10,156 matches
-
poate fi asemănat cu o căsuță de poveste sau cu un altar unic și original pot fi admirate căușe, blidare, farfurii de formă rotundă sau de inimioară, pristolnice (pecetare), harta României și foarte multe cruci, de mărimi și forme diferite, pictate cu chipuri de sfinți, motive geometrice și flori de câmp. Expoziția a adunat loalaltă harul sculptorului și al pictorului, într-un adevărat sincretism al artelor, puterea gândului și a sufletului, elemente sacre și profane învestite cu virtuți simbolizatoare și tămăduitoare
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
câmpuri de flori și cruci formate din buchete de flori pline de semnificații și întrebuințări: maci, mușețel, levănțică, mentă, busuioc, cât și vița-de-vie, simbolul Creatorului ce își trimite veșnic harul și mângîierea către noi prin intermediul împărtășaniei. O cruce de flori pictată peste o cruce sculptată în lemn!!! Poate fi ceva mai grăitor pentru originalitatea unui creator, pentru credința lui în Dumnezeu, pentru sacrificiul Mântuitorului, pentru relația omului cu El întru dragoste, credință și putere de sacrificiu, dorință de vindecare a trupului
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
și a sufletului? Aceleași imagini și culori vii, pure și strălucitoare: alb, roșu, galben, albastru, mov sunt prezente și pe căușe și blidare, simboluri ale hranei duhovnicești. Expoziția conține și două hărți ale României sculptate în lemn: pe una este pictat un câmp cu flori vii, pure și luminoase, pe cealaltă imaginea Sfintei Treimi alcătuită din tronul hetimasiei pe care se află un porumbel alb, în spatele mesei o cruce și pe laterale aripi de îngeri. În viziunea creatorului România este cu
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
și Vlad Țepeș etc. Dorința familiei Postăvar este de a produce obiecte tradiționale românești: ii, linguri de lemn, cu coada în ceramică, blidare, hărți specifice fiecărei zone. Familia Carmen și Petre Brâncoveanu din București produc și comercializează obiecte din ceramică pictată cu motive tradiționale românești. Ideea de a crea acest tip de ceramică le-a fost inspirată de o țesătură foarte veche moștenită de la bunica, al cărei model au vrut să-l salveze prin pictarea lui pe o farfurie. Prietenii veniți
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
Prietenii veniți în casă au fost încântați de creația familiei Brâncoveanu, ceea ce i-a făcut să transforme momentul de inspirație într-un meșteșug. Dumnealor colecționează țesături cu motive populare de pe tot cuprinsul țării, indiferent că aparțin românilor sau etniilor și pictează modelele pe farfurii din ceramică, sperând ca într-o zi aceste modele să se întoarcă de pe farfurii pe țesături, într-un circuit al artelor și al meșteșugurilor. Domnul Brâncoveanu însuși pare un personaj provenit din fondul autohton românesc, prin port
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
nr. 1016 din 12 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Furtună e-n gânduri, furtună în minte Iar puntea răbdării se clatină sumbră Când codrul din suflet - molatică umbră - Se-ndoaie cucernic și plânge cuminte. Cu frunze de-aramă acoperă ochii Pictând nostalgia pe umărul serii, Regrete sculptează în lacrima verii Și poartă, azi, trena tomnaticei rochii. În lanțuri mă prinde, pribeagă, o ploaie, Pe trupu-mi își lasă amprente zălude, Cuvintele-n minte se zbenguie, ude Apoi se aștern pe hârtie - șuvoaie
MĂ ÎNTUNEC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352429_a_353758]
-
Alegerea lui Dracula a fost aproape inconștiență, dar am cultivat și dezvoltat ideea ulterior pentru că este ceea ce știu cel mai bine oamenii din afara despre noi, românii - din nefericire... sau poate nu. În românul “Fața lui Dracula” am incercat subtil să pictez în cuvinte o frescă pastelata a României de după căderea comunismului, o imagine a României care să se situeze cât mai departe, să se detașeze de cea distorsionată prezentată de reportajele de la CNN sau alte posturi TV prin documentare despre copii
DORINA NEAGU STANCIU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352393_a_353722]
-
să spun, într-o casă a căror camere sunt hexagonale. Poate am fost o mică regină a stupului în care am crescut alături de părinții mei, oameni harnici de la munte și a nașilor de cununie, învățători pe valea muntelui. - Tu ai pictat astea? oîntreb după ce amândouă am fost martore la transformarea mugurelui în floare. Un râs cristalin îmi inundă auzul. - Sunt capricorn, sunt cu picioarele pe pământ și cu capul în nori! Visez, poate prea mult câteodată, dar, mă întorc la realitate
REGINA ŞI PÂNZELE EI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352485_a_353814]
-
la transformarea mugurelui în floare. Un râs cristalin îmi inundă auzul. - Sunt capricorn, sunt cu picioarele pe pământ și cu capul în nori! Visez, poate prea mult câteodată, dar, mă întorc la realitate din motive lesne de înțeles. Visez și pictez de dragul de a transmite gânduri pe care nu le pot transmite prin cuvinte. - Ai pânze frumoase, îi spun. Nu sunt specialist. Mă aplec asupra lor pentru că îmi transmit ceva. De când le privesc realizez cât am pierdut în graba mea printre
REGINA ŞI PÂNZELE EI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352485_a_353814]
-
care a pus toată dragostea ei nemărginită și se îndepărtează,probabil,spre șevaletul ei,unde să așeze pe pânză splendoarea unei zile de primăvară. În spatele ei rămâne șoapta: - Sunt emotivă... Nu știu ce să mai spun despre mine. Mai bine tac și pictez... Îți doresc o seară plăcută, bucurie și armonie. Ana Ranete -pictor- Născută la 1 ianuarie 1959 în Izvorul Alb-Bicaz. A urmat cursurile școlii generale în Bicaz, liceul cu specific chimie în Piatra Neamț și Universitatea Politehnică București. Obține licența în coloranți
REGINA ŞI PÂNZELE EI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352485_a_353814]
-
liceul cu specific chimie în Piatra Neamț și Universitatea Politehnică București. Obține licența în coloranți ceramici. Este căsătorită, are doi copiiși locuiește în București din 1978. Lucrează timp de 10 ani, grafică și pictură în atelierele de ceramică din București ( CESAROM Pictează ceramică și sticlă prin tehnici diverse de acoperire, icoane tradiționale și sticlă decorativă, ulei pe pânză. Are lucrări de pictură în țară și străinătate. Este membră a Asociației Artiștilor Plastici București și a Asociatiei Artiștilor Plastici Feroviari din România; a
REGINA ŞI PÂNZELE EI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352485_a_353814]
-
pustiu, dar mai frumoasă ca la 40 de ani nu mă simțisem niciodată, și ... ghici ce? Pustiul nu mai durea. Acum sunt din nou în zilele de după anul nou, dar nu mai stau să-mi plâng de milă. Ieri am pictat, azi am scris, mâine voi râde de ce-am scris azi și-n fiecare zi voi ști ca pustiul există doar atunci când noi înșine nu mai avem nevoie de noi. Cu cât ne iubim mai tare, noi pe noi, cu
CÂND PUSTIUL DOARE DIFERIT de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352547_a_353876]
-
haină de nuntă, pentru că începuse vecernia.” „Acest mister” În „Ilinca”, pentru autoare, “cerul continuă să fie... mai departe ca o salvare.” Pe baza acestei realități, Victorița Duțu construiește imaginea, dar și o acțiune ficțională, ce îi dezvăluie viziunea. „Eu chiar pictez în minte și mă văd plutind undeva foarte departe în timp, în eternitatea memoriei și a conștiintei mele, și de aceea nu mă îndoiesc că aceste imagini o să le găsesc puse la locul lor și peste câteva sute de ani
„ILINCA”, PROZĂ SCURTĂ DE VICTORIŢIA DUŢU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352538_a_353867]
-
plecat tataia de pe Athos, dar a plecat cu câteva daruri care au constituit toată viața cele mai de preț comori ale lui. Primul dar a fost icoana dată de Maica Domnului, despre care i-a spus că nu a fost pictată de mâna omenească. O icoană mică, din lemn, cu chipul Mântuitorului ținând în brațe o carte groasă - Iisus Pantokrator. A purtat-o la piept până a murit și mi-a spus că ea l-a protejat de rele întotdeauna. Al
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
naosul bisericii mari (ca și astăzi), într-o strană specială (tron) așezată puțin către absida (latura) nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
icoane din acest minunat lăcaș să dobândească sănătate, ușurare, mângâiere, încredere în viață și nădejde în Dumnezeu!... Dorim să continuăm acest material cu prezentarea Icoanei Maicii Domnului - Făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula, Județul Cluj. Această vestită icoană a fost pictată pe lemn în anul 1681, de către preotul Luca din Iclod și donată, mai târziu, Mănăstirii Nicula, unde se păstrează până astăzi. Prin Harul Duhului Sfânt și cu rugăciunile Maicii Domnului, această icoană a plâns de mai multe ori cu lacrimi
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
spune Teodor Studitul. De la interzicerea picturii, reprezintării lui Iisus Hristos s-a ajuns la respingerea tuturor celorlalte icoane. Împotriva lui Leon al III - lea, care a dat un Edict în sensul acesta, Sfântul Ioan Damaschin arată sensul acestei interziceri: „Dacă pictezi imagini ale lui Hristos fără să le pictezi și pe cele ale sfinților, este limpede că ceea ce interzici nu este reprezentarea, ci venerarea sfinților”. El percepe legătura intimă ce există între venerarea icoanelor și cea a sfinților. Refuzând venerarea sfinților
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
Iisus Hristos s-a ajuns la respingerea tuturor celorlalte icoane. Împotriva lui Leon al III - lea, care a dat un Edict în sensul acesta, Sfântul Ioan Damaschin arată sensul acestei interziceri: „Dacă pictezi imagini ale lui Hristos fără să le pictezi și pe cele ale sfinților, este limpede că ceea ce interzici nu este reprezentarea, ci venerarea sfinților”. El percepe legătura intimă ce există între venerarea icoanelor și cea a sfinților. Refuzând venerarea sfinților se sfârșește logic prin a se respinge venerarea
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
lacuri de argint, fântâni cu ugere de izvoare din care țâșnesc vise, soare-apune pe un destin care cade-n ruină, se stinge polenul luminilor și-nvăluie șerpește luna ca pe o primadonă prinsă-n desmăț cu un prinț, covoare de cer pictate cu fluturi și îngeri ce vor s-ajungă-n rai, cuvintele cad ca frunzele toamna într-un tărâm de brumă. noi zburăm încet pe lângă lucruri să nu trezim ecoul care moare ca o rugăciune, printre umbrele sunetelor ce se pierd în zare
VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350548_a_351877]
-
artă. Pictura este expresia produsului realizat de om cu capacitatea de a reproduce un obiect, fenomen, imagine, trecute prin catalizatorul talentului său. De la primele desene din perioada preisorică, unde arta parietală poate fi găsită pe roci, iar picturile rupestre erau pictate pe roci și în peșteri, cum ar fi cea de la Chauvet, ajungându-se la renumitele picturi din perioada renașterii, cum ar fi Rubens, Rembrandt, Velazquez, Nicolas Poussin, mai târziu Goya, Picasso, și până în zilele noastre, pictura, ca artă, nu a
COMEDIA ARTEI SAU ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350556_a_351885]
-
bulgara, engleza și sârba. Vreme de câțiva ani a trăit ca un pustnic, muncind la bucătărie sau în atelierele unor chilii pentru a primi cele două mese zilnice. Iar atunci când sărăcia era prea mare și hrana era greu de obținut, picta câteva icoane și cobora în portul Daphne pentru a le vinde pelerinilor sau a le da la schimb pentru câteva pâini și portocale. Tot într-o zi de 15 ianuarie, pe când se afla în port, a văzut un bărbat cu
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
de duminică. Dimineață s-a trezit cu capul greu, mahmur și cu un puternic sentiment de vinovăție. A plecat din Botoșani spre Iași pentru a ajunge la mitropolie. Căra cu el câteva sticle de vin athonit de împărtășanie și icoane pictate de prietenii lui care reproduceau marile icoane făcătoare de minuni ale Muntelui. La statuia lui Eminescu s-a oprit să-și tragă sufletul. Gerul de-afară îl trezise definitiv și-i alungase mahmureala, dar parcă nu-și găsea cuvintele pentru
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
artă. Pictura este expresia produsului realizat de om cu capacitatea de a reproduce un obiect, fenomen, imagine, trecute prin catalizatorul talentului său. De la primele desene din perioada preisorică, unde arta parietală poate fi găsită pe roci, iar picturile rupestre erau pictate pe roci și în peșteri, cum ar fi cea de la Chauvet, ajungându-se la renumitele picturi din perioada renașterii, cum ar fi Rubens, Rembrandt, Velazquez, Nicolas Poussin, mai târziu Goya, Picasso, și până în zilele noastre, pictura, ca artă, nu a
COMEDIA ARTEI SAU ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350577_a_351906]
-
filigrane de aur. În ochii inorogului se lăsă o umbră și două lacrimi udară genele lungi. - Iar n-ai minte! Tu crezi că, dacă țărănoii ăia inculți, e vorba de străluciții tăi înaintași, și-au pus slugile lor să mă picteze îngenuncheat în fața leșinatelor voastre de domnițe, abia aștept să mă înhame’ unu ca tine. Scuză-mă, dar ești un cretin! Și dacă nu te spulber cu răsuflarea mea acum, este pentru că, orb cum ești, nici nu-ți dai seama că
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
nu arde pân' la os./ Dă-ne raze aurii/ Pavăză pentru copii./ Dă-ne holde pe ogor,/ Dă-ne pâine în cuptor! Elisabeta Iosif descrie pictural imagini adolescentine și oglinzi de grații feminine: „Caligrafiez iubirea cu litere de miere” ... „Toamna pictează dealul, aprinzând focul anotimpului” ... Ne regăsim în cuvânt, ca într-o scoică - / Mereu căutând perla primei iubiri tăcute,/ Enigmă a Adolescenței. Emil Bucureșteanu este un roznovean, slobozean din județul Neamț, azi profesor de filozofie, pensionar, mângâindu-și cu privirea 13
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]