4,516 matches
-
provenită din interpretarea scrierii Interrogatio. Într-adevăr, În Interrogatio părea să se stabilească o distincție Între Îngerii seduși de Sathanas și cei pur și simplu trași după el cu coada (cozile). Inocența Îngerilor implantați În trupurile de țărînă ale oamenilor pledează pentru apartenența lor la a doua categorie. Catharii din Bagnolo fac astfel diferența Între Îngerii care l-au urmat de bunăvoie pe Sathanas și cei care au fost antrenați fără voie În căderea lui, afirmînd că sufletele oamenilor sînt Îngeri
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
reeducați care Își conștientizau condiția de epave umane și care, la origine, erau inocenți, dar, odată deveniți torționari, absolut puri rămâneau doar cei morți În timpul torturilor. Nu zadarnic amintește D. Bacu de persecuțiile la care erau supuși primii creștini (autorul pledează pentru ideea de satanizare și de laborator antichristic la Pitești), deși se cuvine făcută o specificare: dacă primii creștini deveniseră martiri pentru și prin credința lor, murind eroic, În cadrul fenomenului Pitești martiri sunt doar morții, cei vii, deși inocenți cândva
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mult pe cel care Încerca să rămînă”35. Aristide Ionescu 36 consideră, la rându-i, că În cadrul reeducării a avut loc un fenomen de satanizare a deținutului politic. O parte din discursurile lui Țurcanu, care se erija În evanghelizator pervertit, pledează pentru acest lucru: „Eu sunt Țurcanu, primul și ultimul. (ă) Eu sunt adevărata evanghelie. Am pe ce o scrie, pe stârvurile voastre. Dacă Hristos ar fi trecut prin mâinile astea, nu mai ajungea el pe cruce! N-ar fi Înviat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe cel ce visează asupra amenințărilor ce-l pândesc. Verde Verdele corespunde naturii, creației originare. Culoarea vegetației, simbolizează viața. El opune forței roșului (care de asemenea simbolizează viața) calmul și permanența. Verdele constituie o întoarcere la starea primordială. În vis, pledează pentru autenticitate, și nu pentru folosirea artificiilor. Se detașează de om și de creațiile sale și reprezintă, din acest punct de vedere, o etapă anterioară modernizării. Verdele personifică și speranța, natura care reînverzește după cele mai teribile cataclisme și permisiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
sunt ambele fenomene de negare a umanului însuși. În contextul unor discursuri extreme, care învestesc în tehnoștiință speranța găsirii naturii „ultime” a corporealității și a universului însuși, considerăm că nu putem găsi răspunsuri „totale”, aflate la granița omniscienței. Mai degrabă pledăm pentru perspective plurale și parțiale asupra condiției (postăumane, subversive adesea, însă materiale și finite, microperspective aplicabile fiecărei probleme în parte. Într-o infinitate de simulări, puncte de vedere și postulate, existența și cunoașterea postumane nu pot decât să rămână finite
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fie generează, fie degenerează producerea unei identități virtuale postumane. Conceperea cyborgului, a individului transgenic sau a avatarului operează ideologic și practic pe două planuri: tehnicizarea umanului și umanizarea tehnologiei. Ideologia postumană, ca orice ideologie, nu este neutră sau inocentă, ci pledează pentru hipertehnologism în același timp în care își ambiguizează subversiv perspectiva prin recursul la umanism: umanismul nu își poate desfășura obiectivele (fie „umanizarea” mașinii, fie cibernetizarea umanului, în scopuri medicale mai alesă decât prin apelul la tehnologie. Această contradicție poate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
către renunțarea la structurile ierarhice tradiționale rigide, generatoare de corupție, în favoarea unor structuri inovative, flexibile, în care cetățeanul are un rol activ. Un număr important de voci autorizate atât din mediul academic, cât și din structuri internaționale (UE, OECD etc.) pledează în favoarea acceptării unor modele noi, inovatoare, care plasează cetățeanul în centrul procesului de politici, nu doar ca Țintă, dar, de asemenea, în calitate de agent. Esența acestei transformări constă în susținerea activă a guvernului, în sensul consolidării capacității de rezolvare a problemelor
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
dintre temele comune ale schimbărilor structurale este cea a descentralizării responsabilității și autorității de la centru spre unitățile organizaționale și de la guvernul central sau federal la nivelul statelor sau regiunilor și, de aici mai departe, la nivelul municipalităților. Principalul argument care pledează în favoarea descentralizării rezidă în faptul că acest proces reprezintă o cale importantă de îmbunătățire a eficienței și performanței la nivelul administrației publice. Focalizat asupra creșterii autonomiei decizionale, procesul descentralizării contribuie, de asemenea, la transparența activităților și rezultatelor. În concluzie, structurile
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
a politicilor publice” datorită fluxurilor existente în structurile tip rețea în care se regăsesc atât actorii guvernamentali, cât și actori proveniți din toate segmentele societale (mediu de afaceri, ONG, societate civilă, cetățeni). Înțelepciunea, cunoașterea și experiența cetățenilor oferă argumentele care pledează în favoarea afirmației anterioare. Pe această ipoteză se bazează atât creșterea calității deciziilor, cât și realizarea unor reglementări mai bune (Surowiecki, 2004). Mai mult, ca urmare a atenuării rezistenței la schimbare, resursele utilizate în procesul de implementare ar putea fi mai
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
asupra unor sectoare. 2.8. De la parteneriat la coguvernanță Peter Shergold a introdus conceptul de societate participativă susținută de doi piloni, „încredere și angajament”, a căror realizare reprezintă „Sfântul Graal al inovării publice și sociale” (Shergold, 2009, p. 141). Shergold pledează în favoarea unor noi forme în arhitectura guvernanței, care pot contribui la dezvoltarea și furnizarea de politici publice prin implicarea cetățenilor într-un mod mai interesant, și care conduc spre o societate civilă mai incluzivă, întărită de noile manifestări ale capitalului
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
întreaga lume democratică. În consecință, se impun eforturi conjugate, la nivel global, pentru contracararea acestor amenințări violente; controlul armamentelor; în strânsă legătură cu eradicarea terorismului a apărut necesitatea controlului transnațional al armamentului; respectarea drepturilor omului; președintele american Jimmy Carter a pledat, pe perioada mandatului său, în favoarea creării unei agenții transnaționale pentru apărarea drepturilor omului. Eficiența unei astfel de organizații transnaționale este discutabilă, deoarece nu s-au identificat, cel puțin deocamdată, modalitățile prin care această organizație ar putea să stopeze gravele încălcări
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
unele cazuri, și membri numiți de Parlamentul European sau de partenerii sociali. Dominarea numerică a reprezentanților naționali în conducerea agențiilor avea ca efect o potențială suprareprezentare a intereselor naționale în dauna celor europene. Luând în considerare aceste disfuncționalități, Comisia a pledat pentru renunțarea la obligativitatea acestei formule unice de compunere a structurilor de conducere și configurarea structurilor Ținând cont că acestea sunt organisme de coordonare a căror responsabilitate constă în aplicarea principiilor bunei guvernanțe. Astfel, principiile de responsabilitate și coerență impun
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
acest caz, Consiliul va desemna un reprezentant cu drept de vot din fiecare stat membru. Pentru menținerea parității în Consiliul Agenției, instituțiile acordă un număr egal de voturi membrilor desemnați de Consiliu și de Comisie. Deși în trecut Comisia a pledat în favoarea includerii reprezentanților Parlamentului European în Consiliile agențiilor, în Comunicarea din 2002 se prevede că membrii desemnați de Parlament nu ar trebui să participe în Consiliul agenției, deoarece acest lucru ar pune la îndoială capacitatea Parlamentului de a exercita un
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
timp decât este necesar pentru a-și bea cafeaua. Încă aceeași tiradă nu îi poate motiva să fie mai creativi, să lucreze mai bine în echipă sau să dezvolte sentimente de loialitate și atașament față de firmă. Din aceste motive, Macgregor pledează pentru eficacitatea unui stil alternativ de management, descris de teoria Y. Managerii care adoptă această abordare fac presupuneri diferite cu privire la muncă și la subordonați. În locul prezumțiilor negative ale managerilor teoriei X, cei descriși în teoria Y fac următoarele presupuneri: • munca
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ar avea locul În cuprinsul ei, decât cel mult invaliditatea. Din cele ce am arătat până aici, se poate vedea prea bine, sperăm, că sum nu ajunge totuși să fie ceea ce a reprezentat pentru Heidegger „mica particulă «este»”. Deși am pledat pentru faptul că existența din sum este obiectivul avut mereu În vedere de către Descartes, nu vom susține mai departe că sum ar fi și principiul filosofiei sale. Chiar dacă, așa cum am arătat, la concluzia aceasta filosoful susține că putem ajunge indiferent
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
decât de oricare altă știință” (Durkheim, 1980, p. 63). Considerând educația o „socializare metodică a tinerei generații”, Durkheim poate fi considerat un pedagog modern, concepția sa putând fi foarte bine asimilată de științele educației contemporane. În Educație și sociologie, el pledează pentru ideea că „fiecare popor își are educația care îi este proprie și care îl poate defini tot așa de bine ca și organizarea sa morală, politică și religioasă, deoarece este unul dintre elementele fizionomiei sale”. De aceea, „omul pe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sau după un model participativ, orientat spre utilizator. În acest caz se practică un comportament deschis, negociabil, orientat spre rezultate, stimulând nevoia de autonomie și de participare a utilizatorului. Cum poate fi stimulată participarea? Un sociolog american, Alain Walker (2001), pledează pentru schimbarea organizării serviciilor existente, punând accentul pe ajutorul nonformal, implicarea utilizatorilor, multiplicarea serviciilor oferite, modificarea atitudinii specialiștilor, creșterea competenței de a munci în echipă a acestor specialiști. Accentul ar trebui să cadă pe organizarea unor programe de acțiuni practice
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
bogăția, dar și de precizia terminologiei folosite, pe de altă parte, se poate spune că s-a fondat toată această activitate printr-o singură și aceeași expresie: „educația adulților”. O acțiune coerentă, independentă, dar și permanentă. Câteva argumente, deplin însușite, pledează pentru acceptarea acestei sintagme ca un moment deosebit în viața individului, dar și ca o acțiune continuă, permanentă. Întâi, aspect deja discutat, adultul care învață se diferențiază de copil sau tânăr prin câteva caracteristici: el și-a asumat deja responsabilități
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
intelectual și moral”, menirea ei este educativă. În alt loc: „misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării e creșterea morală a generațiunilor tinere și a generațiunii ce va veni” (Eminescu, 1977b, p. 86). Nu numai în scris a pledat Eminescu pentru un învățământ formativ, legând școala de viață și muncă, ci și prin activitatea sa de îndrumător al școlii. Am ales doar câteva exemple: inspectând școala din Totoiești, el găsește răspunsurile elevilor mecanice și consideră „de dorit ca învățământul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cele mai valoroase dintre informațiile necesare - cele referitoare la modul în care vor afecta schimbările lucrul în clasă. Totuși, echipa știe că mai sunt și alte persoane care pot oferi un feedback: profesorii din școlile obișnuite, părinții, elevii, cei ce pledează pentru schimbare și administratorii școlii. În unele studii, mai ales în cazul celor ce se referă la sectorul public, există unele grupuri care sunt de părere că punctul lor de vedere trebuie luat în considerare înainte de a se lua vreo
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
o judecăm după o ierarhizare valorică a textelor, autohtone sau străine, care au format repertoriul instituției de la Calul verde încoace, Constantin Popa își adjudecă victoria într-o binemeritată revanșă: Regulamentul de bloc face parte din categoria acelor texte dramatice care pledează pentru ideea de teatru înțeles ca loc al desfătării spirituale, al meditației și al confruntării cu starea la zi a propriei conștiințe. Spectacolul rezultat din această primă abordare scenică a piesei autorului-actor este serios, temeinic argumentat ca propunere regizorală, elocvent
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
surplusul de valoare economică adăugată la un leu capital investit, valoarea lichidă la un leu capital investit etc. O contribuție importantă în economia lucrării reprezintă modelele econometrice construite pentru a testa relevanța indicatorilor de creare de valoare. În final autorul pledează pentru managementul prin valoare și aplicarea lui în România. Lucrarea este un studiu cu un puternic caracter interdisciplinar, fiind situată la frontiera dintre finanțe, contabilitate, analiză economico financiară, econometrie și management. Lucrarea îl recomandă pe Costin Ciora ca unul dintre
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
resurse umane care gestionează afacerile publice, în limita reglementărilor adoptate de funcționarii politici și membrii legislativului. Funcționarii politici, dar și membrii legislativului iau decizii de natură politică, în baza unei concepții privind dezvoltarea echitabilă a societății, pentru care respectivii actori pledează în cadrul forurilor legitime de dezbatere politică. Ei pot acționa pentru a impune schimbări înordinea instituțională, pentru a modifica norme, pentru a altera în cele din urmă granița dintre public și privat; funcționează astfel în cadre care să le permită exprimarea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
organizații interacționează pentru a obține un nivel cât mai ridicat al rezultatelor dorite.” (Bovaird și Loffler, 2003, p. 10) Peters și Pierre (2000) afirmă că managementul public este o abordare eminamente ideologică, presupunând superioritatea pieței și a practicilor corporatiste și pledând pentru emularea lor în sectorul public. Noua guvernare reafirmă specificitatea politică, dar și culturală asectorului public, bazat pe cooperare mai degrabă decât pe competiție, pe un etos specific funcției publice, fundamentat în special pe responsabilitatea publică și mai puțin pe
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sociale și a decis semnarea Cartei Sociale a UE, după ce mulți ani Marea Britanie fusese singura care nu o semnase. Așadar, mesajele primului-ministru au fost destul de confuze. Pe de o parte, a creat structuri centralizatoare și, pe de altă parte, a pledat pentru reducerea taxelor și a măsurilor sociale, iar la nivel de UE a semnat Carta Comunitară a Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor renunțând la clauza de opt-out în privința politicilor sociale. Am putea spune că guvernul Tony Blair a încetinit reforma
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]