful Persic, cu rol de periferie de aprovizionare cu hidrocarburi a marelui bloc geoeconomic estasiatic și totodată cu rol de racord interblocuri în conexarea relațiilor dintre spațiul european și cel asiatic. În domeniul integrării în organismele internaționale (regionale și mondiale) marea majoritate a statelor arabofone au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
de contact cu lumea africană din sud, fie de statele bogate de la Golful Persic, pentru care însă miza economică petrolieră o depășește ca importanță pe cea a panarabismului. Pe ansamblu, spațiul arabofon în întregul său se prezintă ca o imensă periferie de triplu contact (între continentele european, african și asiatic), “străpunsă” de trasee de legătură între principalii centri de greutate din emisfera nordică (U.E., zona Asia-Pacific). Caracterul de periferie are însă un conținut contextual relativ elastic, fiind în mare parte o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
Pe ansamblu, spațiul arabofon în întregul său se prezintă ca o imensă periferie de triplu contact (între continentele european, african și asiatic), “străpunsă” de trasee de legătură între principalii centri de greutate din emisfera nordică (U.E., zona Asia-Pacific). Caracterul de periferie are însă un conținut contextual relativ elastic, fiind în mare parte o periferie intermediară apropiată, sub forma unor centuri spațiale de contact, între un nucleu dezvoltat și alte periferii “profunde” mai depărtate (între Europa și Africa subsahariană sau între bazinul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
de triplu contact (între continentele european, african și asiatic), “străpunsă” de trasee de legătură între principalii centri de greutate din emisfera nordică (U.E., zona Asia-Pacific). Caracterul de periferie are însă un conținut contextual relativ elastic, fiind în mare parte o periferie intermediară apropiată, sub forma unor centuri spațiale de contact, între un nucleu dezvoltat și alte periferii “profunde” mai depărtate (între Europa și Africa subsahariană sau între bazinul euromediteraneean și Asia central-sudică). Pe acest fond, spațiul arabofon este alcătuit din trei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
centri de greutate din emisfera nordică (U.E., zona Asia-Pacific). Caracterul de periferie are însă un conținut contextual relativ elastic, fiind în mare parte o periferie intermediară apropiată, sub forma unor centuri spațiale de contact, între un nucleu dezvoltat și alte periferii “profunde” mai depărtate (între Europa și Africa subsahariană sau între bazinul euromediteraneean și Asia central-sudică). Pe acest fond, spațiul arabofon este alcătuit din trei frontoane marginale - interfața euro africană (șase state), interfața euro-asiatică (două state), interfața afro-asiatică (nouă state), iar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
Totodată, nucleul est-arab se înscrie în aria pivotală mai largă turco-arabo-iraniană, ceea ce îi conferă statutul de fronton dublu periferic de racord și de tranzit între spațiile european și asiatic. Restul spațiului arabofon aparține domeniului periferic, structurat pe patru componente: o periferie interioară între cele două nuclee-pivot (Libia, Tunisia, Algeria), două arii periferice de contact cu pivoții limitrofi iranian și turc (arealele Irak-Kuwait-Bahrain-Qatar și Iordania-Siria-Liban) și o periferie marginală la contactul cu Africa subsahariană (Mauritania, Sahara Occidentală, Ciad, Sudan, Eritrea, Djibouti, Somalia, Yemen
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
european și asiatic. Restul spațiului arabofon aparține domeniului periferic, structurat pe patru componente: o periferie interioară între cele două nuclee-pivot (Libia, Tunisia, Algeria), două arii periferice de contact cu pivoții limitrofi iranian și turc (arealele Irak-Kuwait-Bahrain-Qatar și Iordania-Siria-Liban) și o periferie marginală la contactul cu Africa subsahariană (Mauritania, Sahara Occidentală, Ciad, Sudan, Eritrea, Djibouti, Somalia, Yemen). Juxtapunerea elementelor spațiale menționate atribuie spațiului arabofon valența unui “continent intermediar”. Statele arabe petroliere au sesizat în ultimii ani limitele hidrocarburilor ca armă de influență pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
comerțului cu armament și angajamentului militar străin în spațiul arabofon. Statele de pe bordura arabo-mediteraneeană a Africii de nord și-au construit strategia de dezvoltare economico regională pe amplificarea schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană, în concordanță cu statutul Africii de nord ca periferie sudică a domeniului euro-mediteraneean, realitate ilustrată de proporția de 40,8% a comerțului derulat cu U.E., coroborat cu ponderea redusă a Africii arabofone în economia schimburilor U.E. (3,5%). Statele arabo-asiatice și-au axat strategia economică pe dezvoltarea comerțului (exporturi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
atestată prin Hala centrală și strada Mare, punctul central al activităților meșteșugărești și negustorești), funcția administrativă (atestată prin prezența instituțiilor publice de prim rang - Prefectura, Primăria), funcția culturală (atestată prin prezența Teatrelor comunale sau a Teatrelor Naționale) - și o vastă periferie, dispusă în cercuri concentrice față de zona centrală, în care letargia patriarhală a funcției agricole a coexistat cu dinamismul, dar și insalubritatea specifice funcției industriale. Mai mult decât atât, modul în care diferitele naționalități au ocupat teritoriul urban ne indică aceeași
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
hărților etnice. Cu foarte puține excepții, zona centrală a orașelor din Moldova a purtat amprenta dominației grupurilor minoritare - în special evrei, alături de armeni și greci - cu o palidă prezență a elementului românesc, acesta din urmă rezervându-și restul teritoriului, adică periferia. În zonele centrale, funcția predilect comercială a acestora alături de stereotipia profilului etnic - majoritar evreiesc - au generat realități arhitectonice comune pentru majoritatea orașelor moldovenești: clădiri formate dintr un parter comercial și unul sau, foarte rar, dou) nivele de locuit. Fotografiile de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
spre sfârșitul secolului al XIX-lea și, în special, în prima jumătate a secolului următor. După materialele de construcție se diferențiază următoarele tipuri de clădiri: case din lemn, clădiri din lemn completat cu zidărie, clădiri din cărămidă nearsă (chirpici, la periferia orașului) - toate acestea au fost specifice secolului al XIX-lea și în primul deceniu al secolului XX; clădiri din zidărie (cărămidă și piatră), clădiri cu schelet de beton și zidărie din cărămidă, acoperite tot mai mult cu țiglă, deși nu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Mihail și Gavril” (1848-1859) - grav afectată de cutremurul din 10 noiembrie 1940, biserica avea să cunoască un destin tragic, fiind demolată de autoritățile comuniste locale în anul 1977. În afară de aceste edificii și de câteva case boierești, Bacăul era o vastă periferie înțesată cu sute de dughene amplasate haotic. Amintirile lui Costache Radu stau mărturie, în acest sens: „Pe atunci (la mijlocul secolului al XIX-lea, n.n.) nu se puteau numi clădiri decât casa lui Morțun, unde e acum primăria, casa Milicescu, în locul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1923), la realizarea acestui proiect au fost utilizate peste 400.000 pavele de granit, acestea acoperind în total o suprafață de 8.036 m.p.. Tot în intervalul 1921-1923 au mai fost efectuate și lucrări de aliniere a străzilor aflate la periferia orașului, de prunduire a acestora, dar și de reparare și modernizare a trotuarelor vechi - unele trotuare au fost amenajate cu bordură mozaicată (strada Gării). Campaniile interbelice de modernizare edilitar urbanistică, spre deosebire de cele din Epoca Modernă, sunt caracterizate atât prin intensitate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de constituție a Moldovei din anul 1822 (constituția cărvunariloră, realizat de Ionică Tăutu. Respectivul document vorbește de egalitatea bărbaților și femeilor în fața legii, „fără deosebire de obraji”. Găsind un mediu prielnic de dezvoltare atât în lumea satelor cât și la periferia orașelor, aceste „standarde” familiale medievale sau menținut, cu intensități diferite și fără a putea generaliza, cel puțin până la izbucnirea Primului Război Mondial. Chiar și în perioada interbelică, inclusiv la nivelul familiilor din clasa de mijloc, încă mai exista obiceiul ca bărbatul „să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu care știau să petreacă locuitorii Bacăului de altădată (la aceste baluri erau invitați și locuitori care aparțineau altor religii decât cea mozaică): „Grație unui pașaport clandestin eliberat de șubreda instituție a tradiției, (...) Purimul a fost sărbătorit la centru, la periferie și la balurile cu sclipiri argintii, unde tinerețea exaltă optimismul celor ce cred, încă, în viitor. (...) La centru, veselia s-a localizat în câteva familii. Lumini orbitoare, toalete și bijuterii scumpe, cancanuri, rhumi, pocker, bacara, invidie, bârfeală, șampanie, icre negre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să se afișeze în costumul de baie. IV. E. Băcăuanul de mahala După cum ne indică sursele literare și arhivistice, Bacăul, la fel ca majoritatea orașelor din vechiul Regat, a fost, de la începutul modernității și până la sfârșitul perioadei interbelice, o vastă „periferie” ce a gravitat în jurul unui centru restrâns, în care s-au concentrat atât conducerea administrativă cât și elita comercială locală. De bunăseamă, acest profil citadin a permis apariția și dezvoltarea năravurilor specifice mahalalei. Mai mult decât atât, în cel de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
paraziți populează saltelele, rogojinile și pereții”. Se cerea cu insitență luarea următoarelor măsuri: „să fie obligați patronii localurilor să-și scoată o autorizație pentru practicarea vânzărei de carne vie, să plătească taxele dictate de lege, să-și mute reședințele pe la periferiile orașului devenit municipiu, să-și proptească un felinar roșu la poartă și să se supună textelor din legea apărărei sănătății publice”. Sub presiunea acestor articole, echipe ale Poliției Bacău au întreprins în primăvara anului 1930 mai multe razii în „punctele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
atestată prin Hala centrală și strada Mare, punctul central al activităților meșteșugărești și negustorești), funcția administrativă (atestată prin prezența instituțiilor publice de prim rang - Prefectura, Primăria), funcția culturală (atestată prin prezența Teatrelor comunale sau a Teatrelor Naționale) - și o vastă periferie, dispusă în cercuri concentrice față de zona centrală, în care letargia patriarhală a funcției agricole a coexistat cu dinamismul, dar și insalubritatea specifice funcției industriale. Mai mult decât atât, modul în care diferitele naționalități au ocupat teritoriul urban ne indică aceeași
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
hărților etnice. Cu foarte puține excepții, zona centrală a orașelor din Moldova a purtat amprenta dominației grupurilor minoritare - în special evrei, alături de armeni și greci - cu o palidă prezență a elementului românesc, acesta din urmă rezervându-și restul teritoriului, adică periferia. În zonele centrale, funcția predilect comercială a acestora alături de stereotipia profilului etnic - majoritar evreiesc - au generat realități arhitectonice comune pentru majoritatea orașelor moldovenești: clădiri formate dintr un parter comercial și unul sau, foarte rar, dou) nivele de locuit. Fotografiile de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
forțați, pe cale legislativă, să ființeze în marginile societății românești. Chiar și în aceste condiții, beneficiind de priceperea mânuirii capitalului și acționând unitar, ca un veritabil organism comunitar, evreii au știut să câștige poziții dominante în microsocietatea locală, urmând drumul de la periferie spre centru. Spre deosebire de aceștia, în pofida faptului că au beneficiat de recunoașterea tuturor drepturilor, etnicii români lasă impresia unei neadaptări cronice la mediul urban și, în general, la fenomenul modernității. Studiind repartizările statistice, am observat o coincidență frapantă - harta așezării în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al acestui demers disperat. Medicul veterinar-primar al județului Tutova, Victor Beldeanu, scria primarului urbei, Paul Constantinescu, la data de 26 martie 1946 următoarele: „... hingherii angajați de Primărie pentru prinderea câinilor vagabonzi din oraș, nu pot să-și execute meseria la periferie din cauza cetățenilor agresivi”. Din cauza acestor înaintași de-ai celebrei actrițe franceze Brigitte Bardot, orașul risca a se umple de câini ce datorită foamei generale puteau deveni extrem de agresivi. Pentru a se evita aceste mari neplăceri, medicul Beldeanu propunea următoarele: „Rog
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]