3,039 matches
-
lui V. Lungu, unite prin plasticitatea lor picturală, vădesc aceeași caldă bucurie în fața materiei. Fluiditatea acuarelei sau temperei, ingenios asociată cu consistența guașei, contribuie în mare măsură la sugerarea unor frumuseți variate aparținând "Bărăganului" sau "Obcinelor". Filipciuc Ion evocator al plaiurilor natale (6.III.1942), Costișa, com. Frătăuții Noi, jud. Suceava, scriitor. Părinții: Serafim și Domnica (n. Cucoș). Urmează Școala Medie la Rădăuți (1956 1959) și Suceava (Liceul "Ștefan cel Mare", absolva in 1961; Institutul Pedagogic de 3 ani (abs.1966
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Lavric, secția de traduceri și editări; medicul Dan Lavric alină și vindecă bolnavii; ingineri ca oamenii cu multă știință i-au cercetat solul și subsolul, vestigiile arheologice; profesorii istoria, geografia și etnologia, au arătat de când sunt stăpânite de poporul nostru plaiurile peste care au trecut mileniile în fuga lor necontenită și încă multe, multe altele, exprimând în diferite feluri și cu pregnanță, imaginea fermecătoare a tabloului spațial al scumpelor noastre meleaguri. Motivație și mulțumiri Pitorescul strălucitor al cadrului natural al satului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nechibzuite și condamnabile. Comportamentul meu, firea mea, calitățile dacă voi fi avut vreodată așa ceva -, dar mai ales defectele, într-un cuvânt tot ceea ce reprezintă nota specifică a unei persoane, se cuprind magistral în zicala de largă circulație folclorică din zona plaiurilor mioritice: "Brânză bună în burduf de câine". Când lupți și speri și nu-i firesc? greșești Când îți învingi în luptă îndoiala, În fața conștiinței omenești E mai cinstit-atuncea chiar greșeala." (N. Labiș) Dixit et animam levavi. (Am spus și mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
timpului său, dornic de a sparge ceva din carapacea vechii constituții. Calc constituția? Dar când cetățenii cer statului să-i salveze, nu o calcă? Pionerii, bătrânii noștri Înaintași au luptat cu greutăți imense. Ei au Înălbit cu oasele lor imensele plaiuri ale farwest-ului, luptând. Azi avem nevoie de noi frontiere, pe care trebuie să le cucerim. Acestea sunt frontierele spirituale. Sunt credințele noi ale unei nații mari, care are dreptul la o viață nouă. Milioane de cetățeni au traversat oceanul și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fi viitorul științei agricole. Azi la Washington, am cel mai impresionant răspuns. În capitala acestei țări atât de evoluată, Ministerul Agriculturii se Înalță semeț pe Constitution Avenue, ca o recunoaștere ce se acordă muncii tacite a fermierilor răspândiți pe toate plaiurile țării. Alături de monumentele celor doi mari președinți, Washington și Lincoln, Ministerul Plugăriei devine un simbol al recunoștinței pe care poporul o poartă celor ce au realizat cea mai mare epopee: cucerirea și punerea În valoare a Întregului teritoriu al țării
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
student la Facultatea de Agronomie din Iași și fusese condamnat la 6 ani de detenție. Ioan Muntean spune că îl cunoscuse în 1944 pe Popa 'Țanu', când acesta era refugiat la Oravița, și se împrieteniseră. Popa îi vorbea frumos despre plaiurile sale natale, iar Muntean afirmă că avea 'puternice simțământe naționale și religioase', astfel că a fost neplăcut surprins de evoluția sa ulterioară. Cobîlaș amintește că tatăl lui Popa era notar sau secretar comunal într-o comună din județul Soroca. A
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
admira frumusețea naturii! - îndrăzneam să gândim cu voce tare. Natura nu ni s-a dezvăluit așa cum ne-am fi dorit noi, dar tot ea a fost cea care a șters umbrele din sufletele noastre și a mai spălat din relele plaiului românesc. În mijlocul acestei băi generale, în oaza de curățenie stabilită de sufletele sahaj, s-a desfășurat havanul. Apă, foc, apă. Iar a doua zi, ziua Sahasrara, soarele victorios, vesel și prietenos ne-a arătat că Mama Natură este Mama noastră
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
astfel Patria apune, V. Braniște părăsește amărât țara, iar Iancu Flondor șefia Partidului Național și, împreună cu G. Popovici, chiar partidul. Suficient ca ziarul Deșteptarea (an VIII, nr.11 din 13 mai 1900) să consemneze: „Liniște adâncă domnește din nou peste plaiurile Bucovinei. E ca o liniște de cimitir această liniște grozavă. Trupul nației române îl văd dușmanii noștri zbuciumându-se pe patul morții. Și tac toți privitorii, tac ca la un priveghiu, să nu tulbure liniștea românului, ca nu cumva să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scopul constituirii Biroului mai restrâns al ziarului nostru. Se pot prezenta și împuterniciți printr-o scrisoare specială, spre a evita orice neînțelegere la alegeri. Membrii care fac parte din Comitetul redacțional mai larg sunt cunoscuți din numărul 5 al Păstorului.” * Plai Românesc, gazeta Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți (Format 26x50 cm) Apare lunar, la Cernăuți, în 1990, redactor responsabil Vasile Tărățeanu. Publică proză și versuri, programe de cultură națională, material didactic dedicat elevilor: Mircea Lutic în nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina pentru clasele a IX-a și a XI-a, iar în nr.1718/1994 „Comunicatul Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române cu privire la limba română, sub titlul „Istoria nu poate fi ignorată, recapitulare din revista Academica.” Sunt prezenți în Plai Românesc: Mihai Cimpoi, Gr. Bostan, Ion Popescu, Alexandrina Cernov, Ilie Popescu, Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, George Munteanu. Încercarea de intentare a unui proces de presă revistei Plai Românesc în 1994 se soldează cu schimbarea lui Vasile Tărățeanu din funcția de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
titlul „Istoria nu poate fi ignorată, recapitulare din revista Academica.” Sunt prezenți în Plai Românesc: Mihai Cimpoi, Gr. Bostan, Ion Popescu, Alexandrina Cernov, Ilie Popescu, Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, George Munteanu. Încercarea de intentare a unui proces de presă revistei Plai Românesc în 1994 se soldează cu schimbarea lui Vasile Tărățeanu din funcția de redactor șef cu Arcadie Opaiț. * Plai Românesc, publicație independentă a comunității românești din regiunea Cernăuți, ajunsese în luna octombrie 2002, la al 156-lea număr (Format 30x42
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ion Popescu, Alexandrina Cernov, Ilie Popescu, Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, George Munteanu. Încercarea de intentare a unui proces de presă revistei Plai Românesc în 1994 se soldează cu schimbarea lui Vasile Tărățeanu din funcția de redactor șef cu Arcadie Opaiț. * Plai Românesc, publicație independentă a comunității românești din regiunea Cernăuți, ajunsese în luna octombrie 2002, la al 156-lea număr (Format 30x42 cm). Redactor șef: Ștefan Broască. Fondatori: Societatea pentru cultură română „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți și colectivul de redacție
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
situația învățământului în limba română din Ucraina” semnat de dr. doc. Aurel Constantinovici, președintele Asociației științific0pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina; Ștefan Broască, vicepreședinte al Societății pentru cultură română „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, redactor șef al publicației independente a comunității române „Plai românesc” din regiunea Cernăuți, Dumitru Mintencu, președintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți, Ion Voronca, președintele Societății ecologice și gospodărești „Stejarul” din Cernăuți. Un documentar „Școala românească din Ucraina - sub presiunea permanentă a deznaționalizării” de Ștefan Broască, „Limba română
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apar „acolo de unde mai înainte ne venea sprijinul principal de la forurile abilitate ale statului român.” Susținerea societății civile românești, mai ales a celor din orașele Țării - Suceava, Timișoara, Deva, Alba-Iulia etc. „devine mai încurajatoare și mai afecțioasă.” „Numărul precedent al Plaiului Românesc a văzut lumina tiparului la Tipografia Arhiepiscopiei Alba-Iulia, prin strădania Înalt Prea Sfântului Arhiepiscop Andrei și a ajuns la cititorii noștri datorită ostenelii domnului Ioan Străjan, președintele Fundației „AlbaIulia”, în fața cărora ne închinăm cu recunoștință” - spune Plaiul Românesc de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
precedent al Plaiului Românesc a văzut lumina tiparului la Tipografia Arhiepiscopiei Alba-Iulia, prin strădania Înalt Prea Sfântului Arhiepiscop Andrei și a ajuns la cititorii noștri datorită ostenelii domnului Ioan Străjan, președintele Fundației „AlbaIulia”, în fața cărora ne închinăm cu recunoștință” - spune Plaiul Românesc de la Cernăuți. * Poporul, organ al Partidului Naționalist Democrat de sub conducerea dlui profesor Nicolae Iorga, apare la Cernăuți în 1919, redacția în strada Ștefan cel Mare nr.48, iar administrația în strada Petrovici nr.3, Tipografia Universitară R. Eckhardt, strada
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Epaminonda Bucevschi”, gloria „picturii arborosene”, Leca Morariu, autorul studiului, îi aseamănă destinul cu acela care l-au avut Ion Creangă și Mihai Eminescu în regat. „Pornit de la țară (capodoperele „Îngândurare”, „Dar eu, bietul de mine”, „Poftiți! floricele” - creații izvorâte pe plaiuri bucovinene), fiul preotului Dimitrie Bucevschi, el însuși om între oameni, s-a născut la Iacobeni, dar de la vârsta de 5 anișori crește în Ilișeștii lui Simion Florea Marian, vecini cu Stupca lui Ciprian Porumbescu.” Referindu-se la Expoziția Societății pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vremei .E o publicație țărănească scrisă pentru țărani și nu pentru redactorii ei, așa cum există destule în arena culturalizatorilor noștri de profesie. (D.V. Cărți și reviste din Revista Bucovinei, septembrie 1943) * Crai nou Crai nou, literatură, critică, informație. Apare la Plaiul Cosminului, Cernăuți, în perioada iunie-iulie 1933, lunar. Redacția: Teofil Lianu și Leon Șandru. Tipografia Mercur, Cernăuți. Crai nou își propunea să aducă „cultul frumosului în poezie și proză” Avea formatul: 23x32 cm. Semnau versurile: Traian Chelaru, Mircea Streinul, Teofil Liciu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din școalele noastre.” „Noi respectăm drepturile naționale ale altor neamuri, dar cerem să fie respectate și drepturile noastre” - spune rezoluția votată în adunarea generală din 10 decembrie 1911 a mazililor și răzeșilor, În gazetă au apărut articole „Trezirea românismului pe plaiuri înstrăinate”, „Apel către răzeșii de peste Prut”, „Cât timp a fost întrebuințată în Bucovina limba românească în viața publică?”, „Armele vieții: munca, cinstea și economia - sfaturile unui bătrân către consătenii săi”, „Partidele”, „Trecutul «Junimii»”, „Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la conștiința națională
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
e inutil, la adevăratele valori umane care să mențină și să consolideze tot ce, într-un cuvânt, numim ideal. Dar, mai întâi, se profilează necesitatea de a recupera adevărul istoric, de a revalorifica istoria culturii românești pe acest picior de plai mioritic.” Făcând istorie, prefațatoarea revistei stabilește coordonatele istorice ale celei ce fusese, mult timp, numită Țara de Sus: „Istoria Bucovinei, ca un colț de țară, cu destinul ei specific, începe cu 330 de ani în urmă - la 1774, când trupele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iar recuperarea valorilor culturale este o datorie a generației noastre pentru a le lăsa moștenire urmașilor - urmașilor noștri. Cel de al V-lea număr al său, anul II 1995, are în sumar, sub titlul „Bucovina - procese istorice și sociale”, articolele: „Plaiule, plai răstignit” de Vasile Tărâțeanu - Cernăuți; „Academia duhovnicească de la Mănăstirea Putna din secolul al XVIIIlea” de Mircea Pahomi. În documentarul scris de Vasile Tărâțeanu, este vorba despre nașterea la 7 noiembrie 1990 a ziarului Plaiul Românesc - devenit revistă -, conținutul primelor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
recuperarea valorilor culturale este o datorie a generației noastre pentru a le lăsa moștenire urmașilor - urmașilor noștri. Cel de al V-lea număr al său, anul II 1995, are în sumar, sub titlul „Bucovina - procese istorice și sociale”, articolele: „Plaiule, plai răstignit” de Vasile Tărâțeanu - Cernăuți; „Academia duhovnicească de la Mănăstirea Putna din secolul al XVIIIlea” de Mircea Pahomi. În documentarul scris de Vasile Tărâțeanu, este vorba despre nașterea la 7 noiembrie 1990 a ziarului Plaiul Românesc - devenit revistă -, conținutul primelor sale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
procese istorice și sociale”, articolele: „Plaiule, plai răstignit” de Vasile Tărâțeanu - Cernăuți; „Academia duhovnicească de la Mănăstirea Putna din secolul al XVIIIlea” de Mircea Pahomi. În documentarul scris de Vasile Tărâțeanu, este vorba despre nașterea la 7 noiembrie 1990 a ziarului Plaiul Românesc - devenit revistă -, conținutul primelor sale numere, pașii făcuți în promovarea adevărului istoric și de trezire a conștiinței naționale, nesfârșitele greutăți întâmpinate, inclusiv încercarea de a-i pune capăt existenței în justiție... Luându-și rămas bun și zicându-i „Să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
conținutul primelor sale numere, pașii făcuți în promovarea adevărului istoric și de trezire a conștiinței naționale, nesfârșitele greutăți întâmpinate, inclusiv încercarea de a-i pune capăt existenței în justiție... Luându-și rămas bun și zicându-i „Să-ți dea Domnul Plaiule, Românesc, și la propriu și la figurat, viață lungă și fără firul sau gardul de sârmă ghimpată ce te sfâșie” am înțeles că Vasile Tărâțeanu, fostul lui redactor șef, rămâne un optimist... Optimism pe care lam întâlnit în tot ceea ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ale constructiviștilor și suprarealiștilor n-a acționat și n-a respectat orientarea prestabilită cu aceeași strictețe” (D. Mincu, „Iconarii”, în „Gândirea” și gândirismul”, București 1975, p.635). * ... Puzderia de reviste cu nume pitorești și juvenil romantice”, „Îndrumarea”, „Orion”, „Pana literară”, „Plai”, „Izvodiri”, „Crai nou”, „Alfa”, „Fișier”,”Argonaut”, „Flanc”, „În preajma gândului”, „Iconar”, „Freamătul literar”, „Țara Sepnițului”, scoase cu grele sacrificii și având, cele mai multe, o existență efemeră, întărește convingerea că viața literară a provinciei noastre traversează acum cea mai intensă și mai animată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
singur număr al periodicului proiectat, cel din septembrie - octombrie 1934, la care au colaborat Traian Chelariu, E. Ar. Zaharia, Liviu Rusu, Teofil Lianu. * Izvodiri, revistă literară, anul I nr.1 apare în septembrie octombrie 1934, la Cernăuți. Redacția și administrația Plaiul Cosminului. Din interior: Trăian Chelaru, Păcat (versuri); T. Lianu, Curcubeu peste țară (versuri), Nicolae Albu, Mâna lui Vulpe; E. Ar. Zaharia, Sătească (versuri); Adrian Berariu, Cântec sfânt (muzică); Mihai Verbovschi, De la dial de Rădăuți” (muz-volk); E. Sfeclă, versuri folclor; T.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]