12,732 matches
-
UNAT) măsurile coercitive folosite de ca reacție Împotriva politicii agricole coloniale rolul În eșecul Asociației de Dezvoltare Ruwuma Impozite sistemul absolutist avantajul supranumelor și hărțile cadastrale forma colectivă de și managementul forestier taxa pe uși și ferestre din Franța și plantațiile și țăranii proprietari ruși și standardizarea unităților de măsură Taxidermie urbanismul ca Taylor, Frederick Taylorism În agricultura industrială În comparație cu cunoașterea practică Tehne Tennesse Valley Authority, proiectul regional Thailanda tatuajele de identificare a persoanelor Thünen, Johann Heinrich von Tilly, Charles Tolstoi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Îi conține acesta dizolvă solul În condițiile noastre de climă umedă și sărăcesc fauna și flora. Astfel, se Încetinește și mai mult descompunerea și se accelerează dezvoltarea humusului brut”. Plochmann precizează că, În linii mari, procesul este asemănător și În plantațiile de pin. Acest fenomen mi-a fost confirmat și de David Smith de la Yale’s School of Forestry and Environmental Studies, autor al volumului The Practice of Silviculture, o lucrare de referință În domeniul tehnicilor forestiere moderne. Pentru o descriere
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pădurile amenajate, care au maturizare rapidă, dispar 29% dintre specii. Pe măsură ce se renunță la diverse elemente ale pădurii, În numele uniformității simpliste denumite „managementul intensiv al lemnului pentru cherestea”, ne apropiem de apogeul viziunii Înguste ce caracterizează silvicultura modernă și anume plantația sau ’ferma de pomi de Crăciun’” (Maser, The Redesigned Forest). Etapa esențială a acestui proces pare să o reprezinte micorizele (structuri formate sub pământ din ciuperci simbiote și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de a recruta malaezieni, care erau cultivatori independenți, În vederea folosirii lor pe moșii s-au dovedit insurmontabile, astfel că părea mai convenabil să se „importe” lucrători indieni și chinezi pentru creșterea numărului de muncitori. Chiar și numai acest aspect favoriza plantațiile, dacă colonizatorii nu doreau să Își asume riscul pericolelor politice pe care le-ar fi prezentat formarea unei clase de țărani liberi importați care să concureze pentru pământ cu malaezienii. În alte părți, s-au găsit noi soluții care să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Agricol cerea ca satul, În loc să plătească dări, să planteze pe pământurile sale o cultură destinată exportului, la un anumit interval de timp. Acolo unde era vital ca țărănimea independentă economic să fie silită să lucreze pentru un salariu sau pe plantații, era adesea util să se impună o capitație anuală universală, plătibilă În bani. Pe această situație se bazează observația nu tocmai morală, dar corectă din punct de vedere sociologic, pe care o făcea Samuel Huntington În timpul războiului din Vietnam: bombardarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
plan era susținut de un sistem de permise care indicau dacă deținătorii lor au achitat sau nu de cotele de bumbac datorate pentru anul respectiv. Cei găsiți În neregulă puteau fi arestați, bătuți sau trimiși la muncă forțată pe mult-temutele plantații de sisal. Pentru o analiză extrem de detaliată și de cuprinzătoare, vezi Allen Isaacman, Cotton Is the Mother of Poverty: Peasants, Work, and Rural Struggle in Colonial Mozambique, 1938-1961, N.H., Heinemann, Portsmouth, 1996. Autoritățile aspirau să controleze nu doar producția, ci
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
posibilă. S-au dezvoltat considerabil și corporațiile paraguvernamentale, care funcționau cu angajați plătiți. Foarte multe dintre aceste Întreprinderi activau În agricultură (ocupându-se de cultura cerealelor, de producția de zahăr și de furaje pentru vite). Aceste operațiuni, mai ales pe plantații paraguvernamentale de trestie de zahăr, erau unele de mare amploare, care necesitau investiții de capital importante (de pildă, În cazul plantațiilor naționalizate de sisal și de ceai). Citat În Coulson, Tanzania, p. 255. Ibid., p. 161. Ibid., p. 92. Ibid.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ocupându-se de cultura cerealelor, de producția de zahăr și de furaje pentru vite). Aceste operațiuni, mai ales pe plantații paraguvernamentale de trestie de zahăr, erau unele de mare amploare, care necesitau investiții de capital importante (de pildă, În cazul plantațiilor naționalizate de sisal și de ceai). Citat În Coulson, Tanzania, p. 255. Ibid., p. 161. Ibid., p. 92. Ibid., p. 158. Nyerere, „Broadcast on Becoming Prime Minister”, mai 1961, În Nyerere, Freedom and Unity, p. 115. Coulson, „Agricultural Policies in
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
conflictuale, care adesea au Împiedicat dezvoltarea piețelor libere și a statelor-națiune În Lumea Veche. Experimentul politic și economic american a apărut pe un teren virgin. În colonii erau puține rămășite ale orânduirii feudale, cu toate că cineva ar putea spune că sistemul plantațiilor și munca sclavilor avea multe asemănari cu ordinea feudală. Totuși, noi nu a trebuit să ne luptăm cu o nobilime și o aristocrație bine consolidate. În plus, breslele meșteșugărești nu au devenit niciodată o forță În America. Forța de muncă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Lovinescu, căruia îi va dedica un poem. Adevăratul debut în presă, care îi aduce și notorietatea, are loc la „Preocupări literare” (1942). Scrie și la „Kalende” (1943-1944), poetul fiind îndrumat de Vladimir Streinu, „prietenul” căruia îi închină prima sa carte, Plantații, tipărită în 1945 la Editura Fundațiilor Regale, unde anterior fusese încununată cu Premiul pentru scriitorii tineri. Mai colaborează cu versuri la „Viața”, „Fapta”, „Democrația”, „Universul literar”, „Revista Cercului Literar”, „Caiet de poezie” (suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”), „Cuget clar” ș.a. Refuzând
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
lipsuri și suferință. Participând, împreună cu Teohar Mihadaș, la transmiterea unor medicamente luptătorilor din munți, este arestat și întemnițat din martie 1949 până în octombrie 1951. După câteva luni de la eliberare se stinge de embolie pulmonară. Singurul volum antum al lui T., Plantații (intitulat inițial Plantația de cuie, după numele celui mai semnificativ poem), a provocat la apariție reacții contradictorii, chiar polarizate, poetul rămânând până astăzi sub semnul unei anume incertitudini a receptării. Vladimir Streinu releva „caracterul cosmic al inspirației”, semn distinctiv, după
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
Participând, împreună cu Teohar Mihadaș, la transmiterea unor medicamente luptătorilor din munți, este arestat și întemnițat din martie 1949 până în octombrie 1951. După câteva luni de la eliberare se stinge de embolie pulmonară. Singurul volum antum al lui T., Plantații (intitulat inițial Plantația de cuie, după numele celui mai semnificativ poem), a provocat la apariție reacții contradictorii, chiar polarizate, poetul rămânând până astăzi sub semnul unei anume incertitudini a receptării. Vladimir Streinu releva „caracterul cosmic al inspirației”, semn distinctiv, după Benedetto Croce, al
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
și, în compensație, plăcerea de a purta mai multe măști). Preferă materiile fluide, necorporale (ceața, negura, aburul, fumul) și alege adeseori ca decor pentru reveriile lui noaptea, când obiectele își pierd contururile precise, volumele devin difuze, elastice. EUGEN SIMION SCRIERI: Plantații, București, 1945; Steaua Venerii, îngr. și pref. Barbu Cioculescu, București, 1969; Plantația de cuie, îngr. și introd. Barbu Cioculescu, București, 2003. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXVII, 317; Virgil Ierunca, Constant Tonegaru, TIL, 1943, 2 072, 2 278; Streinu, Pagini, II
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
fluide, necorporale (ceața, negura, aburul, fumul) și alege adeseori ca decor pentru reveriile lui noaptea, când obiectele își pierd contururile precise, volumele devin difuze, elastice. EUGEN SIMION SCRIERI: Plantații, București, 1945; Steaua Venerii, îngr. și pref. Barbu Cioculescu, București, 1969; Plantația de cuie, îngr. și introd. Barbu Cioculescu, București, 2003. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXVII, 317; Virgil Ierunca, Constant Tonegaru, TIL, 1943, 2 072, 2 278; Streinu, Pagini, II, 126-132; Regman, Cărți, 301-311; Cioculescu, Aspecte, 237-243; Adrian Marino, „Plantații”, VR, 1945
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
București, 1969; Plantația de cuie, îngr. și introd. Barbu Cioculescu, București, 2003. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXVII, 317; Virgil Ierunca, Constant Tonegaru, TIL, 1943, 2 072, 2 278; Streinu, Pagini, II, 126-132; Regman, Cărți, 301-311; Cioculescu, Aspecte, 237-243; Adrian Marino, „Plantații”, VR, 1945, 11-12; Geo Dumitrescu, Pe marginea „Plantațiilor” lui Constant Tonegaru, „Viitorul”, 1945, 299; Perpessicius, Opere, XII, 83-87; George Ivașcu, Doi poeți premianți, CNT, 1946, 5; Petre Solomon, [Constant Tonegaru], „Revista literară”, 1947, 15; Ov. S. Crohmălniceanu, Aspecte critice contemporane
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
Barbu Cioculescu, București, 2003. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXVII, 317; Virgil Ierunca, Constant Tonegaru, TIL, 1943, 2 072, 2 278; Streinu, Pagini, II, 126-132; Regman, Cărți, 301-311; Cioculescu, Aspecte, 237-243; Adrian Marino, „Plantații”, VR, 1945, 11-12; Geo Dumitrescu, Pe marginea „Plantațiilor” lui Constant Tonegaru, „Viitorul”, 1945, 299; Perpessicius, Opere, XII, 83-87; George Ivașcu, Doi poeți premianți, CNT, 1946, 5; Petre Solomon, [Constant Tonegaru], „Revista literară”, 1947, 15; Ov. S. Crohmălniceanu, Aspecte critice contemporane, CNT, 1947, 25; Tonegaru, îngr. Manuel Bandeira, Rio
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
cu mere, București, 1980; Manuscrisele de la Marea Neagră, București, 1981; Călătorii cu dirijabilul, București, 1982; Ninive, București, 1982; Prea târziu, prea devreme, București, 1984; Carte de motănică, București, 1985; ... Urmele poetului Labiș, București, 1985; Catalogul corăbiilor, pref. Nicolae Manolescu, București, 1987; Plantația de fluturi, București, 1988; Mersul pe aripi, București, 1990; Ultima carte de dragoste, București, 1991; Dedicații (Poeme inedite) (în colaborare cu Nichita Stănescu), Ploiești, 1992; Bibliotecile fericite, București, 1994; Carte cu ghicitori, București, 1995; Un poet din Tibet, București, 1995
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
a încercat, în ciclul Antirăzboinice, să dea accent liric și unor notații inspirate de tragedia umanității. Pe alocuri a izbutit. Un poem surprinde priveliști sinistre ale câmpului de bătălie în care „toate pietrele sunt nimbate cu sânge/ și orbitele au plantații de șerpi”, altul exprimă compasiune pentru un caporal muribund ori ironie la adresa fanfaronadei belicoase. În ansamblu, ciclul e străbătut, din păcate, de un patetism factice, minat de sentimentalism. Obiectivările programate îi reușesc poetului doar parțial și intermitent, spre deosebire de cele spontane
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri mișcătoare sau partial mișcatoare, parțial acoperite cu vegetație, cordoane litorale slab consolidate și plajele). Amenajări (amenăjari agricole, amenăjari forestiere, plantații de plopi de pe malurile râului, amenajări piscicole, diverse alte amenăjari, poldere abandonate aflate în refacere ecologică); Orașe și sate (așezări urbane și rurale) Scurt istoric privind protecția naturii în Delta Dunării În Delta Dunării, activitatea de protecția naturii a fost
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
vor deveni adulți. Poate, cine știe, ei vor fi cei care vor avea priceperea: să planifice rațional, să aleagă corect, să gestioneze resursele oferite de mediul înconjurător; să protejeze și să conserve tot ce este pe cale de dispariție în colecții, plantații, rezervații; să cunoască întreaga capacitate productivă a ecosistemelor și a speciilor și să ia măsuri pentru a evita ca utilizarea lor să nu depășească aceste capacități.
Eco-educaţia, necesitate a mileniului III. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
gazetele bucureștene „Democrația”, „Semnalul”, „Jurnalul de dimineață”, „Fapta”, „Dreptatea nouă”, în „Caiete de poezie” (suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”), „Moldova liberă” (Iași), „Facla” (Brăila), „Iconar” (Rădăuți). În 1945 Fundația „Regele Mihai I” îi premiază, alături de Versuri de Geo Dumitrescu și de Plantații de Constant Tonegaru, volumul manuscris de poeme intitulat Izobare, iar cartea apare în 1946. O boală de plămâni pune capăt scurtei cariere de ofițer (a luptat în cel de-al doilea război mondial) a lui P. Reformat, se mută în
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
pumni cu aritmetica cerului și a stelelor ude”). De asemenea, aduce pirueta ironică, prin care bagatelizează, în felul lui Rimbaud, clișeele trăirilor uniforme și emoțiile edulcorate (Fata Morgana e „banală”, iubita „era când faună tropicală, când floră; / în păr avea plantații necuprinse de secară”; în „măscăriciul rampei” se vede pe sine însuși). Impresia generală e una de frondă juvenilă, însă aici se întrezărește un lirism structural. Acesta trece în prim-planul romanțelor sentimentale (și ele subminate de acorduri burlești) din Licențe
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
C. A. Rosetti 45. 3398. Hanciu Constantă, 4 apartamente, București, spl. Independenței 63. 3399. Hertz Mauriciu, 2 apartamente, București, str. Berna 5. 3400. Harjescu Cezar, 3 apartamente, București, str. Gr. Alexandrescu 60. 3401. Hilberger Elisa, 2 apartamente, Vasile Roaita, str. Plantației. 3402. Haritonovici Dida, 2 apartamente, București, str. M. Eminescu 4. 3403. Hiotu Elisabeta, 3 apartamente, București, str. Cortului 1-a, str. Pitar Moș 29, bul. Magheru 26. 3404. Huber Carolina, 5 apartamente, București, Calea Șerban Vodă 104. 3405. Hasan Rebeica
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
se ară în bloc, se seamănă în bloc” (bărbat, 51 de ani, agricultor) ...prin unificarea și specializarea loturilor destinate unui anumit tip de cultură și printr-un sistem modern de administrare a lor „are să se ocupe cineva numai de o plantație de usturoi, să spunem, unul are să pună numai ceapă, altul are să facă fermă de lapte. Eu acum pun și usturoi și ceapă, cresc și vacă, facem de toate. Dar dânșii spun că nu e bună nici una” (bărbat, 47 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nivelului lor de trai. Majoritatea celor intervievați afirmă că lucrurile merg rău în ultimul timp: gazele se scumpesc, se introduce chiar abonamentul pentru gaz, pensiile nu au crescut cum li s-a promis, nu li s-au acordat subvenții pentru plantații, puterea îi minte, sunt deziluzionați. Integrarea o privesc în acest context nefavorabil și nu se așteaptă la nimic bun pe termen scurt. Există totuși speranța că lucrurile vor merge favorabil în viitor. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 11. Se discută în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]